Expoziţia ”M.H. Maxy – De la avangardă la socialism” a fost vernisată miercuri în spaţiul expoziţiilor temporare de la parterul Galeriei Naţionale al Muzeului Naţional de Artă al României.

Expoziţia prezintă opera artistului Max Herman Maxy în două secţiuni distincte, urmând firul cronologic al biografiei sale şi reuneşte 95 de lucrări de pictură, 50 de lucrări de grafică şi proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, o selecţie din revistele de avangardă “Integral”, “Contimporanul, unu”, “Punct”, precum şi o selecţie din filme documentare realizate în anii ’40 şi ’50 semnificative pentru climatul epocilor respective.

Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a apreciat că expoziţia “M.H. Maxy – De la avangardă la socialism” este deschisă “într-un moment foarte interesant, de loc, de timp şi de spaţiu, nu doar fizic ci şi moral şi sufletesc”, potrivit Agerpres.

“Începem în curând să marcăm 145 de ani de la momentul când primul evreu din România a primit cetăţenia, după o perioadă lungă de timp care s-a întins de-a lungul multor secole şi care, din păcate, este marcată în principal de momente dureroase. Una din cele mai emblematice imagini pentru tot acest proces se regăseşte în această clădire şi a fost, de-a lungul timpului, mult prea puţin pusă în evidenţă. Este vorba de un tablou al lui Grigorescu, ‘Evreu cu gâsca’. În afară de imaginea acelui evreu, pentru cei care au avut curiozitatea să citească istoria tabloului sau să privească de aproape acea hârtie care a fost desemnată, era o petiţie adresată Parlamentului României pentru a primi cetăţenia”, a povestit preşedintele FCER.

El a spus că expoziţia deschisă în acest moment şi dedicată unui artist evreu “este în primul rând un mesaj de speranţă”.

“În acest moment, de timp, spaţiu şi de loc, la finalul unui an şi la începutul unui an nou, faptul că o astfel de expoziţie dedicată unui artist evreu are loc, cred că este în primul rând un mesaj de speranţă. Alături de Marcel Iancu, alături de Victor Brauner, Maxy formează cea mai vizibilă treiadă a artiştilor evrei care au trăit şi creat în România. Cu toate acestea este mult, mult prea puţin cunoscută opera pe care au creat-o. Relaţia lor cu România şi relaţia cu societatea merită descoperită. De altfel, şi toate tablourile din această expoziţie nu pot fi văzute şi înţelese cu adevărat fără a vedea şi contextul în care ele au fost create, simbolismul care este legat de acele momente”, a precizat Silviu Vexler.

Călin Stegerean, managerul Muzeul Naţional de Artă al României, a amintit că Max Herman Maxy a fost primul director al MNAR.

“Acesta este un eveniment deosebit pentru că această expoziţie are legătură, nu în primul rând, şi acest lucru cred că este foarte important, cu primul director al acestui muzeu, cel care a condus activităţile de organizare a activităţii muzeului şi a ceea ce a însemnat expunerea, restaurarea şi conservarea operelor de artă. Dar nu cred că am fi făcut această expoziţie dacă acesta era singurul lui merit, deşi multe dintre coordonatele pe care el le-a stabilit în anii ’50 au rămas în oarecare măsură valabile şi astăzi. Max Herman Maxy a fost una dintre marile figuri ale culturii din România, fiind ceea ce se cheamă, înainte de orice, un lider”, a spus Călin Stegerean.

El a spus că întotdeauna a fost fascinat “de fidelitatea pe care nu numai Maxy, dar artiştii evrei au avut-o pentru România şi pentru cultura din România”.

Max Herman Maxy a fost una dintre figurile excepţionale ale artei secolului XX din România, viaţa sa de artist petrecându-se în două epoci distincte, egale ca durată: în România monarhică din anul 1923, cel al întoarcerii de la studiile urmate la Berlin până în anul 1947 şi cea care a urmat prin instaurarea regimului comunist în acel an şi până la moartea sa în 1971. În ambele perioade a fost o figură de prim rang, fie ca unul dintre liderii mişcării artistice de avangardă din perioada interbelică, fie ca directorul care a condus înfiinţarea şi funcţionarea celui mai important muzeu de artă al României din perioada comunistă (actualul MNAR).

Expoziţia va fi deschisă până pe 30 aprilie 2023 şi va include activităţi educative şi conferinţe susţinute de academicianul Ion Pop, dr. Alexandra Chiriac şi Călin Stegerean.