Potrivit primelor informații, este vorba despre o pană de curent extinsă, fiind raportate probleme cu alimentarea cu energie electrică în mai multe zone din Capitală. Efectele penei de curent sunt resimțite inclusiv pe Aeroportul Otopeni.

Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au confirmat că a fost o scurtă cădere de curent pe zona Pipera, respectiv lipsă tensiune într-o zonă aparținând companiei Retele Electrice (fostul Enel), potrivit Mediafax.

Citește și: Ilie Bolojan îl critică dur pe Bogdan Ivan după ce acesta a susținut că România riscă să intre în blackout: „O atitudine iresponsabilă”. Reacția fostului ministru al Energiei: „Acuzații mincinoase și agresive. Nu este o exagerare, nu este alarmism, este realitate”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sistemele critice operaționale ale aeroportului sunt funcționale”, au subliniat oficialii CNAB.

Alte articole

Pană de curent pe Aeroportul Otopeni. Panică printre pasageri: ”Am fost anuntati că trebuie să ne mutăm la celălalt terminal”

Ce amendă riscă bucureștenii care intră cu trotineta în parcurile din Capitală. Noua regulă care a fost introdusă recent

Până la acest moment nu a fost anunțată o posibilă problemă cu privire la activitatea din aeroport.

Totodată, deocamdată nu există informații cu privire la numărul exact de consumatori afectați.

Citește și: Risc de blackout la metrou. Hidroelectrica a notificat Metrorex că ar putea sista furnizarea energiei din cauza datoriilor uriaşe. UPDATE: Reacţia lui Radu Miruţă

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Bogdan Sticlosu, afirmă că este prematur să fie evaluate efectele deciziei Curții Constituționale privind publicarea declarațiilor de avere și de interese înainte de apariția motivării. Șeful ANI spune că trebuie clarificat dacă CCR a pus sub semnul întrebării mecanismul publicării în ansamblu sau doar anumite elemente privind forma, conținutul și modalitatea de publicare.

Bogdan Sticlosu a reacționat, într-un interviu pentru „Cotidianul”, la decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor.

Președintele ANI a subliniat că instituția nu are competența de a comenta hotărârile Curții Constituționale și consideră că o evaluare a consecințelor deciziei poate fi făcută abia după publicarea motivării.

„Consider că, în această situaţie, este important ca rolul fiecărei instituţii în arhitectura statului să fie foarte bine înţeles. Agenţia Naţională de Integritate are un mandat legal şi instituţional foarte clar, iar acesta nu îi permite să formuleze aprecieri asupra deciziilor Curţii Constituţionale. În acest moment, consider că este prematur să ne pronunţăm asupra implicaţiilor deciziei fără o analiză atentă a motivării acesteia. Este important să înţelegem raţionamentul Curţii şi, în mod particular, dacă neconstituţionalitatea constatată vizează publicarea declaraţiilor de interese financiare ca mecanism, în ansamblul său, sau dacă aceasta priveşte anumite elemente referitoare la forma, conţinutul ori modalitatea de publicare a acestor declaraţii”, a declarat Bogdan Sticlosu.

Șeful ANI așteaptă motivarea CCR

Pentru Agenția Națională de Integritate, una dintre principalele mize ale motivării este stabilirea exactă a limitelor impuse de decizia Curții și a efectelor pe care aceasta le va produce asupra actualului mecanism de transparență.

Bogdan Sticlosu susține că, după clarificarea raționamentului CCR, trebuie identificate soluții legislative care să respecte atât dreptul la viață privată, cât și necesitatea asigurării transparenței în exercitarea funcțiilor publice.

„Cred că aceasta trebuie să fie abordarea instituţională generală: nu să comentăm o decizie a Curţii Constituţionale, ci să înţelegem raţionamentul acesteia şi să vedem cum poate fi construit, în limitele Constituţiei, un mecanism de integritate care să răspundă în continuare nevoii legitime de transparenţă în exercitarea funcţiilor publice”, a declarat președintele ANI.

Miza deciziei CCR: cum vor mai fi publicate declarațiile

Poziția conducerii ANI vine în contextul disputei privind modificarea legislației în materie de integritate și publicarea informațiilor financiare ale persoanelor care ocupă funcții publice.

Pentru ANI, motivarea CCR va fi esențială pentru a determina dacă legislația trebuie modificată doar în privința anumitor informații și a modului în care acestea sunt făcute publice sau dacă decizia Curții impune o regândire mai amplă a mecanismului.

Sticlosu arată că Agenția poate contribui, în limitele atribuțiilor sale, la găsirea unei formule legislative care să păstreze transparența, fără a încălca standardele constituționale privind protecția vieții private.

Inspectorii de mediu au declanșat starea de alertă la Slobozia după ce au descoperit că ape uzate, insuficient epurate, erau deversate direct în râul Ialomița. În urma neregulilor grave constatate, furnizorul local de apă a rămas fără autorizație de funcționare.

Programul Casa Verde nu va mai fi organizat după principiul primul înscris, primul servit, astfel că accesul la finanțarenu va depinde de rapiditatea cu care solicitanții reușesc să își depună cererile.

Pentru finanțarea bateriilor destinate stocării energiei sunt prevăzute 400 de milioane de lei. Poitrivit ministrulu Mediului, programul marchează o schimbare de direcție față de finanțările acordate în ultimii ani pentru producerea energiei prin sisteme fotovoltaice.

„Pentru prima dată în România vom finanța, practic, doar bateriile pentru stocarea energiei”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit Agerpres.

Ministrul a explicat că schimbarea regulilor vine după o perioadă în care investițiile în panouri fotovoltaice nu au fost însoțite, în aceeași măsură, de soluții pentru stocarea energiei. Potrivit acesteia, situația a contribuit la creșterea presiunii asupra sistemului energetic național.

„Deci schimbăm paradigma din ultimii ani de zile în care s-a investit enorm în fotovoltaice, dar fără niciun fel de sistem de stocare, ceea ce a dus inclusiv la o presiune foarte mare pe sistemul energetic național.

Am schimbat inclusiv paradigma «primul venit, primul servit». De aici și toate discuțiile, pentru că înainte era, pentru absolut toate programele lansate de AFM, un concurs de cine dă click mai rapid, cine are robotul care este conectat mai rapid la platformă și dă click mai rapid pe platforma respectivă”, a spus Buzoianu.

Citește și: Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce Comisia Europeană a respins proiectul privind Legea salarizării: „Ni s-a atras atenția că ne poate afecta ratingul de țară, un rating pe care l-am obținut «la mustață»”

Pentru stabilirea beneficiarilor vor fi utilizate criterii de departajare, iar Ministerul Mediului susține introducerea valorii cofinanțării printre acestea. Propunerea vizează acordarea unei priorități mai mari solicitanților care sunt dispuși să contribuie cu o sumă mai mare la finanțarea sistemului de stocare.

„Din punctul nostru de vedere ar fi trebuit să aibă prioritate beneficiarii care doreau să cofinanțeze mai mult sistemul de stocare de baterii. AFM a venit cu propunerea de capacitate a sistemului și de putere a sistemului instalat”, a punctat Diana Buzoianu.

Cele două criterii propuse de Administrația Fondului pentru Mediu, referitoare la capacitatea sistemului și la puterea sistemului instalat, sunt în prezent supuse discuțiilor publice. Ministrul a precizat că au fost formulate deja observații cu privire la variantele propuse.

„Aceste două criterii sunt astăzi puse în discuție și am observat că există anumite observații venite în spațiul public. O parte dintre observații sunt pertinente, altă parte nu. Cert este că, la finalul acestei dezbateri publice, ghidul va fi unul mai bun, unul îmbunătățit, pentru că asta este ceea ce ne dorim și ne dorim să îl lansăm cât mai rapid posibil. Eu sper că în luna octombrie deja să avem acest program lansat”, a mai precizat ea.

Citește și: Termocentrala Turceni a fost scoasă complet din funcțiune, joi, după o defecțiune la un cazan. Când ar putea fi repornită

Soprana Ileana Cotrubaș, una dintre cele mai importante voci ale artei lirice internaționale, a murit, joi, anunță Opera Națională București.

Născută la Galați, la 9 iunie 1939, într-o familie de muzicieni, Ileana Cotrubaș și-a început drumul artistic la doar nouă ani, în Corul de Copii al Radiodifuziunii Române. Stabilită la București din 1952, pentru a urma cursurile Școlii Speciale de Muzică, artista a debutat pe scena Operei din București în 1964, înainte de a cuceri marile scene ale lumii.

În 1952 s-a stabilit la Bucureşti, pentru a urma cursurile Şcolii Speciale de Muzică. A debutat la Opera din Bucureşti, în 1964, remarcându-se, apoi, pe marile scene ale lumii.

Ileana Cotrubaş a participat, în 1965, la prestigiosul concurs din Hertogenbosch, Ţările de Jos, unde a câştigat primul său premiu în operă, de lied şi oratoriu. Un an mai târziu, a câştigat un concurs de radio-televiziune la Munchen, Germania. Au urmat apariţii pe scena Operei de Stat din Viena, Hamburg, Berlin, precum şi la Festivalul de la Salzburg. A semnat un contract cu Opera din Frankfurt.

În 1969, a debutat pe scena britanică, la Glyndebourne. Din 1971, a susţinut spectacole la Royal Opera House, Covent Garden, pe a cărei scenă a revenit în următorii 20 de ani.

A cântat în Chicago, la Lyric Opera (1973), după care au urmat spectacole în Milano, La Scala (1975) şi în New York, la Metropolitan (1977). La Metropolitan a avut peste 50 de apariţii, notează eualegromania.ro. A cântat în a doua gală a centenarului Operei Metropolitan, la 22 octombrie 1983, şi la aniversarea a 25 de ani de carieră la Metropolitan a celebrului dirijor şi, ulterior, director al Metropolitanului, James Levine, la 27 aprilie 1996.

Unul din punctele culminante ale carierei artistei l-a constituit spectacolul de la „Scala” din Milano, din 7 ianuarie 1975, când a înlocuit-o în ultimul moment pe Mirella Freni în rolul Mimi din „Boema” de Giacomo Puccini. Performanţa sa a fost apreciată atât de către critici, cât şi de public.

S-a remarcat printr-o voce de o puritate şi expresivitate inegalabile, în diferite limbi străine. Presa de specialitate a apreciat sensibilitatea şi extraordinara sa forţă dramatică.

De-a lungul carierei internaţionale, a colaborat cu nume celebre aflate la pupitrul dirijoral, de la Carlos Kleiber la Herbert von Karajan şi de la Carlo Maria Giulini la Claudio Abbado.

A făcut un cuplu de neuitat cu Placido Domingo în ”Traviata” şi ”Rigoletto” de Verdi, ”Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach, dar şi în ”Elixirul dragostei” de Donizetti, ”Carmen” de Bizet, ”Beatrice şi Benedict” de Berlioz, ”Louise” de Charpentier şi ”Gianni Schicchi” de Puccini. Cu Luciano Pavarotti a apărut în ”Favorita” de Donizetti, ”Boema” de Puccini şi ”Idomeneo” de Mozart.

Ileana Cotrubaş s-a retras din activitatea muzicală în 1990. Dar nu şi din viaţa muzicală, predând lecţii tinerilor cântăreţi şi ţinând cursuri de măiestrie. Celebra soprană Angela Gheorghiu a fost eleva sa.

La 1 decembrie 2000, a fost distinsă cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer pentru „contribuţia cu totul deosebită adusă promovării democraţiei şi culturii româneşti în lume”, arată cdep.ro.

A scris autobiografia ”Adevărurile operei”, în care sunt adunate idei în care artista a crezut întotdeauna.

La 9 iunie 2019, soprana Ileana Cotrubaş a fost aniversată în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii „Opera în interpretări de referinţă”, difuzată de radio România Muzical.

Doliu în lumea teatrului și filmului românesc. A murit actrița Dana Tapalagă, ce a scris în unul dintre ultimele sale mesaje de pe rețelele de socializare

Laureată a unor prestigioase concursuri internaționale, Ileana Cotrubaș a cântat la Opera de Stat din Viena, Hamburg, Berlin, Festivalul de la Salzburg, Glyndebourne, Royal Opera House Covent Garden, Teatro alla Scala din Milano și Metropolitan Opera din New York. Momentul din 1975, când a înlocuit-o în ultimul moment pe Mirella Freni în rolul Mimì din „La Bohème”, la Scala din Milano, a rămas emblematic pentru cariera sa, anunță Opera Națională București.

Admirată pentru unicitatea vocii, inteligența frazării și forța expresivă a interpretării, Ileana Cotrubaș a colaborat cu dirijori legendari și a lăsat o amprentă profundă asupra repertoriului liric, de la Mozart și Verdi la Puccini, Bizet și Offenbach.

Este una dintre cele mai bogate românce, însă puțini au auzit de ea. Unde se „ascunde” moștenitoarea imperiului Drăgan. Cum arată vila Veronicăi Gușă, e situată într-o zonă exclusivistă, înconjurată de superyachturi FOTO

După retragerea de pe scenă, a continuat să dăruiască artei cântului prin pedagogie și cursuri de măiestrie, formând și inspirând generații de artiști.

Președintele Nicușor Dan a felicitat instituțiile statului și a condamnat acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse după ce un avion F-16 românesc a distrus joi o dronă marină cu explozibil în apropierea platformei Neptune Deep din Marea Neagră.

Nicușor Dan a felicitat Armata Română pentru intervenție, cât și Garda de Coastă pentru promptitudinea de care a dat dovadă când a semnalat prezența dronei.

„Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă.”, a transmis Nicușor Dan.

Citește și : O dronă marină cu încărcătură explozibilă a fost distrusă de un F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep. Radu Miruță: „Am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană”

Șeful statului susține că acțiunea a avut ca scop protejarea vieții oamenilor ce lucrează pe platforma Neptun Deep, cât și a infrastructurii critice din Zona Economică Exclusivă a României.

„O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol.”, mai punctează Nicușor Dan.

În finalul mesajului său, președintele a condamnat Federația Rusă pentru acest incident iresponsabil, în condițiile în care partea ucraineană a confirmat deja că drona nu îi aparține.

„Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, a mai spus Nicușor Dan.

Reamintim că o dronă marină cu încărcătură explozibilă a fost distrusă joi dimineața de un F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră, pe care lucrează sute de persoane.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a ținut să anunțe că drona nu este de proveniență ucraineană, după ce a comunicat cu vecinii prin intermediul canalului de comunicare directă creat recent.

Citește și : Nicușor Dan mai face o încercare pentru a vedea adoptată Legea salarizării. Liderii partidelor din fosta coaliție, chemați din nou la Cotroceni / La întâlnire participă inclusiv miniştrii Alexandru Nazare şi Dragoş Pîslaru

Prezența dronei aflate în derivă a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială. În urma semnalării, autoritățile române au intervenit pentru verificarea situației și securizarea zonei.