„Libertate”, produs de Oana Bujgoi Giurgiu şi Tudor Giurgiu, a fost ales Cel mai bun lungmetraj la Gala Premiilor Gopo. A 18-a ediţie a evenimentului, care celebrează şi recompensează anual realizările cinematografiei româneşti, a avut loc, luni, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, transmite News.ro.

Tudor Giurgiu a primit premiul pentru cea mai bună regie la Gala Gopo 2024Foto: Agerpres

Raluca Turcan, ministrul Culturii, şi actriţa Victoria Cociaş au oferit premiul. „Felicitări echipei, a fost un film foarte greu”, a spus Oana Bujgoi Giurgiu. Tudor Giurgiu i-a mulţumit operatorului Alex Sterian. „Vreau să mulţumesc celor cărora nu prea le spunem mulţumesc, dar munca celor care promovează filmul în cinematografe, fără cei de la Transilvania Film, este esenţială”.

Alex Calangiu a câştigat prima statuetă Gopo din carieră, pe care a dedicat-o fiicei sale. El a fost desemnat Cel mai bun actor într-un rol principal, cu rolul Viorel Stănese din „Libertate”.

Dan Nuțu a primit statueta Gopo pentru întreaga activitate

Premiul pentru întreaga activitate, acordat lui Dan Nuţu, a fost acordat de Oana Pellea. „Este o seară a libertăţii. Îi mulţumesc lui Tudor Giurgiu că mi-a dat ocazia să vorbesc liber despre o mare iubire a vieţii mele, un om pe care camera de filmat l-a adorat şi îl adoră, un om care a ales libertatea la un moment dat, lăsând o carieră excepţională în spate. Jumătate din România am fost moarte după el. Dacă aş fi emigrat în America vreodată, aş fi emigrat pentru el”, a spus Oana Pellea despre Dan Nuţu.

„Fără a o prevedea, aştepta ori visa, asta e seara”, a spus actorul, care acum 45 de ani părăsea ţara şi profesia. El le-a mulţumit lui Tudor Giurgiu, Laurenţiu Damian, lui Victor Rebengiuc pentru prietenie.

Eva Kiss, din Danemarca, a cântat la gala Premiilor Gopo „Libertate”.

Tudor Giurgiu, premiul pentru cel mai bun regizor

Tudor Giurgiu a fost recompensat cu Gopo pentru Cea mai bună regie. „După ce a ieşit filmul pe crane, am un obicei, am intrat pe forumuri şi am descoperit părerea unui june din Cluj. În fine, a făcut Giurgiu un film bun. O avea dreptate, nu ştiu. Sper să excelez de acum încolo şi să vă plictisesc de acum încolo”, a mărturisit regizorul la primirea trofeului.

„Acest film, mai mult decât multe altele, e un film unde actorii strălucesc”, a subliniat Giurgiu, mulţumind şi numind câţiva dintre actorii din distribuţia consistentă a producţiei.

Cea mai bună actriţă într-un rol principal a fost aleasă de votanţi Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul „Nu aştepta prea mult de la sfîrşitul lumii” de Radu Jude.

Luni seară, Rodica Mandache a fost omagiată la gala Gopo de Marius Manole. Marea actriţă a primit Premiul pentru întreaga carieră.

„Doamna Rodica Mandache este cel mai bun reper care tine balanţa dreaptă, sunteţi omul care ne arată că energia nu moare niciodată, sunteţi dispusă să învăţaţi de la oricine pentru că nu obosiţi niciodată. Şase decenii de muncă, de viaţă închinate acestei meserii. Sfatul cel mai important pe care l-am primit de la Rodica Mandache: întotdeauna vremurile sunt grele, dar publicul nu trebuie niciodată înşelat”.

„Între Revoluții”, desemnat cel mai bun documentar

Premiul Gopo pentru Cel mai bun film documentar a fost acordat filmului „Între Revoluţii” de Vlad Petri, producător: Monica Lăzurean-Gorgan.

„Astăzi, asistăm la o catastrofă umanitară în Orientul Mijlociu. În Gaza, peste 30.000 de oameni au murit. Cred că e important să nu rămânem indiferenţi. Stop genocidului din Gaza!”, a spus regizorul pe scena de la TNB.

La evenimentul dedicat cinematografiei româneşti, statuetele Gopo pentru Cel mai bun scenariu au fost înmânate de Adrian Văncică şi Diana Gheorghian pentru două filme. Statuete Gopo au primit, cu egalitate de voturi, Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu („Libertate”) şi lui Radu Jude („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”).

George Chiper-Lillemark a primit Gopo pentru Cea mai bună imagine a filmului „Spre Nord” de Mihai Mincan.

Vali Ighigheanu a primit statueta Gopo pentru decorurile realizate la filmul „Libertate”.

Premiul Special al galei Gopo i-a revenit lui Adrian Ştefănescu, cascador, profesionist cu o carieră de 52 de ani în cinematografie.

Cea mai bună actriţă în rol secundar a fost aleasă Maria Popistaşu pentru rolul din „Taximetrişti”. La categoria masculină, premiul i-a revenit lui Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din „Libertate”. Eate a patra statuetă câştigată de actorul aflat la a şasea nominalizare.

„Miami Bici 2”, cel mai apreciat de publicul din cinematografe

Premiul pentru cel mai bun film de debut a fost acordat de primarul general al Capitalei Nicuşor Dan. „Sunt şi eu un cinefil amator. Dar cel mai mult apreciez munca dumneavoastră în campania electorală. Am avut de zis trei fraze şi mi-a luat toată ziua”, a glumit edilul. „Lăsând gluma la o parte, ne dorim o viziune strategică şi să vă ajutăm mai mult decât vă ajutăm acum”, a mai spus Nicuşor Dan, care a citit din plic câştigătorul „Spre Nord” de Mihai Mincan, producător Ioana Lascăr.

Cele mai bune costume. Viorica Petrovici pentru filmul „Libertate”. „A fost complicat să reconstitui nişte costume dintr-o perioadă pe care toată lumea o ura”, a spus creatoarea pe scenă.

Luni seară, filmul „Miami Bici 2”, în regia lui Jesus del Cerro, cu 569.505 de spectatori aduşi în săli, a fost recompensat la Gala Gopo cu Premiul Publicului. Filmul este produs de WatchMe Productions şi Vidra Productions, distribuit în România de Vertical Entertainment.

Omagiu pentru George Constantin și Gina Patrichi

Un prim moment special a fost oferit la gală de trupa Delta pe Obraz.

George Constantin şi Gina Patrichi, unii dintre actorii nemuritori ai ecranului şi scenei, au fost evocaţi prin filmele lor. Două premii speciale au fost acordate în numele lor. Mihai Constantin şi Ana Anagnoste au primit statuetele Gopo.

„Mulţumesc pentru acest premiu. Mă bucur să-l primesc în numele mamei mele. Ar fi împlinit 88 de ani dar ştiu că de acolo de sus ne vede şi se bucură”. „Vă mulţumesc pentru acest omagiu pentru cel care m-a fericit fiindu-mi tată”, a spus Mihai Constantin, care i-a mulţumit lui Victor Rebengiuc aflat în sală, vădit emoţionat.

Teo a vorbit în deschidere despre sfaturile primite de ChatGPT pentru un „intro” reuşit la Gala Gopo. „Cunoaşte publicul şi industria, înţelege cine sunt oamenii din industrie”, au fost câteva dintre ele. „Premiile Gopo sunt o ocazie unică pentru cinematografia românească să se întâlnească şi să vadă cum e o sală plină”, a glumit prezentatorul.

„Filmele româneşti sunt viitorul în această ţară pentru că nu au subtitrare şi în curând nimeni nu va mai şti să citească”, a continuat în acelaşi spirit. Dar a subliniat şi că „Premiile Gopo se strică mai rău ca Vama Veche, diferenţa este că în Vama Veche se bea mai puţin”, a glumit Teo. Un sfat preţios de la ChatGPT: „Utilizarea umorului: fii atent să nu ofensezi!”.

Premiul pentru cel mai bun sunet a fost primul oferit luni seară. Acesta a revenit lui Tamas Syekely şi Andre Rigaut pentru filmul „Libertate”.

Cel mai bun film de scurtmetraj a fost ales „Acolo unde bărcile nu ajung”, regia Vlad Buzăianu, producător: Anamaria Antoci | România (Tangaj Production).

Premiul pentru imagine oferit de RSC Romanian Society of Cinematographers i-a revenit lui Alex Sterian pentru „Libertate”. Iar Petya Simeonova şi Domnica Bodogan au câştigat premiul Gopo pentru cea mai bună coafură şi machiaj în filmul „Libertate”.

Cel mai bun film european dintre cele distribuite în România în 2023 a fost desemnat „Anatomia unei prăbuşiri”, de Justine Triet, distribuit de Voodoo Films.

Votanţii au preferat cea mai bună muzică originală a lui Marius Leftărache pentru filmul „Boss”. Este al treilea premiu Gopo câştigat de compozitor, după 14 nominalizări.

Reka Lemhenyi a câştigat un Gopo pentru montajul filmului „Libertate”. „Am o prietenie de mult cu Gopo, de când chiuleam ca să văd filmele cu Omuleţul. Acum îl am şi sunt foarte fericită. Cred că am făcut un film foarte important”, a spus monteuza.

Tânără speranţă a fost desemnat Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul „Spre Nord”.

Spectacolul a fost prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari.

Care au fost nominalizările la principalele categorii

„Boss” (r.Bogdan Mirică), „Libertate” (r. Tudor Giurgiu.), „MMXX” (r. Cristi Puiu), „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (r. Radu Jude) şi „Spre nord” (r. Mihai Mincan) au fost filmele care au intrat oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

La categoria „Cea mai bună regie” au fost nominalizaţi Bogdan Mirică pentru filmul „Boss”, Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertate”, Cristi Puiu pentru filmul „MMXX”, Radu Jude pentru „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” şi Mihai Mincan pentru „Spre Nord”.

La categoria „Cea mai bună actriţă într-un rol principal” au concurat Diana Gheorghian („Dark Ages”), Adelaida Perjoiu şi Bianca Cuculici pentru rolurile din lungmetrajul „MMXX”, Ilinca Manolache („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”) şi Cătălina Moga („Tigru”), în timp ce pentru „Cel mai bun actor într-un rol principal”: Laurenţiu Bănescu („Boss”), Alex Calangiu („Libertate”), Niko Becker şi Soliman Cruz pentru rolurile din filmul „Spre Nord” şi Vlad Logigan („Visul”).

Evenimentul a fost difuzat în direct pe voyo, TIFF Unlimited şi pe premiilegopo.ro.

Lista completă a premiilor Gopo

• Cel mai bun film de lungmetraj – „Libertate”, produs de Oana Bujgoi Giurgiu şi Tudor Giurgiu
• Cea mai bună regie – Tudor Giurgiu pentru „Libertate”
• Cel mai bun actor în rol principal – Alex Calangiu pentru rolul Viorel Stănese din „Libertate”
• Cea mai buna actriţă în rol principal – Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”
• Cea mai bună imagine – George Chiper-Lillemark pentru filmul „Spre Nord”
• Cel mai bun actor în rol secundar – Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din „Libertate”
• Cea mai bună actriţă în rol secundar – Maria Popistaşu pentru rolul Ilinca din „Taximetrişti”
• Cele mai bune decoruri – Vali Ighigheanu pentru filmul „Libertate”
• Cel mai bun scenariu – Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu („Libertate”) şi Radu Jude („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”)
• Cel mai bun montaj – Reka Lemhenyi pentru filmul „Libertate”
• Cel mai bun sunet – Tamás Székely şi André Rigaut pentru filmul „Libertate”
• Cea mai bună muzică originală – Marius Leftărache pentru filmul „Boss”
• Cele mai bune costume – Viorica Petrovici pentru filmul „Libertate”
• Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură – Petya Simeonova şi Domnica Bodogan pentru „Libertate”
• Cel mai bun film de debut – „Spre Nord” de Mihai Mincan, producător Ioana Lascăr
• Cel mai bun film documentar – „Între Revoluţii” de Vlad Petri
• Tânără speranţă – Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul „Spre Nord”
• Cel mai bun film european – „Anatomia unei prăbuşiri”, de Justine Triet, distribuit de Voodoo Films
• Premiul Publicului – „Miami Bici 2”, de Jesus del Cerro
• Cel mai bun film de scurtmetraj – „Acolo unde bărcile nu ajung”, regia Vlad Buzăianu, producător: Anamaria Antoci

​Între Brașov și Sighișoara sunt șantiere mari care au pornit de câțiva ani și vor fi gata abia peste mulți ani. Trenurile fac peste 3 ore pe nici 130 km, iar pe șantiere, progresul este lent, din cauza lucrărilor complexe, dar și a faptului că au crescut prețurile față de momentul ofertării. Asociația Pro Infrastructură a descris pe larg ce se întâmplă pe șantier.

Pe santierul caii ferate Brasov – SighisoaraFoto: Asociatia Pro Infrastructura

Proiectul feroviar de 126 km dintre Brașov și Sighișoara, cu contracte de 5,8 miliarde lei semnate în 2020, va reduce timpul de parcurs la 52 minute cu 160 km/h viteză maximă, față de 98 minute în 1995 și peste 3 ore în prezent.

Brașov – Apața

Stadiul fizic de doar 27% după trei ani și jumătate de contract este cauzat în principal de escaladarea prețurilor față de data ofertării, 2017, după care au fost pierduți trei ani în contestații. În februarie 2024 Ministerul Transporturilor a reușit în sfârșit indexarea la nivel de 2022. Creșterile de prețuri dintre 2017 și 2021 vor fi suportate de antreprenori din propriul buzunar, scriu cei de la Asociația Pro Infrastructură.

Efectele actualizării par să se observe și în teren: progres de 2% între februarie și martie, adică ritmul cerut de contractul semnat pe 48 de luni.

Rămâne de văzut dacă acest ritm va fi menținut, caz în care șantierul ar mai dura vreo 3 ani. Puțin probabil, dat fiind că banii europeni din CEF se termină în 2024, ceea ce expune proiectul la riscurile asociate finanțării doar din bugetul de stat. Este căutată altă finanțare europeană.

Pe tronsonul Brașov-Măieruș lucrează cei de la Euroconstruct. Există fir nou până la Bod (dublu până la Stupini). Deși terenul este plat, cursurile de apă impun reconstrucția mai multor poduri, ceea ce necesită variante provizorii de traseu cum e cea de la Ghimbășel.

Curbele trebuie corectate pentru 160 km/h la Feldioara unde Euroconstruct a început două variante de traseu, destul de timid deocamdată.

De la Măieruș preia ștafeta Aktor. Aici acordul de mediu a impus un viaduct de 1,7 km, cu dublă traversare a Oltului, pentru protejarea a 6 specii de păsări care cuibăresc lângă albie.

Viaductul este într-un stadiu incipient, dar Aktor a promis mari progrese în 2024, deși are voie să lucreze doar în perioada august-aprilie ca să nu deranjeze păsările. Șantierul este pustiu în zonă și avem o prezență slabă la Apața unde se va executa o stație nouă la 50 de metri est de linia veche.

Apața – Cața

Avansul fizic de doar 22% după trei ani și jumătate de contract este cauzat în principal de creșterea prețurilor față de data ofertării, 2017. În februarie 2024 Ministerul Transporturilor a reușit în sfârșit indexarea la anul 2022, spun cei de la API.

Tronsonul începe cu antreprenorul Arcada la ieșirea din stația Apața pe 4 fire. Două sunt pe traseul vechi pe la Augustin, iar celelalte se îndreaptă spre Racoș printr-un viaduct de 1,5 km (Ormeniș) urmat de un tunel cu dublă galerie de 7 km, cel mai lung din țară.

Tunelul executat de Aktor aduce marele progres al șantierului: startul primului TBM (Tunnel Boring Machine) în 5 martie. Săpătura este pe la 100 de metri, iar după ce va ajunge la 150 m va putea fi pornit și al doilea TBM.

Este așteptată o creștere a vitezei odată ce se ajunge la rocă mai dură. Greu de zis când/dacă va putea fi atinsă viteza maximă de 15 metri pe zi. Așadar, cu șase zile de lucru pe săptămână, durata minimă strict aferentă forării ar fi un an și jumătate.

Din păcate finanțarea europeană CEF expiră la sfârșitul lui 2024, deci este important să crească progresul în teren ca să fie absorbiți cât mai mulți bani. Vom vedea cât de intens va fi căutată o alternativă de finanțare pentru că CFR are și varianta traseului vechi, prin Augustin-Racoș-Rupea, care rămâne cu linie dublă.

Lotul continuă cu un pod peste Olt executat de Arcada, apoi Aktor va face noua stație Racoș cu intrare și ieșire pe patru fire. Urmează tunelurile de 5 km spre Homorod, unde se asamblează cele două TBM-uri. Cel puțin unul este așteptat să intre în deal în 2024, dar promisiuni cu “pornirea iminentă” am tot avut, deci rămânem rezervați.

La Homorod, compania Aktor face lucrări incipiente de aliniere a celor două fire care vor ieși din tunel cu traseul actual care vine de la Rupea. Continuarea cu 4 fire spre stația Cața nu este atacată deocamdată de Aktor.