SUA îşi exprimă solidaritatea cu România, la şedinţa Consiliului de Securitate al ONU, după incidentul de la Galaţi, reprezentantul american reafirmând sprijinul pentru România, partener al SUA în NATO.

SUA: Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc

„Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc şi a dus la rănirea mai multor persoane.

Statele Unite îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România. Ne gândim la persoanele rănite şi la cei afectaţi la Galaţi. Vom apăra fiecare centimetru pătrat din teritoriul NATO”, a afirmat luni, la New York, oficialul american, potrivit news.ro.

„Incidentul arată încă o dată de ce războiul dintre Rusia şi Ucraina trebuie să înceteze imediat. Statele Unite îşi reiterează chemarea pentru o încetare a focului imediată şi cât mai largă, ca pas pentru un sfârşit negociat şi durabil al războiului. Războiul trebuie să înceteze,

Statele Unite sunt gata să facă tot ce este posibil pentru a pune capăt imediat şi pentru totdeauna războiului dintre Rusia şi Ucraina”, a subliniat oficialul american la ONU.

Citește și: VIDEO Ministrul român de Externe condamnă Rusia la ONU, după ultimul incident cu dronă: „Comportamentul este inacceptabil”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra unor informații false ce îi vizează pe Ilie Bolojan și Cătălin Predoiu.

„ATACAT ÎN DIRECT — ACUM URMEAZĂ CONSECINȚELE!” — Ilie Bolojan îl dă în judecată pe Cătălin Predoiu și postul de televiziune după o confruntare șocantă la TV.”, sună începutul unei astfel de postări false.

Apoi, cititorului îi este furnizat un link spre un site care poate să îi fure datele personale.

Citește și : MAI a semnat contracte de aproape 1 miliard de euro prin SAFE. Au fost achiziționate avioane Spartan, elicoptere Airbus, un tren de intervenție și o nouă flotă de autospeciale

„Pe reţelele de social media au apărut conturi care diseminează informaţii false despre activitatea unor membri ai Guvernului interimar al României. Unul dintre acestea transmite, cu precădere, informaţii false despre premierul interimar, Ilie Bolojan.

De la presupuse procese intentate ministrului interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, până la aşa-zise probleme grave de sănătate ale premierului interimar”, arată MAI, luni, într-o postare pe Facebook.

Reprezentanții MAI atrag atenția că multe astfel de postări sunt însoțite de link-uri către site-uri de unde pot fi obținute „mai multe detalii” dar care pun cititorii în pericol.

„Nu distribuiţi aceste postări şi nu accesaţi link-urile inserate în text. Verificaţi informaţiile doar din surse oficiale şi de încredere”, recomandă MAI.

O astfel de postare, în care premierul Ilie Bolojan este lăudat că a dat în judecată o instituție media și l-a contrat pe ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a strâns deja peste 6.000 de aprecieri și peste 1.400 de comentarii pe Facebook.

Susținătorii șefului executivului au început să comenteze și să îl laude pe acesta, deși știrea este complet falsă.

Citește și : Campanie IGSU după ce numărul înecaţilor se apropie de al deceselor din accidente rutiere: „Apa nu iartă! Ai grijă!”

„Felicitări d-le Bolojan ! Aveți toate calitățile de bun organizator, bun conducător. Aveți toate calitățile să conduceți țara pe drumul cel bun, care să ne scoată din mocirlă ! Succes ! Nu cedați !”, sună un comentariu.

„Demn si hotarat. Cu argumente si seriozitate. Asa trebuie tratate problemele grave in care ne aflam…”, se arată în alt comentariu.

Păstrarea integrității locuințelor într-un bloc de apartamente este fundamentală pentru o conviețuire armonioasă. Atunci când apar infiltrații de apă care afectează vecinii, gestionarea rapidă a problemei prin comunicare devine crucială, prevenind atât pagubele materiale, cât și stresul psihic generat de un conflict prelungit.

Recent, magistrații au fost chemați să rezolve un astfel de caz, stabilind clar cine este bun de plată pentru reparații și prejudicii. Litigiul, încadrat la răspundere civilă delictuală, a pornit după ce un proprietar a refuzat, în repetate rânduri, să își repare defecțiunile din apartament, provocând distrugeri majore în locuința vecină și forțând astfel intervenția instanței.

Atunci când infiltrațiile de apă afectează locuințele învecinate, refuzul de a coopera poate transforma o simplă avarie într-un coșmar financiar. O dovedește decizia recentă a instanței, care a stabilit o sancțiune record pentru un proprietar de apartament. Găsit responsabil în baza răspunderii civile delictuale, acesta a fost condamnat la plata a 45.067 de lei cu titlu de daune materiale, sumă necesară acoperirii reparațiilor.

Citește și: EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

Din cauza impactului psihic profund și a ignorării repetate a problemei, judecătorii au dispus și acordarea unor daune morale de 20.000 de lei în favoarea vecinului inundat. La totalul de peste 65.000 de lei s-au adăugat și cheltuielile judecătorești de 12.000 de lei, pe care vinovatul a trebuit să le achite integral. Prin această soluție, magistrații au reafirmat un principiu de drept fundamental: exercitarea dreptului de proprietate asupra unui bun nu poate încălca sau prejudicia drepturile legitime ale celor din jur.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: dreptul de proprietate NU înseamnă dreptul de a afecta liniștea, sănătatea și locuința vecinilor, a transmis avocatul Gelu Pușcaș, cel care a prezentat public detaliile acestei spețe pe pagina „Consultanță Asociații Proprietari”.

Așadar, în cazul infiltrațiilor de apă, responsabilitatea reparațiilor revine proprietarilor de la care provine problema, aceștia având și obligația de a se asigura că situația este remediată într-un timp cât mai scurt.

Citește și: Noi reguli de arbitraj la Cupa Mondială 2026. Jucătorii nu vor mai putea să își acopere gura când se ceartă, portarii au 5 secunde să degajeze iar jucătorii înlocuiți au 10 secunde să părăsească terenul

Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe și vicepreședinte al Comisiei Europene, a sosit la Islamabad pentru întâlniri cu oficiali pakistanezi. Amabsadorul României în Pakistan, Dan Stoenescu, a avut și el o întrevedere cu șefa diplomației UE, întrevedere în care au discutat despre recentul incident cu dronă de la Galați.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe a sosit luni la Islamabad pentru a co-prezida a 8-a reuniune de Dialog Strategic UE-Pakistan, menită să analizeze legăturile bilaterale și cooperarea în diverse sectoare precum comerțul, investițiile, drepturile omului, mobilitatea forței de muncă, schimbările climatice și altele.

Vizită în Pakistan

Ziarul The Dawn a scris luni, 1 iunie, că Kaja Kallas a avut întâlniri cu președintele pakistanez Asif Ali Zardari, prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful statului major al armatei, Asim Munir.

Potrivit articolului, șeful politicii externe a UE vizitează Pakistanul la invitația Ministerului Afacerilor Externe al țării. De asemenea, se menționează că Kaja Kallas și ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, vor co-prezida cel de-al 8-lea Dialog Strategic UE-Pakistan.

Duminică, Ministerul de Externe al Pakistanului a declarat că vizita șefului politicii externe a UE reflectă o implicare politică la nivel înalt tot mai mare și angajamentul ambelor părți de a consolida și mai mult cooperarea multilaterală și cuprinzătoare.

Ce spune ambasadorul României la Islamabad

Amabsadorul României în Pakistan, Dan Stoenescu, a avut și el o întrevedere cu șefa diplomației UE.

„Am avut astăzi o întâlnire excelentă cu Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, la Delegația UE din Islamabad, alături de alți ambasadori ai UE. În numele doamnei ministru Oana Țoiu, i-am mulțumit pentru poziția fermă a UE cu privire la recentul atac cu drone rusești din Galați, în urma căruia doi cetățeni români nevinovați au fost răniți.

Împreună cu ambasadorul UE Raimundas Karoblis și alți colegi din UE, am discutat despre importanța dezvoltării în continuare a relațiilor dintre UE și Pakistan”,a declarat Dan Stoenescu.

Kallas a lăudat Pakistanul

Șeful politicii externe al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a lăudat luni rolul Pakistanului în medierea dintre Statele Unite și Iran, spunând că eforturile diplomatice ale Islamabadului au ajutat la prevenirea revenirii la un „război total” și sunt larg recunoscute în toată Europa, relatează Arab News.

Kallas a vorbit la o conferință de presă comună cu viceprim-ministrul Ishaq Dar la Islamabad.

Pakistanul s-a poziționat ca principalul mediator între SUA și Iran încă de la începutul conflictului lor în februarie. Islamabad a găzduit prima rundă de discuții între ambele părți în aprilie, în timp ce a transmis mesaje între Washington și Teheran în speranța de a pune capăt războiului care a crescut prețurile globale la petrol și a perturbat aprovizionarea cu energie.

„Pakistanul a fost principalul mediator între Statele Unite și Iran, iar eforturile dumneavoastră diplomatice au ajutat la prevenirea revenirii la un război total în mai multe rânduri”, a declarat Kallas reporterilor în cadrul conferinței de presă comune.

„Iar aceste eforturi sunt foarte recunoscute și apreciate în toată Europa.”

Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz de la începutul războiului în februarie, ceea ce a crescut prețurile produselor petroliere și îngrășămintelor. SUA au cerut Iranului să redeschidă strâmtoarea, prin care trece aproximativ 20% din sursele mondiale de petrol și gaze.

Kallas a remarcat că, datorită eforturilor Islamabadului, există o „deschidere diplomatică fragilă” pentru a prelungi încetarea focului dintre Teheran și Washington și pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz.

„Totuși, orice înțelegere temporară între SUA și Iran trebuie urmată de discuții mai profunde despre stocul nuclear al Iranului și alte probleme critice”, a spus ea. „Stabilitatea durabilă va necesita soluții mai cuprinzătoare.”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță încheierea de contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro în cadrul programului SAFE.

Printre contracte se numără și 12 elicoptere Airbus, două avioane tactice Spartan și mii de autospeciale noi.

Citește și : Spania trimite în România nava de asalt amfibiu „Castilla” cu 200 de infanteriști marini

„Contractele vizează proiecte majore de investiții destinate creșterii capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale pentru securitatea națională, protecția populației și răspunsul la situații de urgență: mobilitate militară, managementul victimelor multiple, protecție CBRNe, evacuare în masă, intervenție aeriană și navală, comunicații critice și reziliență informatică”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne.

O alocare de peste 431 de milioane de euro a fost direcționată către managementul victimelor multiple și protecția CBRNe, urmată de gestionarea evacuărilor în masă, cu peste 292 de milioane de euro, și modernizarea sistemelor de comunicații, cu peste 121 de milioane de euro.

Restul a fost completat de autospeciale în valoare de peste 115 milioane de euro și mobilitate militară de peste 10 milioane de euro.

Printre cele mai scumpe contracte au fost semnate pentru vioanele Spartan, livrate de Leonardo, elicopterele Airbus, un tren de intervenție și o nouă flotă de autospeciale de intervenție.

Pentru DSU au fost cumpărate două avioane Leonardo C-27J Spartan NG (245.000.000 euro), 12 elicoptere Airbus (peste 280 de milioane de euro) și un simulator de zbor modern (peste 43 milioane euro).

Citește și : Campanie IGSU după ce numărul înecaţilor se apropie de al deceselor din accidente rutiere: „Apa nu iartă! Ai grijă!”

Pentru mobilitate, MAI a contractat 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze (8+1) de la Grupul Renault, în valoare de aproape 116 milioane de euro. Au fost achiziționat și 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule pentru victime multiple.

Presa finlandeză prezintă luni dezvăluiri despre un incident cu dronă care a avut loc în urmă cu două săptămâni în apropiere de Uusimaa, informează Mediafax. În același timp, presa estoniană redă scuzele Ministerului de Externe al Ucrainei după ce o dronă a Kievului a ajuns în Estonia, fiind doborîtă de un F-16.

Despre incident

Cotidianul finlandez Helsingin Sanomat a publicat luni noi detalii despre un incident cu dronă care a avut loc în urmă cu două săptămâni în apropiere de Uusimaa.

Ministerul finlandez de Interne a trimis o alertă cu dronă locuitorilor din Uusimaa în noaptea de 15 mai, sfătuind 1,8 milioane de oameni să rămână în case.

Traficul aerian din regiune a fost suspendat.

Un avertisment a fost transmis și locuitorilor din estul Letoniei în aceeași noapte.

Potrivit Helsingin Sanomat, incidentul nu ar fi fost legat de interferența Rusiei, ci de o greșeală făcută de forțele armate ucrainene.

Conform unor surse familiarizate cu incidentul, guvernul finlandez a primit un avertisment oficial din partea Ucrainei în noaptea incidentului cu drona, cum că țara a trimis din greșeală drone încărcate cu explozibil pe o traiectorie deasupra Finlandei.

Forțele de Apărare finlandeze au confirmat public abia după incident că țara a primit un avertisment din partea Ucrainei cu privire la drone.

După incident, presa finlandeză a relatat că Rusia a vrut să se răzbune pe susținătorii ucraineni prin direcționarea dronelor spre Finlanda. Autoritățile finlandeze erau mai familiarizate cu circumstanțele incidentului, dar nu s-au grăbit să infirme imediat această afirmație. Iltalehti, descriind această versiune, a făcut referire la „surse NATO” anonime care, aparent, erau, de asemenea, bine informate despre activitățile Forțelor de Apărare finlandeze. Ziarul a relatat, de asemenea, că Ucraina va începe să avertizeze în mod regulat Finlanda cu privire la astfel de incursiuni.

În urma incidentului, Forțele de Apărare Finlandeze au anunțat oficial că dronele au intrat în spațiul aerian al țării din Rusia, dar nu au ajuns niciodată în Finlanda. Motivul este neclar, dar Helsingin Sanomat notează că dronele ar fi putut fi doborâte în Rusia.

Reprezentanții guvernelor finlandez și ucrainean nu au comentat informațiile. Președintele Alexander Stubb a declarat săptămâna trecută, în termeni generali, că, judecând după informațiile furnizate de Forțele Armate Finlandeze, Rusia nu încearcă în prezent să dirijeze drone deasupra Finlandei. Ziarul notează că, în comparație cu incidentul dronelor ucrainene care s-au prăbușit în Kymenlaakso în martie, guvernul a ascuns în mod deliberat informații. „Având în vedere noile informații, este dificil de justificat tăcerea autorităților”, scrie jurnalistul Jarno Liski.

Și drona din Estonia a primit o concluzie

Ministerul ucrainean de Externe și-a cerut scuze astăzi Estoniei pentru aterizarea dronei pe teritoriul național, arată presa estoniană. „Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neprevăzute. Am lucrat și continuăm să colaborăm îndeaproape cu instituțiile noastre specializate pentru a ajunge la miezul fiecărui caz și a căuta modalități de prevenire a acestora, inclusiv prin implicarea directă a grupurilor noastre de experți”, a remarcat Heorhii Tõhhõi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei.

„Reafirmăm că, contrar afirmațiilor propagandei rusești, nici Estonia, Letonia, Lituania, nici Finlanda nu au permis vreodată utilizarea spațiului lor aerian pentru atacuri împotriva Rusiei. Ucraina nu a solicitat niciodată o astfel de permisiune”, a subliniat el.

Tõhõi a reamintit că Rusia direcționează în mod deliberat drone ucrainene către statele baltice folosind război electronic. „Iar Moscova face acest lucru în mod deliberat, cu o propagandă intensificată”, a subliniat el.

„Ucraina își exercită dreptul la autoapărare în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU. Țintele noastre militare legitime sunt situate în Rusia și folosim spațiul aerian rusesc pentru a le atinge”, a adăugat ministerul de externe. „Rușii nu au dreptul să dea vina pe Ucraina, statele baltice sau Finlanda pentru consecințele acțiunilor lor și, mai larg, pentru războiul lor de agresiune. Suntem recunoscători partenerilor noștri din Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania pentru sprijinul și solidaritatea lor.”

Marți, săptămâna trecută, o dronă a intrat pe teritoriul estonian. Apărarea aeriană baltică a luat avânt . Unitatea românească de apărare aeriană cu sediul în Lituania a răspuns amenințării cu avioane de vânătoare F-16 , care au doborât drona la ora 12:14.

Comandantul Forțelor Aeriene, generalul de brigadă Riivo Valge, a declarat în această după-amiază că amenințarea aeriană în Letonia este încă ridicată. „Se poate întâmpla ca situația să se repete astăzi”, a spus el. Incidentul este investigat de Poliția de Securitate împreună cu Forțele Aeriene.