Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Victor Ponta spune că România era independentă energetic: ‘Asta era când a început România lucrului bine făcut în 2014 cu domnul Iohannis’

Publicat

in

Victor Ponta, preşedintele Pro România, reamintește că România, când el era premier, iar Klaus Iohannis își începea primul mandat de președinte, era independentă energetic. Ponta este sceptic că actuala coaliție poate face ceva pentru ”îmblânzirea” prețurilor.

„Acum şapte ani era independenţi energetic şi urma să exportăm pentru alţii la preţuri bune, să aducem bani în ţară. Asta era când a început România lucrului bine făcut în 2014 cu domnul Iohannis, cu dosare, cu proteste.

Ştiţi că domnul Ciucă este al optulea prim-ministru cu care lucrează domnul Iohannis? Dacă dumneavoastră aţi lucra în şapte ani cu opt echipe diferite, aici că probabil că nu s-ar mai uita nimeni la emisiune, pentru că n-aveţi cum!

Citește și: De ce trebuie să îl caute Cartea Recordurilor pe Klaus Iohannis – OPINIE

În 2014, nu o duceam rău. Aveam supraproducţie, exportam, aveam proiecte în care urmau să se bage miliarde. Acum e foarte târziu!

Am vorbit cu domnul Ciolacu, am vorbit cu cei de la PSD să le spun cum văd eu lucrurile. Nu pot să facă mare lucru. E vorba să reducă TVA-ul de la 19% la 5%. O idee bună, dar două lecţii: când am redus noi TVA la alimente în primele luni nu s-au redus şi preţurile. Au făcut mai mult profit. Deci durează chestiunea asta.

Al doilea lucru – să plafonăm până la un anumit nivel. Atenţie! Nu mai merge! Dacă o plafonam în 2014, mergea pentru că produceam noi. Noi acum dacă plafonăm o să ne trezim că nu o să mai avem deloc.

Mari soluţii nu au pentru că după 2015 în mod sistematic s-a blocat tot ceea ce urma să investească în România, s-a închis foarte mult.

La ora actuală nu îţi ajung 1.000 de euro pentru că preţurile explodează peste tot, nu numai la factura de acasă, la ce cumperi de mâncare, la rechizite şi pe măsură ce noi distrugem tot ce mai producem în România. Nu mai are nimeni ce să producă. S-a vorbit destul de ciudat că s-au închis cei la AzoMureş şi ceilalţi. Vezi că unii sunt elveţieni şi ceilalţi ruşi, dar dădeau nişte mii de salarii.

În doilea rând, îngrăşămintele de la Azo Mureş se duceau la agricultorii români. Acum o să le importăm din Austria. Normal! Că şi OMV e un mare producător de îngrăşăminte”, a declarat Victor Ponta la România TV.

Victor Ponta, despre explozia facturilor la energia electrică. „Acolo e prostie! În ultimii cinci ani România nu a mai făcut niciun proiect de investiţii”

„După 2015, am abandonat toate proiectele. Aveam proiecte pentru reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă. Cred că doamna Dăncilă l-a abandonat. Nu ştiu ce am avut cu el. Am avut Rovinari. Am închis CEH. Uitaţi-vă că polonezii bat cu pumnul în masă şi spun că nu închid energia pe cărbune”, a mai afirmat Victor Ponta.

Referitor la închiderea centralei de la Mintia, fostul premier a explica că „România este singura ţară, care prin reprezentantul său în Consiliul European, n-a votat niciodată împotrivă şi nu s-a opus niciodată. Totdeauna a fost pentru. Noi suntem elevul bun pe care îl pune profesorul în prima bancă. Tu votezi doar să închidem şi să facem energie verde! Facem, dar dacă nu bate vântul de unde luăm energie?

Când nu iese soarele. Dacă îngheaţă Dunărea şi se opreşte Cernavodă, nu mai e apă la Porţile de Fier, importăm! La energia electrică nu mai sunt ruşi, nu e geopolitică. Acolo e prostie! În ultimii cinci ani România nu a mai făcut niciun proiect de investiţii şi descurajează proiectele de investiţii. Au zis că noi suntem copiii cuminţi care cumpărăm energie”, a spus Ponta.

„Nu o să ne atace cu avioane şi tancuri ruşii, dar ne termină cu asta (cu energia). De ce să ne atace? Pentru că suntem cei mai buni plătitori ai lor. O să le zică Putin. Lăsaţi-i pe ăia, că de la ăia luăm bani!”, a mai spus Victor Ponta.

„Europa înseamnă industria germană în primul rând. E inima industrială, pentru că ei ne dau şi nouă. Dacă nu are gaz industrial germanul, nu are cum să funcţioneze şi gazul vine de la ruşi. Nu ne ajunge. 35-40% din consumul european vine din Rusia. Ungurii s-au dus şi s-au înţeles, nemţii îşi fac North Stream 2, turcii au luat din sud şi dau şi la bulgari. O să rămânem doi fraieri: România şi Moldova.

Doamna Maia Sandu s-a dus şi s-a înţeles cu ruşii şi a semnat pe cinci ani (contract). Aţi auzit de vreun oficial (de la noi)? Domnul Iohannis, domnul Ciucă să zică: suntem ţară NATO, suntem în UE, dar aşa cum am făcut şi alte ţări din Uniune trebuie să ne asigurăm pe perioada de iarnă măcar. De unde să aduci gaz?

Nu îţi dă nimeni! Dacă te duci acum la Gazprom, nu-ţi dă nimeni. Gazprom e Putin. Hai să îi batem la cap pe europeni! Dacă vine conducta până la turci, haideţi să vină şi la noi. Nu! Merge la sârbi conducta!”, a adăugat el.

Întrebat de unde va obţine Guvernul bani, fostul premier a luat în calcul varianta împrumuturilor.

„Mai împrumutăm. Care e problema? De ce să dea bani în Bulgaria sau în Ungaria cu 0,5% dobândă, când poate să dea în România cu 4%! Ce ei sunt fraieri?!”, a afirmat preşedintele Pro România.

„Ne-a învăţat lumea de fraieri. Noi care eram exportatori de energie electrică. Înainte ziceam că o să plătească nepoţii. Acum rămâne la fiii noştri, dar ei nu o să mai fie prin România probabil”, a mai spus Ponta.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Goana după specialiști! Companiile românești le-a declarat război multinaționalelor

Publicat

in

Companiile româneşti au început să se bată parte în parte cu multinaţionalele pentru recrutarea de creiere româneşti oferind chiar pachete salariale mai mari, anunță Ziarul Financiar.

Acum 20-30 de ani, când au apărut investitorii străini, multinaţionalele recrutau români pentru a-i pune în poziţii executive. Dacă poziţia de CEO sau de country manager aparţinea unui expat pe care îl invidiau toţi, poziţiile din eşaloanele doi, trei, patru erau ocupate de români, aşa cum erau ei la vremea respectivă.

Dacă în anii ʼ90 procesul de recrutare era ceva exotic pentru că românii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva, piaţa s-a mai deschis după 2000, atunci când economia a fost asaltată de investitorii străini, care au primit undă verde de a intra în România, odată ce am intrat în NATO şi Uniunea Europeană.

Companiile româneşti fondate şi controlate de antreprenorii români nu aveau în obiectul de activitate procesul de recrutare cu ajutorul firmelor profesioniste de recrutare. Când auzea cât costă o recrutare, niciun patron, niciun antreprenor român nu voia să dea banii, considerând că mai bine face el munca de director financiar / director operaţional decât să plătească cât plăteau multinaţionalele pentru recrutarea profesionistă a cuiva, când ei puteau să-l scoată la cafea fără probleme şi să discute pachetele salariale şi condiţiile unei angajări.

Numai că nu prea aveau succes. Niciun director român care avea mai mulţi ani într-o multinaţională sau în mai multe multinaţionale nu era dispus să vină să lucreze pentru cineva care stătea toată ziua pe capul lui şi îi spunea ce să facă. Dar între timp anii au mai trecut, pe piaţă au apărut mult mai mulţi directori români care au căpătat experienţă nu numai în România, ci şi în afară, iar companiile româneşti au ajuns la un nivel când fondatorii români îşi pun problema ce să facă mai departe. Anii au trecut şi peste ei.

Cei care au fost alături de fondatori, de patroni, şi-au cimentat poziţiile în cadrul companiilor, dar de cele mai multe ori nu mai duc lucrurile înainte. Nici fondatorul, nici ei poate nu mai au energia de la început. În aceste condiţii, piaţa a început să se mai schimbe, iar companiile româneşti, de fapt acţionarii, au început să iasă şi ei să caute executivi aşa cum caută multinaţionalele.

Companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare

Într-o discuţie pe care am avut-o la ZF Live, Rudolf Fedorovici, consultant în recrutare la Advise Executive Search România, spune că de mai mulţi ani companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare şi acum au ajuns să se bată parte în parte cu multinaţionalele în atragerea de creiere. Mai mult decât atât, companiile româneşti încep să plătească sau chiar plătesc mai mult decât multinaţionalele pentru recrutarea unui executiv. Sunt pachete salariale pe care multinaţionalele nu vor şi nu pot să le plătească, dar sunt firme româneşti care fac acest lucru, a menţionat el.

Acest CEO trebuie fie să înlocuiască fondatorul, fie companiile româneşti au fost cumpărate de un private equity şi caută executivi care să conducă aceeste companii, a adăugat el. Acum piaţa este mult mai bogată în creiere faţă de anii ’90 şi 2000, atunci când multinaţionalele recrutau ceea ce găseau, respectiv foşti manageri din perioada comunistă, sau oameni cu relaţii la vârf, care aveau toate instrumentele ca să deschidă uşile şi să obţină contracte.

Multinaţionalele nu aveau probleme existenţiale, dacă ai mâncat sau nu salam cu soia, dacă ai fost sau nu membru PCR, dacă ai fost sau nu nomenclaturist, dacă ai fost sau nu securist, pe ei îi interesa doar să găsească pe cineva care să îi ajute în organizarea companiilor pe piaţa românească, să aibă relaţii, să deschidă uşi, să obţină contracte, să vândă produse şi servicii.

Acum lucrurile sunt mult mai sofisticate, companiile care vor să recruteze pe cineva, fie ele multinaţionale sau companii româneşti, intră mult mai mult în detaliu, pot să caute excutivi pentru perioade de creştere sau executivi pentru perioade de restructurare.

Între timp, şi executivii români au căpătat o mare experienţă, privesc procesele de recrutare ca fiind ceva normal în business şi nu mai închid telefonul atunci când sună un head-hunter. Companiile româneşti au crescut, iar unele dintre ele au ajuns la un nivel al businessului care să le permită să intre în procesele de recrutare pentru a găsi candidaţi de top, care să ducă businessul mai departe într-un mod mai structurat, mai birocratic, aşa cum operează multinaţionalele.

Este şi asta o formă de a arăta că businessul românesc a crescut.

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Trendul bizar care a luat amploare în liceele din România! Elevii se identifică drept animale şi vin îmbrăcaţi ca vulpi şi papagali: ‘Urcă în patru labe’

Publicat

in

Trendul care a uimit România! Elevii “furry” au ajuns să sperie profesorii. Fenomenul inspirat de pe reţelele de socializare îi transformă pe copii în diverse animale. Se îmbracă şi se comportă ca nişte pisici, câini, vulpi ori păsări şi refuză să mai comunice firesc la ore, scrie observatornews.ro.

Elevii din România au ajuns să sperie profesorii, după ce au venit la cursuri costumați în diverse animale, precum vulpi, papagali sau pisici. Aceștia nu doar că poartă ținute inspirate din faună, ci se și identifică cu ele, refuzând să mai vorbească sau să meargă în două picioare.

Acest fenomen provine din America, acolo unde tinerii se filmează îmbrăcați în animale, merg în patru labe și se comportă precum ființele pe care le întruchipează. Profesorii au rămas surprinși de cele văzute, însă au preferat să nu comenteze public subiectul.

@5tinky.cat Awooooo ???? #therian#foxtherian#fyp#foryoupage#foryou#viral#tiktok#fox#cute ♬ original sound – EX7STENCE™

Unii elevi au vorbit despre acest trend, susținând că li se pare „ciudat” ce se întâmplă cu generația din ziua de astăzi:

„Sunt asa mai ciudaţi, se îmbracă, îsi pun urechi, de astea. Am auzit ca urcă in patru labe scările. Este plin, mai ales la Arte, mai ales că noi suntem învățați să ne exprimăm prin orice fel posibil. Eram frumos pe bancă, erau clasa a opta – a noua şi începuseră să se alerge în patru labe, se tăvăleau pe iarbă, unul îi dresa…  La vârsta asta nu prea ești decis și îți place să experimentezi…”, au spus unii elevi pentru un post TV.

Ce spun specialiștii

Specialiștii trag un semnal sde alarmă! Aceștia susțin că tinerii sunt în căutarea identității și că își doresc să atragă atenția din cauza unor tulburări de personalitate, potrivit protv.ro.

„Din păcate am văzut, nu doar am auzit sau am citit, și cred că ar trebui să fim atenți la acest fenomen, chiar dacă este la modă. Poate e nevoia lor de atenție, poate că sunt într-o perioadă cum ar fi adolescența când nu își cunosc încă foarte bine identitatea și nu înțeleg cine sunt, nu se simt acceptați”, a explicat un psiholog.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend