Cel mai mare obiectiv industrial din România, noua Centrală de la Mintia, din Hunedoara, a primit acord de Mediu, anunţă Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). Datorită capacităţii de producţie de 1.700 de MW, acest proiect este catalogat drept cel mai mare obiectiv industrial din România, de la Revoluţie, până în prezent. Investiţia estimată la 1,4 miliarde de euro ar urma să fie realizată până în anul 2026.

„Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM) a emis Acord de Mediu, pentru construirea noii centrale electrice pe gaz de la Mintia, din judeţul Hunedoara, considerată cel mai mare obiectiv industrial din România, având în vedere investiţia estimată la 1,4 miliarde de euro, care ar urma să fie realizată până în anul 2026”, anunţă ANPM.

Prima turbină va ajunge în centrală, până la finalul lunii mai.

„Noua centrală va produce energie electrică în condiţii mai prietenoase cu mediul, datorită emisiilor foarte scăzute de pulberi PM 10 şi PM 2,5, cu impact minim asupra mediului. Mai mult decât atât, oxizii de sulf care se găseau în trecut printre emisiile centralei, nu mai există în noul proiect, după cum arată documentele care au stat la baza acordului. După spusele colegilor de la APM Hunedoara, care au gestionat tot acest demers din punct de vedere al protecţiei mediului, prima turbină va ajunge în centrală, până la finalul lunii mai”, a anunţat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Laurenţiu Alexandru Păştinaru.

Potrivit directorului executiv al APM Hunedoara, Georgeta Barabaş, datorită capacităţii de producţie de 1.700 de MW, acesta este catalogat drept cel mai mare obiectiv industrial din România, de la Revoluţie, până în prezent.

„Să sperăm că va face mult bine zonei, în primul rând pentru că se schimbă combustibilul. Nu va mai arde cărbune, ci gaz metan, iar impactul asupra schimbărilor climatice va exista şi în acest caz, pentru că gazul metan tot carbon este, dar vor fi eliminate celelalte noxe care provocau probleme: praful şi oxizii de sulf. Din punct de vedere al muncii de autorizare, pe lângă aplicarea legislaţiei de evaluare a impactului asupra mediului, asupra biodiversităţii sau sănătăţii populaţiei, am fost nevoiţi să ne consultăm şi cu Ungaria şi Serbia, ambele exprimându-şi susţinerea pentru proiect”, a afirmat reprezentanta APM Hunedoara, la ceremonia de înmânare a Acordului de Mediu, către Mass Global Energy, compania care deţine în prezent Termocentrala Mintia, la care a participat şi prefectul judeţului, Doris Visirin.

Membrul Parlamentului European Cristian Terhes a adresat o scrisoare Comitetului Nobel pentru Premiul pentru Pace, prin care a solicitat respingerea nominalizării lui Ruben Vardanean în calitate de candidat la acest premiu.

„Vă îndemn să retrageți imediat nominalizarea lui Ruben Vardanyan din lista candidaților pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2024. În calitate de apropiat al lui Vladimir Putin, Ruben Vardanyan, cunoscut și sub numele de “portmoneul lui Putin”, este un dușman al păcii și un sponsor al agresiunilor Rusiei în teritoriile post-sovietice, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat deja sute de mii de victime și a forțat milioane de oameni să se refugieze în altă parte”, a menționat Europarlamentarul roman, Cristian Terhes, în scrisoarea expediată Comitetului Nobel.

Europarlamentarul român a menționat că “există, de asemenea, multiple rapoarte în mass-media care indică faptul că Ruben Vardanyan a fost trimis de Kremlin pentru a perturba negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan”.

Cristian Terhes a susținut că “nominalizarea pentru Premiul Nobel pentru Pace a unei persoane cu un astfel de trecut anti-pașnic, care a sponsorizat în mod evident agresiunea Rusiei împotriva națiunilor suverane, subminează credibilitatea și reputația acestui premiu. Vă îndemn, prin urmare, să retrageți nominalizarea lui Ruben Vardanyan din lista candidaților pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2024 și să continuați să sprijiniți pe cei care promovează în mod autentic pacea, nu războaie injuste și neprovocate sau invazii împotriva altor națiuni, precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

Anterior membri ai grupului parlamentar PNL cer Comitetului Nobel să retragă nominalizarea lui Ruben Vardanyan din lista candidaților la Premiul Nobel pentru Pace din 2024. Parlamentarii români s-au raliat astfel celor 18 deputați ucraineni care au trimis o scrisoare Comitetului, pe 21 aprilie, în care afirmă că Ruben Vardanyan este „un inamic al Ucrainei” și „sponsor al agresiunii ruse în teritoriile post-sovietice”.

În 2019, 22 de membri ai Parlamentului European au cerut sancțiuni împotriva lui Vardanyan atunci când două bănci au fost implicate într-un schema de spălare de bani care a mutat miliarde de dolari din Rusia în Occident.

În plus, în 2022, 46 de membri ai Congresului SUA au cosponsorizat un proiect de lege care cerea impunerea de sancțiuni personale împotriva lui Ruben Vardanyan, Vladimir Putin, fiecare membru al cabinetului Federației Ruse și altor lideri ruși care au susținut războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Membrii Congresului SUA au mai declarat că decizia Comitetului Nobel de a include o persoană “care ar trebui să fie imediat arestată” pe lista candidaților pentru cel mai prestigios premiu mondial este în directă contradicție cu valorile însuși ale Comitetului Nobel.

Acest lucru este demonstrat de:

• Declarația Comitetului Nobel din 2 septembrie 2023: “Este important și corect să promovăm cât mai larg posibil valorile și mesajele pe care Premiul Nobel le susține, – de exemplu, printr-un mesaj politic clar al anului trecut cu privire la premiul pentru pace, acordat activiștilor pentru drepturile omului din Rusia și Belarus, precum și ucrainenilor care documentează crimele militare rusești”.

• Politica Comitetului Nobel în 2022 (trimiși ai Rusiei și Belarusului nu au fost invitați la ceremonie) și în 2023 (invitațiile reprezentanților Rusiei, Iranului și Belarusului au fost retrase după o largă critică publică).