Dorel Onaca, expert în salvări maritime, explică de ce operațiunile care au avut loc pe Dunăre pentru creșterea debitului nu ar fi trebuit făcute. Acesta spune că de ani de zile zona este cunoscută pentru problemele de colmatare.

Dorel Onaca mai spune că pompele suplimentare trebuiau pregătite înainte ca Dunărea să atingă nivelul critic

„Acel epiu, acea stâncă, este de fapt mama naturala a brațului Bala. De 300-400 de ani acea stâncă a format brațul Bala care unește Dunărea veche cu brațul Borcea. Zona aceasta este cea mai oxigenată apă din Dunăre pentru ca aici se formează niște cascade și este traseul natural al sturonilor.

Un dezastru ecologic

Prin detonarea acestei stânci a făcut un dezastru ecologic și a omorât, a taiat traseul natural al sturionilor, pentru ca acela este traseul de sute de ani al sturionilor.

Râd guvizii și plâng sturionii, nu se poate așa ceva. Cel de la Apele Romane trebuie tras cu totul de pe fața pământului.”, a spus Ocana la Realitatea Plus.

Ce se putea face

„Ca să facă ceva bine trebuia sa obtureze brațul Bala, putea să pună niste barje, să lase stânca în continuare și apa mergea în continuare spre Dunarea veche, adică spre centrala.”, a mai explicat expertul.

Stânca Pârjoaia de pe brațul Bala al Dunării a fost detonată controlat de armată pe 3 august 2026, folosind 180 de kilograme de explozibil. Scopul operațiunii a fost devierea unui debit mai mare de apă spre Dunărea Veche și spre centrala nucleară de la Cernavodă.

Câinii sunt mult mai inteligenți decât se credea. Ei nu recunosc doar anumite cuvinte prin care primesc comenzi sau rutele spre locurile lor preferate de joacă, ci și expresiile de pe fața stăpânilor lor sau de pe chipurile altor oameni.

Ce au descoperit oamenii de știință

O cercetare care a analizat creierul câinilor dezvăluie că cel mai bun prieten al omului poate distinge diferite emoţii de pe chipurile oamenilor, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Viena, care spun că studiul lor oferă pentru prima dată dovezi ale unei astfel de abilităţi, informează Reuters.

În cadrul unui studiu, cercetătorii au folosit învăţarea automată pentru a analiza scanări cerebrale provenite de la 12 câini şi realizate în timp ce animalele se uitau la imagini cu chipuri umane afişând diferite emoţii, a apus universitatea într-un comunicat de presă publicat marţi.

Cercetătorii au descoperit că regiunile din creier asociate funcţiilor cognitive superioare şi procesării recompenselor – cortexul temporal şi nucleul caudat – s-au activat doar la vederea unor imagini cu străini fericiţi.

Câinii nu răspund la imagini cu oameni triști

Furia, frica şi tristeţea nu au activat acele regiuni, potrivit studiului, publicat luni în revista iScience, editată de Cell Press.

Cu toate acestea, când cercetătorii au analizat creierul în ansamblu, au descoperit modele distincte de activitate care diferenţiau frica de furie şi de tristeţe, oferit prima dovadă potrivit căreia câinii pot distinge anumite expresii faciale negative.

Câinii ”au evoluat alături de noi pentru a ne înţelege expresiile şi a coopera cu noi, iar conştientizarea acestui fapt poate schimba modul în care comunicăm cu ei şi avem grijă de ei”, a spus autoarea studiului, Laura Cuaya.

Oamenii de știință vor să vadă dacă câinii înțeleg și limbajul corporal

În continuare, cercetătorii plănuiesc să analizeze modalitatea prin care câinii percep alte indicii, cum ar fi limbajul corporal, nuanţele vocii şi mirosul corpului pentru a interpreta comportamentul oamenilor din jurul lor.

Oamenii de ştiinţă speră de asemenea să poată compara modul în care creierele uman şi cel canin procesează acelaşi semnal emoţional.

Cercetătorii au mai spus că participanţii la studiu au fost animale de companie din familii iubitoare şi au avertizat asupra posibilităţii ca animale din alte medii să răspundă diferit la semnale emoţionale umane.

Precizările ministrului Radu Miruță vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

Citește și Motivul pentru care radarele MApN nu au detectat drona care a explodat vineri în Tulcea. Comandor (r) Mateiu: „Zboară la vreo câteva sute de metri. Este o cursă contra cronometru”

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a transmis Miruță.

Nu există însă indicii potrivit cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat ministrul interimar al Apărării: „Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Patru drone au fost descoperite în România, în aceeași zi. Vineri dimineaţă, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost descoperite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declarat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului. Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona a zburat deasupra unui sat din județul Tulcea.

Vezi și Se redeschide mina de grafit de la Baia de Fier. Radu Miruță și Irineu Darău anunță când vor avea loc primele exploatări

Povestea care a revoltat românii care iubesc natura s-a încheiat. Mesajul ANNA a fost șters de pe Transfăgărășan. Pensionarul de 46 de ani care a urcat pe munte ca să scrie numele antrenoarei de fitness din Ucraina care i-ar fi sucit mințile a rămas numai cu amenda încasată, nu și cu dovada declarației de dragoste. Bărbatul ar fi despărțit de soție și s-ar fi îndrăgostit de o antrenoare de fitness din Ucraina, care este la rândul ei măritată.

Mesajul de pe Transfăgărășan

O companie de facility management a contactat Salvamont Argeș după apariția imaginilor cu stânca vandalizată și s-a oferit să efectueze gratuit lucrările de curățare. După primirea acordului, o echipă mobilă de operatori s-a deplasat pe Transfăgărășan, la kilometrul 115, unde a intervenit patru ore, în prezența salvamontiștilor.

Ce însemna de fapt mesajul

Presa de cancan relatează că de fapt bărbatul este pensionar SRI și că inscripția de pe munte nu ar avea o semnificație religioasă. Acesta ar fi spus familiei sale că de fapt mesajul ANNA se lega de karma și nu de ucraineancă despre care presa a scris că i-ar fi amantă.

Ce a transmis poliția despre incident

 „În continuarea verificărilor efectuate în cazul sesizat la data de 5 august 2026, privind intervenţia unui bărbat asupra unor formaţiuni stâncoase din zona Transfăgărăşan, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Curtea de Argeş au identificat persoana bănuită de comiterea faptei”, au transmis reprezentanții IPJ Argeș.

”Ministerul Apărării Naţionale a fost informat în cursul zilei de vineri, 14 august, despre o dronă descoperită în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea. O echipă de specialişti din cadrul MApN s-a deplasat la faţa locului, a identificat obiectul şi a securizat zona”, au anunțat reprezentanţii MApN.

Anterior, în cursul zilei de vineri, o dronă a fost găsită în Munţii Măcinului: ”Resturile dronei căzute astăzi, 14 august, în nord-vestul judeţului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localităţii Greci, în Munţii Măcinului, care a fost securizată de Poliţia de Frontieră. O echipă specializată a Ministerului Apărării Naţionale se deplasează la faţa locului, cu un elicopter IAR-330 Puma SOCAT al Forţelor Aeriene Române, pentru evaluarea resturilor şi neutralizarea acestora, dacă situaţia o impune”, au transmis reprezentanţii MApN.

Vezi și Bolojan, prima reacție după ce o dronă s-a prăbușit în Tulcea, fără a fi detectată de sistemele radar: „Dotarea cât mai rapidă a Armatei Române se dovedește a fi o necesitate”

Comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu susține că România trebuie să-și consolideze rapid apărarea antidronă, după incidentul de la Luncavița, și atrage atenția asupra riscurilor pentru zonele de frontieră și Constanța.

Sandu-Valentin Mateiu a anlizat incidentul din Tulcea și spune că România a avut „noroc” că prăbușirea dronei nu s-a soldat cu victime. Potrivit acestuia, relieful din zona Isaccea-Rachelu-Luncavița poate îngreuna detectarea unor aparate care zboară la altitudine redusă.

„Ce putem în clipa de față să vedem sunt următoarele elemente: întâi, am avut noroc, nu sunt victime. Nu a fost detectată această dronă de către sistemele noastre și asta foarte probabil din cauza condițiilor geografice. Dacă ne uităm la linia Isaccea – Rachelu – Luncavița, este locul în care Munții Măcinului ajung lângă Dunăre și a fost foarte greu să fie detectată”, a explicat comandorul în rezervă la Digi24.

„Avem imagini din acel video, cred că realizat la Rachelu, pentru că apare acea frumoasă biserică din Rachelu ca element de referință. Și drona se vede, are aripi Delta, vom vedea dacă este un Shahed sau nu. Zboară la vreo câteva sute de metri și asta explică faptul că nu a fost văzută de către radarele noastre”, a completat Mateiu.

Comandorul în rezervă este de părere că România trebuie să accelereze achiziția și instalarea unor sisteme capabile să detecteze și să urmărească dronele, dar și a unor sisteme de combatere a acestora.

„În clipa de față este o cursă contra cronometru. Armata încearcă să aducă sisteme și senzori pentru a detecta și a lua în urmărire această țintă și sisteme amplasate la sol, antidronă”, a declarat el.

Mateiu avertizează că atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre vor continua, ceea ce menține riscul unor incidente în apropierea teritoriului românesc.

„Rușii vor continua să atace porturile ucrainene de la Dunăre. Foarte probabil, ținta acestei drone era Reni, dar în ansamblu nu contează intenția inițială, ci contează rezultatul. Până la urmă, locuitorii din Luncavița au fost cei ale căror vieți, proprietăți au fost amenințate.

De aceea avem o cursă. Noi trebuie, vrem, nu vrem, chiar dacă suntem o țară care nu este implicată în conflict, să luăm măsuri. În același timp, rușii vor continua să lovească porturi ucrainene de la Dunăre, navele care pleacă din porturi ucrainene în Marea Neagră”, a conchis Mateiu.

Citește și Drona prăbușită în Tulcea, filmată înainte de explozie. Aeronava a trecut la mică înălțime peste casele localnicilor VIDEO

Un accident grav s-a produs vineri după-amiază, pe autostrada A0, în zona localității Ciorogârla din județul Ilfov. O persoană a murit, iar o alta este rănită, după ce mașina în care se aflau a fost prinsă între două TIR-uri.

A fost nevoie de intervenția pompierilor, după ce persoanele care se aflau în autoturismul prins între cele două TIR-uri au rămas încarcerate. Din păcate, șoferul a fost declarat decedat, iar pasagerul era evaluat la fața locului. Accidentul a avut loc pe Autostrada A0, în zona localității Ciorogârla din județul Ilfov. Traficul rutier în zonă este oprit pentru a interveni echipajele de descarcerare.

Trei persoane, între care un minor, şi-au pierdut viaţa, iar alte patru au fost rănite, din care una foarte grav, fiind în prezent încarcerată, într-un accident rutier produs, vineri seară, în judeţul Mureş. În coliziune au fost implicate un autocamion militar şi trei autoturisme.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Mureş, pompierii militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Sighişoara au fost solicitaţi să intervină în localitatea Mihai Viteazu, în urma producerii unui accident rutier în care au fost implicate trei autoturisme şi un autocamion militar.

Vezi și Accident teribil în judeţul Brăila! Doi morţi şi patru răniţi după ce un autoturism s-a ciocnit frontal de un microbuz

La fața locului au fost mobilizaţi pompierii militari cu autospeciala de descarcerare şi o autospecială de intervenţie dotată cu modul de descarcerare, precum şi două ambulanţe SMURD, dintre care una de terapie intensivă mobilă, un echipaj SAJ şi elicopterul SMURD.

„În urma accidentului rutier au rezultat şapte victime: trei victime încadrate în cod verde, o victimă încadrată în cod roşu, care a fost încarcerată, şi trei victime încadrate în cod negru — doi adulţi şi un minor care prezintă leziuni incompatibile cu viaţa”, a transmis sursa citată.

Centrul Infotrafic al Poliţiei Române a precizat că, la această oră, traficul rutier este oprit în ambele direcţii pentru a permite intervenţia echipajelor specializate, poliţiştii rutieri estimând reluarea normală a circulaţiei după ora 19:00.

Accidentul s-a produs pe DN 13 Braşov-Sighişoara, între localităţile Saschiz şi Mihai Viteazu, din judeţul Mureş.

Citește și Cine este şoferul care a ucis doi oameni pe un trotuar din centrul Braşovului. Fusese diagnosticat cu epilepsie, dar întrerupsese tratamentul