Preşedintele FIFA, Gianni Infantino, a asistat la 24 de meciuri în puţin peste două săptămâni, în toată America de Nord, în cadrul Cupei Mondiale din această vară, parcurgând mii de mile aeriene, relatează BBC, citat de news.ro.

Turneul se desfăşoară în trei ţări – SUA, Canada şi Mexic – cu 16 oraşe gazdă, iar numărul meciurilor este mai mare ca niciodată, deoarece faza grupelor a fost extinsă.

În cadrul strategiei FIFA privind sustenabilitatea şi drepturile omului pentru Cupa Mondială din 2026, preşedintele a declarat: „Fie că vorbim despre climă, drepturile omului, boli sau dizabilităţi, ne angajăm să ne aducem contribuţia.”

BBC Verify şi BBC Sport au monitorizat un avion privat – legat de FIFA şi de Infantino – care a efectuat 27 de zboruri pe durata turneului către oraşe în care şeful FIFA a fost fotografiat asistând la meciuri.

Impactul estimat asupra climei generat de acest avion pe parcursul a două săptămâni este aproximativ echivalent cu cel generat, în medie, de 78 de persoane pe parcursul unui an întreg.

Ce distanţă a parcurs preşedintele FIFA?

Infantino a asistat la două meciuri pe zi de mai multe ori în timpul fazei grupelor a turneului, adesea în oraşe aflate la sute de mile distanţă unul de celălalt. În unele zile, a efectuat trei zboruri separate.

Preşedintele FIFA a fost fotografiat folosind un alt avion executiv al Qatar Airways înainte de acest turneu, iar potrivit unor informaţii, la această Cupă Mondială el zboară cu un Gulfstream G650ER.

Cel mai lung zbor pe care Infantino l-a efectuat în primele două săptămâni a fost de 2.800 de mile (4.507 km) – de la Vancouver la Miami, în 13 iunie – după ce a urmărit meciul dintre Australia şi Turcia.

A efectuat şi câteva călătorii mai scurte – în 22 iunie, avionul a zburat 92 de mile (148 km) de la Philadelphia la Aeroportul Teterboro din New Jersey.

Infantino nu a asistat la un meci acolo, dar a fost intervievat în dimineaţa următoare la studioul Fox News din vecinătatea New York-ului, înainte de a pleca cu avionul pentru a urmări meciurile din Boston şi Toronto mai târziu în aceeaşi zi.

Cea mai lungă zi de călătorie a sa – fără a include zborurile de noapte – a fost 15 iunie, când a zburat peste 2.700 de mile (4.000 km) de-a lungul Statelor Unite, de la Miami la Seattle, pentru a urmări meciul dintre Belgia şi Egipt. Apoi a călătorit aproximativ 960 de mile (1.545 km) spre sud, până la Los Angeles, unde a asistat seara la meciul dintre Iran şi Noua Zeelandă.

O altă zi importantă de călătorie a fost 26 iunie, când avionul a decolat din Miami, a făcut o scurtă escală la Dallas, apoi a continuat spre Seattle, unde Infantino a fost fotografiat la meciul Egipt – Iran.

Avionul a plecat din Seattle la aproximativ cinci ore după sosire, parcurgând încă 2.700 de mile (4.345 km) până la Miami, unde a aterizat în dimineaţa următoare.

Infantino a urmărit a 24-a şi ultima sa partidă din faza grupelor la Miami a doua zi, unde Portugalia a jucat împotriva Columbiei.

Analiza BBC arată că, în total, avionul privat a parcurs cel puţin 31.144 mile (50.122 km) şi a petrecut peste 66 de ore în aer între începutul turneului şi data de 27 iunie.

Cât înseamnă asta în termeni de emisii?

Călătoria cu avionul privat este, de obicei, cea mai poluantă modalitate de a călători, generând gaze cu efect de seră care încălzesc atmosfera, contribuind la încălzirea globală şi la schimbările climatice.

Gulfstream G650ER, avionul pe care se crede că îl foloseşte Infantino, are un consum mediu de combustibil de aproximativ 1.817 litri pe oră – ceea ce înseamnă că deplasările sale din faza grupelor au generat aproximativ 516 tone de echivalent dioxid de carbon (CO2e), conform conversiilor privind gazele cu efect de seră ale guvernului britanic.

Cifra finală exprimată în echivalent CO₂ include estimări privind emisiile directe de CO₂ şi alte gaze şi este ajustată pentru a include efectele climatice indirecte ale aviaţiei.

Emisiile medii anuale globale de gaze cu efect de seră pentru o persoană sunt de 6,56 t CO₂e, conform datelor UE.

Prin urmare, se estimează că deplasările lui Infantino au generat, în puţin peste două săptămâni, o cantitate de CO2e echivalentă cu cea pe care aproximativ 78 de persoane ar putea-o produce într-un an calendaristic.

Călin Georgescu a criticat-o în direct pe Anca Alexandrescu, la Realitatea Plus, după ce moderatoarea a admis că l-a susținut pe Adrian Veștea în criza politică, explicând că a făcut acest lucru „ca să scăpăm de Bolojan”.

Călin Georgescu, discuție tensionată cu Anca Alexandrescu, chiar în propria emisiune

Schimbul tensionat a avut loc în timpul interviului acordat de Călin Georgescu la emisiunea realizată de Anca Alexandrescu, într-un moment în care moderatoarea se află deja sub presiunea unei părți a taberei suveraniste.

În ultimele zile, Alexandrescu a fost criticată de susținători ai curentului așa zis suveranist, după ce aceștia au acuzat-o că a girat variante politice considerate inacceptabile de nucleul dur al taberei Georgescu. În spațiul public și pe rețelele sociale au apărut inclusiv mesaje prin care unii suveraniști amenințau că vor boicota emisiunile realizate de moderatoarea Realitatea Plus.

În timpul discuției, Anca Alexandrescu a recunoscut că l-a susținut pe Adrian Veștea, desemnat premier în criza guvernamentală, și a explicat că rațiunea sa a fost blocarea influenței lui Ilie Bolojan.

„Da, eu l-am susținut pe Veștea”, a spus Anca Alexandrescu.

Replica lui Călin Georgescu a venit imediat: „Da, ați greșit complet”.

Moderatoarea a insistat că își asumă public poziția: „Da, dar eu mi-asum public lucrurile acestea. Și am să explic de ce: ca să scăpăm de Bolojan”.

Georgescu: O judecată total greșită

Georgescu a respins însă argumentul și a continuat să critice logica susținerii lui Veștea.

„Este o judecată total greșită. Nu mai repetați chestia asta. O repetați greșit”, i-a spus Călin Georgescu.

Călin Georgescu a susținut că Adrian Veștea nu reprezenta o alternativă reală la Ilie Bolojan, ci o continuare a aceleiași direcții politice și economice.

„Este aceeași mărie cu altă pălărie. Nu este nicio diferență”, a spus Georgescu.

„Bolojan este doar tiparul antiromânesc. Ceilalți doi care au urmat sunt pe aceeași poziție”, a declarat el.

Când moderatoarea a cerut clarificări, întrebând dacă se referă la Eugen Tomac și Adrian Veștea, Georgescu a confirmat: „Au mai fost alții? La ei mă refer”.

Ucraina a desfăşurat atacuri împotriva a două rafinării de petrol, în noaptea de sâmbătă spre duminică, continuându-şi campania împotriva sectorului energetic al Rusiei, relatează Euronews, confom news.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că forţe ucrainene au lovit rafinăria de la Slaviansk, în kraiul Krasnodar, şi o rafinărie în regiunea Iaroslavl.

День Конституції України наші воїни почали дуже влучно. Цієї ночі наші далекобійні санкції досягли двох нафтопереробних заводів у Росії. Уражено НПЗ «Слов’янський» у Краснодарському регіоні – це близько 300 кілометрів від лінії фронту. Також ми досягли НПЗ у Ярославському…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 28, 2026

„Ne continuăm operaţiunile care slăbesc capacitatea Rusiei de a purta acest război”, a scris el pe X.

„Fiecare dintre atacurile noastre cu rază lungă de acţiune înseamnă mai puţine resurse în serviciul maşinii ruse de război şi o etapă în plus către pace”, scrie el.

Imagini cu atacurile

Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe care le prezintă ca fiind de la aceste atacuri.

Coloane uriaşe de fum negru şi flăcări sunt vizibile de departe.

Centrul de Operaţiuni de Urgenţă din kraiul Krasnodar a semnalat mai înainte un incendiu la rafinăria din oraşul Slaviansk-pe-Kuban.

Potrivit centrului, fragmente de drone au provocat sinistrul şi au avariat o linie electrică în zonă.

Niciun rănit nu a fost semnalat imediat, a anunţat centrul.

Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse

Kievul şi-a intensificat în ultimele luni atacurile împotriva industriei energetice ruse, vizând instalaţii petroliere, ca de exemplu rafinării, terminale şi depozite, cu scopul de a perturba una dintre cele mai importante surse de venit ale Rusiei.

În Crimeea, ocupată şi anexată de Rusia în 2014, efectele atacurilor Kievului au provocat o criză de carburanţi, cozi lungi de aşteptare la staţiile de alimentare cu carburant şi o ofertă limitată.

O stare de urgenţă a fost decretată de ocupaţia rusă.

Atacuri și apărare antiaeriană

Aceste atacuri intervin după ce Forţele Aeriene ucrainene au anunţat că apărarea antiaeriană locală a doborât, în noaptea de sâmbătă spre duminică, şase rachete balistice ruseşti, o rachetă antinavă şi 125 de drone.

Ele au anunat că o rachetă şi 14 drone au atins 11 locuri.

Sâmbătă, Volodimir Zelenski a anunţat că Rusia a lansat, în ultima săptămână, 1.400 de drone de atac, aproape 1.500 de bombe aeriene ghidate şi 19 rachete împotriva Ucrainei, vizând 15 regiuni.

O descoperire rară le-a oferit cercetătorilor șansa de a observa în mediul său natural una dintre cele mai enigmatice și neobișnuite specii de rechini de pe planetă. Rechinul goblin, cunoscut pentru înfățișarea sa neobișnuită și pentru maxilarul care se proiectează cu o viteză uimitoare asupra prăzii, a fost filmat pentru prima dată în habitatul său natural din adâncurile Oceanului Pacific. Până acum, oamenii de știință cunoșteau această specie aproape exclusiv din exemplarele moarte recuperate de pescari.

O apariție extrem de rară în adâncurile Pacificului

Descoperirea este prezentată într-un studiu publicat în Journal of Fish Biology.

Rechinul goblin (Mitsukurina owstoni) a fost observat în anul 2019 de o echipă a Universității din Hawai’i, Mānoa, în apropierea insulei Jarvis, din sudul Oceanului Pacific.

Specia este celebră pentru maxilarul său retractabil, care se poate proiecta înainte cu o viteză de aproximativ 3,1 metri pe secundă pentru a captura peștii.

Până la această observație, rechinii goblin erau cunoscuți în principal din exemplare moarte aduse de pescari de la adâncimi de până la 1.200 de metri, relatează Science Focus.

Cercetătorii au fost surprinși de adâncimea la care a fost găsit

Autorul principal al studiului, dr. Aaron Judah, doctorand la Departamentul de Oceanografie al Universității din Hawai’i, Mānoa, spune că momentul a fost unul cu totul special.

„A-l vedea pe cel mai emblematic dintre toți rechinii de adâncime în viață și arătând sănătos în habitatul său natural este o onoare unică.”

Cercetătorul a explicat că surpriza a fost cu atât mai mare cu cât rechinul a fost observat la o adâncime mult mai mare decât cea cunoscută până acum pentru această specie.

„Am fost, de asemenea, foarte surprins de cât de adânc a fost găsită această specie. Observația de pe panta Gropii Tonga este cu aproape 700 de metri mai adâncă decât se știa că trăiește această specie”.

Imaginile au fost surprinse cu o dronă subacvatică

Filmarea a fost realizată cu ajutorul camerelor montate pe Hercules, o dronă subacvatică utilizată de Universitatea din Hawai’i, Mānoa.

Specia a fost identificată ulterior de Aaron Judah după analizarea înregistrării transmisiei în direct a expediției.

O a doua observare a avut loc în apropierea Gropii Tonga, unde o echipă a Centrului de Cercetare a Adâncurilor Mării Minderoo-UWA a folosit o cameră cu momeală montată pe o platformă amplasată pe fundul oceanului.

O specie despre care se cunosc încă foarte puține lucruri

Rechinii goblin ajung, în mod obișnuit, la aproximativ 3,6 metri lungime, iar botul lor lung și turtit reprezintă aproape o zecime din lungimea totală a corpului.

Pe lângă aspectul neobișnuit, această specie este renumită și pentru raritatea observațiilor. Cercetătorii compară frecvența aparițiilor sale cu cea a altor viețuitoare misterioase din adâncuri, precum calmarul uriaș sau peștele fantomă din Groapa Marianelor.

Din acest motiv, oamenii de știință cunosc încă foarte puține informații despre comportamentul rechinului goblin, cu excepția modului spectaculos în care își capturează prada.

În ultimele decenii au existat și alte observații izolate în largul Insulelor Canare și pe coasta Japoniei, însă acestea au fost realizate departe de habitatul natural al speciei din adâncurile oceanului.

Capitala Ucrainei a fost ținta unui nou atac cu rachete balistice lansat de Rusia în noaptea de sâmbătă spre duminică. Loviturile au provocat explozii puternice, incendii și distrugeri în mai multe zone ale orașului, iar cel puțin două persoane au fost rănite, potrivit autorităților ucrainene. În paralel, alerte de raid aerian au fost extinse în mai multe regiuni ale țării, în timp ce The Kyiv Independent relatează și despre presupuse atacuri cu drone asupra unor obiective petroliere din Rusia.

Atac asupra Kievului în timpul nopții

Primele explozii au fost auzite în Kiev cu puțin înainte de ora 02:00, după ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că mai multe rachete rusești se îndreptau spre capitală.

Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a anunțat că cel puțin două persoane au fost rănite în urma atacului.

Bombardamentul a provocat mai multe incendii, inclusiv în apropierea unei clădiri rezidențiale, la un service auto și la o clădire nerezidențială, unde echipele de intervenție au fost mobilizate pentru limitarea pagubelor.

În același timp, alertele de raid aerian au fost activate în regiunile centrale și estice ale Ucrainei, iar explozii au fost raportate și în orașele Sumy și Harkiv.

The Kyiv Independent: drone ucrainene ar fi vizat infrastructură petrolieră rusă

Publicația The Kyiv Independent relatează că, în paralel cu atacurile asupra Ucrainei, drone ucrainene au lovit infrastructura petrolieră rusă din mai multe regiuni.

Potrivit unor canale rusești de Telegram, armata ucraineană ar fi atacat rafinăria de petrol din Slavyansk-pe-Kubani, considerată un furnizor important de combustibil pentru Crimeea ocupată de Rusia.

Ulterior, comandamentul operațional regional a transmis că incendiul izbucnit la rafinărie ar fi fost provocat de căderea unor resturi.

Totodată, fum dens a fost observat și în zona rafinăriei de petrol din Iaroslavl, aflată la aproximativ 250 de kilometri nord-est de Moscova.

Criza de combustibil din Rusia se adâncește

Conform The Kyiv Independent, Rusia se confruntă cu o penurie tot mai accentuată de combustibil, situație agravată de atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor.

Peste 20 de regiuni rusești au introdus restricții privind vânzarea carburanților, iar numeroși locuitori au relatat pe rețelele sociale că sunt nevoiți să aștepte ore întregi la stațiile de alimentare pentru a-și putea alimenta autovehiculele.

Faza grupelor s-a încheiat la Cupa Mondială, iar după 17 zile de competiţie se cunosc partidele din 16-imi:

Meciurile sunt următoarele: 

Programul complet al 16-imilor

Africa de Sud – Canada, duminică, ora 22.00

Brazilia – Japonia, luni, ora 20.00

Germania – Paraguay, luni, ora 23.30

Ţările de Jos – Maroc, marţi, ora 04.00

Coasta de Fildeş – Norvegia, marţi, ora 20.00

Franţa – Suedia, miercuri, ora 00.00

Mexic – Ecuador, miercuri, ora 04.00

Anglia – RD Congo, miercuri, ora 19.00

Belgia – Senegal, miercuri, ora 23.00

SUA – Bosnia, joi, ora 03.00

Spania – Austria, joi, ora 22.00

Portugalia – Croaţia, vineri, ora 02.00

Elveţia – Algeria, vineri, ora 06.00

Australia – Egipt, vineri, ora 21.00

Argentina – Capul Verde, sâmbătă, ora 01.00.

Columbia – Ghana, sâmbătă, ora 04.30.