Marius Marin a părăsit cantonamentul naționalei României. Fotbalistul s-a accidentat și nu va putea fi recuperat până la ora meciului cu Suedia, anunță FRF.

„După meciul din Polonia, Marius Marin a acuzat probleme musculare. Deși s-a sperat în recuperarea acestuia, investigațiile medicale efectuate azi au arătat că mijlocașul central nu va fi apt de joc mâine seară. În aceste condiții, Marius a părăsit cantonamentul tricolorilor de la Mogoșoaia.

Mult succes, Marius, și să ne revedem cu bine curând!”

Daniel Bîrligea s-a accidentat

Daniel Bîrligea a acuzat probleme musculare după meciul de vineri cu Polonia, astfel că el nu va putea juca împotriva Suediei, anunţă FRF.

“După partida de la Varşovia, Daniel Bîrligea a acuzat probleme musculare. Ca urmare a investigaţiilor medicale efectuate azi, s-a constatat că nu poate evolua luni, 5 octombrie, în partida cu Suedia. Astfel, atacantul legitimat la Frosinone va părăsi cantonamentul tricolorilor. Îi urăm multă sănătate lui Daniel şi îl aşteptăm înapoi mai puternic!”, se arată, ieri, pe pagina oficială a echipei naţionale.

Radu Drăguşin şi Virgil Ghiţă,suspendați

Pe de altă parte, suspendaţi pentru partida contra Suediei de luni, Radu Drăguşin şi Virgil Ghiţă au părăsit sâmbătă cantonamentul echipei naţionale.

România vs Suedia

Naţionala României joacă, luni, de la ora 21.45, cu Suedia, în Liga Naţiunilor. În primul meci, în deplasare, România a pierdut, scor 1-2.

Echipa lui Hagi vine după alte două eşecuri usturătoare: 2-4 cu Bosnia şi 0-6 cu Polonia.

Meciul de pe Arena Naţională va fi ultimul din seria de patru disputate în această perioadă.

Linii misterioase pe cer, teorii despre așa-zisele „dâre ale morții” și acuzații potrivit cărora avioanele ar pulveriza substanțe toxice deasupra noastră. Sunt subiecte care au stârnit numeroase reacții și au împărțit internetul în două în ultimele zile. Specialiștii oferă însă o explicație clară: este vorba de dâre de condens, formate în urma avioanelor, în anumite condiții de temperatură și umiditate. Faptul că acestea sun observate tot mai frecvent poate fi explicat, printre altele, și prin intensificarea traficului aerian deasupra României.

Teoriile care au împărțit internetul

În doar câteva ore, internetul s-a umplut de fotografii și filmări care surprind linii albe pe cer. Iar odată cu ele au revenit și teoriile despre așa-numitele Chemtrail sau „Dâre ale morții”. Unii oamenii sunt convinși să avioanele împrăștie substanțe toxice, iar alții vorbesc de operațiuni controlate de NATO, scrie tvrinfo.ro.

Explicația specialiștilor

Explicația dată de știință este simplă: liniile albe de pe cer sunt urme de condens. Se formează la altitudini mari, unde temperaturile sunt foarte scăzute și se produc transformări ale vaporilor de apă din atmosferă în combinație cu particule care ies de la motoarele avioanelor.

„Avioanele lasă în urma lor foarte mulți aburi și de asemenea lasă în urmă și niște funingine, niște produse de reacție. Acei aburi condensează pe particulele de funingine și condensând pe ele formează un fel de norișor cu mici particule de gheață. Deci ceea ce vedem noi în urma avioanelor este, în esență, un mic norișor, dacă putem să-i spunem, lung, care conține foarte multe particule de gheață”, explică Cristian Presură, doctor în fizică, cercetător.

De ce unele dâre rămân mai mult pe cer

Când atmosfera este uscată, aceste dâre dispar rapid. Când există umiditate și temperaturi foarte scăzute, urmele de condens persistă.

„Părerea mea proprie și personală, cred eu că ne afectează mult mai puțin decât noxele de la mașină. Deci faptul că undeva sus pe cer există niște noxe eliminate de avion care, cu timpul, se împrăștie în atmosferă, cumva jos către om ajung mult mai puține decât cele rezultate în urma emisiilor mașinilor”, mai aplică acesta.

Cerul României, tot mai aglomerat

Zilnic pe cerul României zboară în medie 3.000 de avioane, triplu față de acum 10 ani.

Marius Popescu – pilot, specialist în aviaţie: Vorbim despre distribuirea traficului, având în vedere regiunile de conflict, traficul aerian a fost redistribuit, majoritatea lui deasupra României. Deci vorbim despre un cer al României mai încărcat. Vedem că se intersectează aceste linii sau sunt paralele. Nu se intersectează avioanele între ele, aeronavele zboară la altitudini diferite care sunt reglementate de către controlorii de trafic aerian.

Avioanele și impactul climei

Din 2025, companiile aeriene au obligația să monitorizeze și să raporteze impactul asupra climei a vaporilor rămași în urma avioanelor cu reacție, precum și cantitatea de dioxid de carbon pe care o emit anual.

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut duminică preşedintelui Vladimir Putin să pună capăt invaziei ruse în Ucraina, un conflict armat pe care liderul german l-a descris drept un „război lipsit de sens” în timpul vizitei sale surpriză la Kiev, informează EFE.

Merz către Putin: „Opriţi acest război lipsit de sens”

„Domnule Putin, opriţi acest război lipsit de sens. Suntem pregătiţi să discutăm despre încheierea războiului, dar aceste atacuri barbare asupra Ucrainei trebuie să înceteze”, a declarat Merz în faţa presei, în apropierea clădirii Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, atacată recent de o dronă rusească.

La ultimul etaj, al treilea, al clădirii situate la doar câţiva metri de Ambasada Germaniei în Ucraina, sunt încă vizibile urmele distrugerilor provocate de explozia şi incendiul cauzate de drona rusească.

„Aici se comit zilnic crime de război”

„Astăzi, într-o duminică liniştită, la Kiev se aud sirenele de alertă aeriană”, a deplâns situaţia de război cancelarul german.

„Aici se comit zilnic crime de război”, a adăugat şeful guvernului german, făcând aluzie – printre altele – la atacurile ruseşti asupra infrastructurii ucrainene.

„Ucraina se pregăteşte de iarnă. Îi îndemn pe preşedintele şi pe liderii Rusiei să oprească acest război”, a spus el.

„Putem discuta, dar mai întâi trebuie să tacă armele”, a insistat Merz.

Vizită surpriză la Kiev

Cancelarul Friedrich Merz a sosit la Kiev duminică într-o vizită surpriză al cărei program nu a fost făcut public din motive de securitate, potrivit unor surse din cadrul cancelariei federale care au confirmat detaliile pentru agenţia EFE.

La sosire, liderul german a declarat că vizita sa, în care este însoţit de ministrul economiei şi energiei Katharina Reiche şi de o delegaţie de directori ale unor companii din sectoarele apărării şi energiei, reprezintă un gest de sprijin pentru ţara invadată de Rusia.

În anii 1940, în statul american Maine, un grup de oameni de știință a construit ceea ce a devenit cunoscut drept „Școala pentru Câini”, o unitate uriașă creată pentru un obiectiv neobișnuit: obținerea, prin reproducere selectivă, a unui „super-câine”.

Lucrurile nu au mers însă așa cum sperau cercetătorii.

Oamenii sunt fascinați de câini de mii de ani, dar la sfârșitul anilor 1940 această obsesie a atins un nivel fără precedent. Un experiment de proporții uriașe, desfășurat într-o unitate special construită pe o fermă din Maine, avea să urmărească dezvoltarea a peste 500 de pui pe parcursul a 13 ani.

Printre rasele studiate s-au numărat cocker spaniel, beagle, ciobănesc de Shetland, basenji și fox terrier cu păr sârmos.

De la naștere, dezvoltarea fiecărui pui era consemnată în cele mai mici detalii: prima reacție de tresărire, prima încercare de a consuma hrană solidă, prima joacă mai agresivă cu un frate și prima mișcare a cozii.

La vârsta de cinci săptămâni, puii începeau o serie de teste care urmăreau inteligența, dominanța, reactivitatea emoțională și capacitatea de a fi dresați.

„Când se năștea un cuib de pui, știam exact unde aveam să fiu în fiecare zi din următoarele 12 luni”, scria în 1985 John Fuller, unul dintre cercetătorii principali.

Oamenii de știință încercau să răspundă la numeroase întrebări. Sunt unele rase mai inteligente decât altele? Au rasele personalități diferite? Cât de important este rolul părinților? Ce se întâmplă dacă dezvoltarea normală a unui pui este perturbată? Și, mai ales, ar fi posibilă obținerea unui câine cu o inteligență ieșită din comun?

De la genetica animalelor și până la modul optim de socializare a puilor, concluziile acestui experiment aveau să schimbe profund felul în care oamenii înțeleg câinii. În același timp, ele aveau să ofere și o lovitură importantă teoriilor eugeniste.

Un megaproiect dedicat câinilor

Al Doilea Război Mondial tocmai se încheiase, iar Statele Unite intrau într-o perioadă considerată o adevărată epocă de aur a cercetării științifice. Sume uriașe erau investite în proiecte ambițioase, iar oamenii de știință aveau libertatea să gândească la scară foarte mare.

Studiul supranumit „Școala pentru Câini” a beneficiat din plin de acest context. Proiectul a primit o finanțare de 632.000 de dolari, echivalentul a aproape 9 milioane de dolari în prezent, o sumă care ar fi extrem de greu de obținut astăzi pentru un studiu similar.

La acea vreme, eugenia, ideea potrivit căreia reproducerea selectivă ar putea duce la o „superioritate genetică” a oamenilor, fusese deja compromisă moral și științific din cauza legăturii sale cu atrocitățile naziste și cu Holocaustul.

Cu toate acestea, câțiva oameni de știință importanți continuau să creadă în unele dintre principiile sale.

Printre aceștia se afla Alan Gregg, directorul de atunci al Diviziei de Științe Medicale din cadrul Rockefeller Foundation și responsabil de distribuirea fondurilor filantropice ale organizației.

Gregg era interesat de modernizarea psihiatriei și de identificarea cauzelor anumitor comportamente considerate indezirabile. El credea că delincvența, tulburările severe de comportament, instabilitatea emoțională sau personalitățile psihopatice ar putea fi explicate în mare parte prin genetică.

În realitate, relația dintre gene, personalitate și comportament este mult mai complexă.

Gregg era preocupat și de ceea ce considera o risipă de bani pentru educație. Într-o scrisoare din 1945, el susținea că o mai bună înțelegere a geneticii i-ar face pe oameni să realizeze că pot câștiga intelectual la fel de mult prin „împerecheri înțelepte” precum prin școli foarte scumpe.

La acea vreme, cele mai multe studii genetice erau realizate pe musculițe de oțet sau pe șobolani. Gregg a avut însă o altă idee: dacă cercetătorii ar încerca să obțină un câine extrem de inteligent, o astfel de reușită ar putea convinge publicul că inteligența este în principal ereditară.

El era dispus să finanțeze această ipotetică apariție a unui „super-câine”.

Cursa pentru crearea unui „super-câine”

Câinii au ridicat dintotdeauna întrebări interesante pentru geneticieni. Cum este posibil ca rasele aceleiași specii să arate atât de diferit? Cum pot un Dog German și un Pomeranian să aparțină aceleiași specii?

Diversitatea lor extraordinară a făcut din câini un subiect ideal pentru studierea geneticii. Cercetătorii presupuneau că, dacă există diferențe atât de mari de aspect, probabil există și diferențe importante în ceea ce privește inteligența și personalitatea.

John Fuller, fiziolog, și John Paul Scott, genetician specializat în comportament animal și coordonator al proiectului, au fost fascinați de această problemă.

Rezultatele studiului au început însă să se îndepărteze rapid de obiectivul inițial al finanțatorilor.

Rockefeller Foundation sperase că anumite rase vor demonstra o capacitate cognitivă superioară. Câinii au fost supuși unor teste de inteligență și învățare, inclusiv labirinturi în care trebuiau să găsească hrană sau sarcini repetate, pentru a vedea dacă performanța lor se îmbunătățește.

Rezultatele au arătat că unele rase se descurcau mai bine la anumite probe, însă nicio rasă nu excela constant în toate testele.

În cele din urmă, cercetătorii au concluzionat că nu se poate spune că o anumită rasă este în mod general „mai inteligentă” decât alta.

Au existat și diferențe de temperament. Fox terrierii, de exemplu, au manifestat o tendință mai mare spre comportament agresiv, ceea ce era explicabil și prin faptul că fuseseră crescuți pentru vânătoare. Contextul avea însă o influență foarte mare.

„Aceeași rasă putea fi temătoare într-o situație și încrezătoare în alta”, scriau Scott și Fuller în 1965.

„Basenji se temeau de situații necunoscute, dar nu se temeau deloc de alți câini.”

Per ansamblu, Scott și Fuller au considerat că rezultatele lor contrazic teoriile eugeniste despre crearea unor „super-câini” prin reproducere selectivă.

Concluzia avea implicații și pentru oameni.

„Încă din vremea grecilor, oamenii au visat la figuri eroice sau aproape divine care să combine forța fizică a unei gorile cu inteligența lui Einstein, talentul muzical al lui Beethoven cu frumusețea unui zeu grec”, au scris cercetătorii.

Datele lor arătau însă de ce un asemenea ideal nu poate fi obținut.

În cadrul unei specii sociale, trăsăturile sunt distribuite între indivizi, iar această diversitate are un rol.

De exemplu, curajul unor indivizi poate ajuta grupul să îndepărteze un pericol, în timp ce timiditatea altora îi poate ajuta să detecteze primele semnale de alarmă.

Un grup social funcțional are nevoie de mai multe tipuri de personalitate.

„Super-omul nu trebuie căutat într-un singur individ, ci într-o societate umană bine dezvoltată”, au concluzionat Scott și Fuller.

Ce au aflat despre atașamentul câinilor

Pe măsură ce proiectul continua, Scott și Fuller au devenit tot mai interesați nu de crearea unui câine excepțional, ci de felul în care experiențele timpurii influențează dezvoltarea ulterioară a unui animal.

În acea perioadă, teoriile lui Freud privind dezvoltarea copilului erau foarte populare, iar John Bowlby își dezvolta ideile influente despre stilurile de atașament și despre efectul pe care îl are îngrijirea primită în copilărie asupra vieții emoționale de mai târziu.

Scott și Fuller au început să se întrebe dacă un mecanism similar există și la câini.

Ce s-ar întâmpla dacă puii ar fi crescuți în izolare? Cum le-ar afecta acest lucru dezvoltarea?

Într-un experiment care astăzi ar fi considerat inacceptabil din punct de vedere etic, puii au fost crescuți singuri în spații exterioare mari, înconjurate de garduri înalte de aproximativ 2,4 metri. Hrana și apa le erau oferite fără ca ei să vadă oameni sau alți câini.

Prin modificarea perioadei petrecute în izolare, Scott și Fuller au descoperit ceea ce părea să fie o „perioadă critică” între vârsta de patru și 12 săptămâni.

Dacă un pui izolat avea contact cu un om sau cu un alt câine în această perioadă, el putea fi socializat în mod normal.

Dacă însă nu avea posibilitatea de a forma legături în acest interval, consecințele erau severe.

„Dacă nu îi lași să formeze atașamente în acea perioadă, nu vei obține niciodată un câine cu adevărat satisfăcător”, declara Scott în 1986.

„Fără niciun contact cu oamenii, până la vârsta de 14 sau 15 săptămâni deveneau asemenea unor mici animale sălbatice.”

În jurul anului 1958, proiectul „Școala pentru Câini” a început să fie oprit treptat.

Rockefeller Foundation a refuzat să îi mai acorde finanțare după ce a devenit clar că din experiment nu avea să apară niciun „super-câine”.

Animalele au fost distribuite către laboratoare din Statele Unite și Europa.

Un deceniu mai târziu, perioada de aur a finanțărilor masive pentru cercetarea americană avea să se încheie.

Un experiment greu de imaginat astăzi

Chiar și în prezent, cercetătorii sunt impresionați de amploarea și ambiția proiectului coordonat de Scott și Fuller.

„A durat ani, a implicat sute de câini”, spune Clive Wynne, director al Canine Science Collaboratory de la Arizona State University.

„Aveau hectare întregi de facilități și zeci de angajați. Este ceea ce noi numim «big science».”

Scott și Fuller sunt considerați în continuare pionieri ai cercetării moderne asupra câinilor.

„Munca lor a avut o influență enormă în transformarea câinilor într-un subiect serios de cercetare în științele cognitive și comportamentale”, spune Vanessa Woods, directoarea programului Puppy Kindergarten de la Duke University.

„A ajutat la construirea domeniului așa cum îl cunoaștem astăzi.”

Totuși, unele dintre experimentele lor nu ar mai putea fi realizate astăzi.

Creșterea puilor în izolare totală ar fi considerată prea crudă, mai ales că puii care deveneau imposibil de domesticit erau, în cele din urmă, eutanasiați.

„În zilele noastre, dacă vrei să studiezi câinii oamenilor, mai bine nu le faci nimic din ceea ce nu ai face propriului copil”, spune Wynne.

Și în ceea ce privește amploarea, este puțin probabil ca un proiect de dimensiunea „Școlii pentru Câini” să fie repetat prea curând.

„Metoda modernă este să nu cumpărăm câinii, ci pur și simplu să împrumutăm animalele de companie ale oamenilor”, explică Wynne.

Există totuși și proiecte de cercetare mai mari.

De exemplu, programul Puppy Kindergarten de la Duke University a testat și antrenat 101 pui pentru a vedea dacă cercetătorii pot anticipa care dintre ei vor deveni câini-ghid de succes.

„Nimeni nu a fost suficient de ambițios sau de nebun să repete ceea ce au făcut Scott și Fuller până când am apărut noi”, spune Woods, râzând.

Până în prezent, cercetările sale au identificat mai multe trăsături importante pentru succes, precum autocontrolul, memoria și capacitatea puilor de a interpreta semnalele sociale.

Dar Woods este de acord cu una dintre principalele concluzii formulate de Scott și Fuller în urmă cu zeci de ani: nu există o rasă care să poată fi considerată în mod categoric mai inteligentă decât toate celelalte.

„Această concluzie chiar a rezistat testului timpului.”

România a suferit o înfrângere categorică în fața Poloniei, scor 0-6, în etapa a treia a fazei grupelor Ligii Națiunilor. Meciul de la Varșovia a fost marcat de eliminarea lui Radu Drăgușin în minutul 22, la o fază în urma căreia arbitrul elvețian Urs Schnyder a acordat și penalty pentru gazde. După partida care a provocat numeroase reacții, centralul nu a mai fost delegat de UEFA la niciun meci din etapa a patra a competiției.

Momentul care a schimbat radical partida Polonia – România s-a produs în minutul 22. Urs Schnyder l-a eliminat pe Radu Drăgușin pentru un fault asupra lui Robert Lewandowski și a dictat penalty pentru Polonia.

Atacantul polonez a transformat lovitura de la 11 metri, iar România, rămasă în inferioritate numerică, a încasat în cele din urmă șase goluri.

Urs Schnyder nu a fost delegat de UEFA în etapa a patra

Polonia – România a fost primul meci arbitrat de Urs Schnyder în actuala ediție a Ligii Națiunilor și va rămâne, cel puțin până în luna noiembrie, singurul.

UEFA nu l-a delegat pe arbitrul elvețian la niciuna dintre partidele etapei a patra a Ligii Națiunilor, potrivit Spotmedia.

Decizia vine după meciul în care faza eliminării lui Radu Drăgușin a provocat opinii total diferite în rândul foștilor arbitri români.

Cristi Balaj, după eliminarea lui Drăgușin: „Este inacceptabil!”

Cristi Balaj a criticat vehement decizia lui Urs Schnyder de a acorda penalty și cartonaș roșu la duelul dintre Drăgușin și Lewandowski.

„Atacantul a căzut din cauza faptului că a refuzat să mai continue alergarea, a blocat mișcarea picioarelor. Mâna pusă de apărător pe atacant nu a avut impact, mai exact, atacantul nu a căzut din cauza apărătorului. Mai ales că, în fotbal, ai voie să pui mâna pe adversar în lupta pentru minge, este un sport de contact.

Două decizii majore într-un asemenea duel pentru minge, este inacceptabil! Dacă arbitrul nu ar fi fluierat, precis cel din camera VAR nu ar fi intervenit!

Jenantă prestația elvețianului în prima repriză, o rușine. I-a dat un galben prea ușor lui Ghiță, iar după scurt timp, la o intrare asupra lui Ianis, l-a iertat pe polonez. Nu l-a iertat după două minute pe Băluță, care a jucat inițial mingea”, a spus Cristi Balaj, la Fanatik.

Adrian Porumboiu îl contrazice pe Balaj: „E roșu și penalty”

Adrian Porumboiu are însă o interpretare complet diferită. Fostul arbitru consideră că Urs Schnyder a luat decizia corectă la faza care a lăsat România în zece oameni.

„Îmi pare rău, dar trebuie să fim obiectivi. E roșu și penalty. Este un fault prostesc, nu sunt dubii. E regulamentar, n-avem ce discuta, ce vorbi şi ce găsi. Că a fost uşor, că a fost dictat nu ştiu cum… Categoric decizie corectă.

Poţi să răsfoieşti cât vrei textul regulamentului, dar n-ai cum. Un fundaş cu atâta experienţă să facă o asemenea gafă. Fără prea multe vorbe, decizia este corectă, aici nu avem ce discuta”, a spus Adrian Porumboiu.

România încearcă să se redreseze cu Suedia

După înfrângerea cu 0-6 în fața Poloniei, România revine pe teren pentru meciul cu Suedia, programat pe 5 octombrie, de la ora 21:45, pe Arena Națională.

Tricolorii traversează o serie de trei înfrângeri consecutive în Liga Națiunilor. Seria a început chiar împotriva Suediei, cu eșecul 1-2 de la Solna. A urmat înfrângerea cu Bosnia și Herțegovina, scor 2-4, iar apoi cea cu Polonia, 0-6.

Programul României în grupa din Liga B a Ligii Națiunilor

• Suedia – România 2-1

• România – Bosnia și Herțegovina 2-4

• Polonia – România 0-6

• România – Suedia, 5 octombrie, ora 21:45

• România – Polonia, 14 noiembrie, ora 21:45

• Bosnia și Herțegovina – România, 17 noiembrie, ora 21:45

Alertă de maximă urgență ieri după-amiază în comuna Bradu! Un apel disperat la numărul unic 112 anunța un accident neobișnuit și extrem de periculos: un localnic a rămas blocat cu membrele inferioare sub un tractor răsturnat direct într-un iaz.

Misiune contra cronometru a pompierilor: Victima, salvată din apă și dusă de urgență la spital

La sosirea echipajelor operative la fața locului, imaginea a fost una de groază. Pompierii au identificat o victimă de sex masculin, în vârstă de aproximativ 57 de ani. Din fericire, bărbatul era conștient și cooperant, însă se afla într-o situație extrem de critică: ambele membre inferioare îi erau prinse strâns în freza utilajului agricol, prăbușit în apele lacului.

După o intervenție contracronometru și extrem de delicată pentru a nu-i agrava rănile, salvatorii au reușit să extragă bărbatul din fiarele utilajului și din apă. Acesta a fost predat de urgență echipajului medical, fiind stabilizat și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.