De la căderea comunismului, maghiarii au avut puţine certitudini. Una a fost că Ungaria este mai dez­vol­tată decât România. Dar acum, nu mai este sigură nici această afir­maţie, informează Mediafax.

România a întrecut Ungaria la PIB per capita, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum, scrie într-o analiză pentru Portfolio.hu Ákos Péter Bod, pro­fesor de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei. Portfolio.hu este cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din această ţară şi, mai important, este echilibrat într-un stat cu presa puternic polarizată.

Că România ne întrece nu este surprinzător, continuă Ákos Péter Bod. Maghiarii au fost întrecuţi de ro­mâni la PIB per capita în 2023. De asemenea, potrivit indicatorilor tra­di­ţionali ai performanţei, economia ungară este întrecută nu doar de ma­joritatea vechilor membri ai UE, ci şi de cei noi, care au intrat în Uniune în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Cehia, Slovenia şi Estonia.

Ungaria a căzut sub România

Se ştie şi că economia poloneză s-a ridicat de la nivelul ei foarte scă­zut şi a ajuns Ungaria din urmă. To­tuşi, ca­zul României este cu siguranţă di­ferit. Dacă a existat vreo certitu­di­ne în mintea maghiarilor legată de schim­­bările rapide şi confuze din lu­me, aceea este dezvoltarea Ungariei în raport cu vecinii din est şi sud.

Mai mult, România şi Bulgaria au intrat în UE mai târziu. Bulgaria este mai îndepărtată, dar România este un punct de referinţă. Cei care ci­tesc ştirile nu ar trebui să fie sur­prinşi că România ne întrece deoa­rece deja de anul trecut cursa era strânsă, deşi în Ungaria consumul din gospodării şi investiţiile au primit un imbold sem­ni­ficativ mulţumită alege­ri­lor. Dar tot atunci a venit şi recesiunea. PIB-ul ungar a scăzut cu 1%, în timp ce economia României a crescut cu peste 2%.

Însă ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială. Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile.

Diferență foarte mare între România și Ungaria

Însă dacă este comparat consumul din gospodării în România şi Ungaria, diferenţa este atât de mare încât aceasta nu mai poate fi atribuită erorilor. Pot fi comparate şi salariile şi productivitatea, dar imaginea nu se schimbă. Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există, remarcă economistul ungur.

Ungaria este în continuare campioana regională la contribuţia companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, cota este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43% şi în Polonia de 37%. Dar Ungaria a pornit de mai de sus, iar între timp economia României a cunoscut o internaţionalizare rapidă şi importuri de tehnologie şi capital.

Managerii estimează creştere a activităţii în construcţii şi în comerţul cu amănuntul, o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi în servicii şi creşterea preţurilor în construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în luna iunie, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, arată datele INS.

Industrie prelucrătoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +12%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0%.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna aprilie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +25%).

Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +28%).

Comerţ cu amănuntul

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +21%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +20%).

Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +21%).

Servicii

Conform estimărilor din luna aprilie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).

Se prevede relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +12%).