Stai conectat...

ACTUAL

Victor Marcusohn: Nicio autoritate nu se poate situa deasupra normei pe care o aplică celorlalți — Interviu

Publicat

la

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

În viața de zi cu zi, orice cetățean se poate confrunta cu situații în care consideră că un drept i-a fost încălcat, că o decizie a unei autorități este nedreaptă sau că regulile după care funcționează societatea sunt greu de înțeles. Ce înseamnă, în realitate, statul de drept? Cine controlează puterea? Și ce poate face concret un cetățean atunci când se consideră nedreptățit? Sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă acest dialog dedicat relației dintre lege, libertate și protecția drepturilor fundamentale.

Pentru a înțelege mai bine aceste aspecte, am stat de vorbă cu domnul Victor Marcusohn, conferențiar universitar doctor și magistrat, cu o vastă experiență profesională în domeniul juridic și preocupări constante privind raportul dintre lege, statul de drept și protecția drepturilor fundamentale.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule profesor, vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a participa la acest dialog.

Pentru început, vă propun să ne întoarcem la originile dreptului: de ce au simțit oamenii nevoia să transforme regulile de conviețuire în norme juridice?

Dr. Victor Marcusohn: În primul rând, aş dori să profit de această ocazie şi să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a vă oferi acest interviu.

Cred că nevoia de a transforma regulile de conviețuire în norme juridice a apărut, în primul rând, din nevoia de ordine și de predictibilitate. Oamenii au înțeles, destul de devreme, că nu este suficient să existe reguli, ci trebuie să fie clar care sunt acestea și, mai ales, trebuie să existe un reper valoric care să fie aplicabil tuturor.

Pentru a vă răspunde la întrebare, aş spune că trecerea de la cutumă la lege scrisă nu a fost, în esență, o simplă evoluție tehnică, ci una civilizaţională. Cât timp regulile de conviețuire au rămas nescrise, ele au depins de memoria colectivă, de autoritatea celui care le rostea și, implicit, de arbitrariul interpretării. Codul lui Hammurabi, ca și, mai târziu, Legea celor XII Table sau marile compilații de texte din dreptul roman, de la Instituțiile lui Gaius la Corpus Iuris Civilis al lui Iustinian, au răspuns unei nevoi fundamentale: aceea de a extrage norma din sfera aleatoriului și de a o așeza într-un spațiu vizibil, stabil, opozabil deopotrivă atât celui puternic, cât și celui slab.

A scrie legea înseamnă a o sustrage capriciului, arbitrariului, indiferent că este cel al conducătorului, al acuzatorului, al apărătorului sau al celui care judecă. Jurisconsulții romani exprimau această idee prin chiar definiția dreptului: ars boni et aequi, arta binelui și a echității, dar și, deopotrivă, certum ius — dreptul cert, cognoscibil, care poate fi invocat. Din acest gest aparent simplu s-a născut, în timp, ideea de predictibilitate a dreptului, fără de care nu poate exista nici securitate juridică, nici încrederea cetățeanului în autoritate.

Filosoful american Lon Fuller avea să numească, secole mai târziu, aceste exigențe „moralitatea internă a dreptului”: claritate, publicitate, coerență. În lipsa acestora, o normă, oricât de bine intenționată, nu poate funcționa cu adevărat ca lege. Marile coduri antice nu au creat doar reguli, ci au pus temelia unei idei încă actuale: aceea că autoritatea însăși trebuie să răspundă în fața unei norme care o precede și care îi este superioară.

Și aici apare o idee care mi se pare foarte actuală: legea trebuie să fie nu doar obligatorie, ci și previzibilă. Fiecare membru al societǎţii trebuie să poată înțelege ce îi este permis, ce îi este interzis și care sunt consecințele încălcării unei reguli.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați explicat de ce societățile au simțit nevoia să transforme regulile de conviețuire în norme juridice. Aș dori să mergem acum un pas mai departe și să discutăm despre raportul dintre existența legii și existența statului de drept.

Legea și statul de drept nu sunt sinonime. Cum ați explica, pe înțelesul tuturor, ce este statul de drept și de ce reprezintă o garanție esențială pentru drepturile și libertățile cetățenești?

Dr. Victor Marcusohn: Aș începe cu o distincție foarte simplă: existenţa legii, a unui corpus legislativ nu înseamnă că automat există şi stat de drept.

Legea, luată singură, este un instrument neutru: poate servi la fel de bine libertății sau opresiunii, în funcție de cine o scrie și cum este aplicată. Statul de drept este, în schimb, principiul care așază legea însăși sub control. Nicio autoritate, oricât de legitimă, nu se poate situa deasupra normei pe care o aplică celorlalți. Distincția aceasta a fost surprinsă încă din secolul al XIX-lea de A. V. Dicey, care opunea guvernarea prin lege (rule by law) guvernării sub imperiul legii (rule of law). Mai precis este vorba despre diferența dintre a fi condus prin intermediul legii și a fi condus de o lege căreia toți, inclusiv guvernanții, i se supun deopotrivă.

Statul de drept înseamnă, în primul rând, că nimeni nu este deasupra legii. Pe înțelesul tuturor, statul de drept înseamnă că și factorii de decizie sunt guvernați de aceleași reguli pe care le impun cetățenilor. Pe de altă parte însă, actul de justiție trebuie să fie complet independent de voința politică a momentului iar drepturile fundamentale nu pot fi suprimate prin simpla decizie a unei majorități de conjunctură. Filosoful dreptului Joseph Raz a arătat că această exigență presupune, la rândul ei, condiții precise: legile trebuie să fie clare, accesibile, relativ stabile în timp și aplicate de instanțe independente, prin proceduri echitabile.

Cred că aici este una dintre cele mai importante garanții pentru cetățean: să știe că, atunci când consideră că i-a fost încălcat un drept, are la dispoziție o instituție independentă în fața căreia poate contesta acel abuz.

Din experiența mea profesională, am ajuns să văd predictibilitatea dreptului ca pe unul dintre elementele sale esențiale. Nu putem cere oamenilor să respecte legea dacă regulile sunt neclare, se schimbă permanent sau sunt aplicate diferit în situații similare.

În fond, statul de drept înseamnă că legea nu este doar instrumentul prin care statul îi cere ceva cetățeanului. Este și limita în interiorul căreia statul însuși trebuie să acționeze.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați arătat că statul de drept nu poate exista fără mecanisme capabile să limiteze exercițiul puterii și să prevină abuzul de autoritate. În acest context, aș dori să ne oprim asupra unuia dintre fundamentele democrației moderne.

Principiul separării puterilor în stat este considerat una dintre marile garanții ale libertății moderne. Care sunt, în opinia dumneavoastră, mecanismele esențiale prin care statul de drept protejează drepturile și libertățile cetățenilor?

Dr. Victor Marcusohn: Separația puterilor în stat nu este o formulă doctrinară desprinsă de realitate, ci un mecanism de temperare reciprocă, gândit tocmai pentru a preveni concentrarea puterii într-un singur centru de decizie. Montesquieu formula, în Spiritul legilor, principiul devenit clasic: „pentru ca puterea să nu poată fi abuzată, trebuie ca, prin rânduiala lucrurilor, puterea să oprească puterea”.

Trei sunt, în opinia mea, palierele esențiale prin care acest echilibru devine garanție efectivă a libertății: independența puterii judecătorești, singura în măsură să cenzureze excesul, indiferent de sursa lui; controlul de constituționalitate, care asigură supremația legii fundamentale asupra oricărei legi ordinare și existența unor drepturi și libertăți fundamentale consacrate constituțional, opozabile chiar și legiuitorului.

După aproape două decenii în avocatură și apoi din perspectiva magistraturii, cred că unul dintre lucrurile cele mai importante este ca cetățeanul să știe că există întotdeauna posibilitatea de a apela la un organism independent, atunci când consideră că drepturile i-au fost încălcate. Or, cel mai important mecanism din acest punct de vedere este justiţia, mai exact justiţia ca putere în stat, deplin independentă. Cetățeanul trebuie să aibă în fața cui să conteste o măsură pe care o consideră nelegală, indiferent de autoritatea publică care a emis-o.

De aceea devine important controlul de constituționalitate, pentru că și legiuitorul trebuie să acționeze în limitele Constituției.

Aș mai adăuga două lucruri care par poate mai puțin spectaculoase, dar sunt foarte importante în practică: principiul legalității și obligația autorităților de a-și motiva deciziile. Dacă o autoritate este obligată să explice de ce a luat o anumită măsură, acea măsură poate fi verificată și, dacă este cazul, contestată.

În cele din urmă, aceasta este miza separării puterilor în stat: ca nicio autoritate publică să nu aibă ultimul cuvânt fără posibilitatea unui control independent, real.

Adrian Leonard Mociulschi: Ajunși la finalul acestui dialog despre lege, stat de drept și libertate, aș dori să încheiem cu o întrebare cât se poate de concretă, care îi privește pe toți cetățenii.

Dacă legea are rolul de a proteja cetățeanul nu doar de arbitrariul altora, ci și de eventualele excese ale puterii, care sunt, pe înțelesul tuturor, principalele instrumente juridice prin care un cetățean își poate apăra drepturile și libertățile?

Dr. Victor Marcusohn: Din fericire, cetățeanul nu este lipsit de instrumente atunci când consideră că un drept al său a fost încălcat.

Sunt mai multe asemenea instrumente și cred că este util să le privim foarte simplu: cetățeanul trebuie să aibă posibilitatea reală de a contesta atât comportamentul unei alte persoane, cât și, atunci când este cazul, o măsură luată de o autoritate publică.

În relațiile dintre particulari, dreptul civil, dreptul penal și dreptul contravențional oferă mecanisme diferite de protecție. Atunci când problema vine din partea unei autorități publice, unul dintre instrumentele importante de apărare este contenciosul administrativ, prin care poate fi verificată legalitatea unui act administrativ sau, în anumite situații, chiar şi o conduită pasivă din partea unei autorităţi publice.

Există apoi căile de atac, care permit verificarea unei hotărâri de către o instanță superioară, precum și mecanismele de control constituțional. În anumite situații, cetățeanul poate apela și la instituții precum Avocatul Poporului.

La nivel european există, de asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac.

Dar, dincolo de denumirea acestor instrumente, cred că ideea cea mai importantă este următoarea: dreptul de a contesta o decizie a autorității este o componentă esențială a statului de drept. Dacă un cetățean nu are o cale reală și efectivă prin care să își apere drepturile, atunci avem doar aparența legalității, nu o protecție juridică autentică.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule profesor, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a participa la acest dialog și pentru reflecțiile valoroase împărtășite cititorilor ȘTIRIPESURSE.RO. A fost o onoare să vă avem ca invitat. Vă dorim mult succes în activitatea academică și în toate proiectele viitoare.

În loc de concluzii

Statul de drept înseamnă mai mult decât existența unor legi. El presupune instituții independente, reguli previzibile și mecanisme capabile să protejeze libertățile cetățenești și să limiteze excesele de putere.

În ultimă instanță, forța unei democrații se măsoară prin posibilitatea reală a fiecărui cetățean de a-și apăra drepturile.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Loading

Click si Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

Ne prostim pe zi ce trece? Studiile care demonstrează scăderea inteligenței umane

Publicat

la

Autor

În ultimii ani, mai multe studii au sugerat că creierul uman își pierde din dimensiuni, iar nivelul de inteligență este în scădere. Totuși, oamenii de știință atrag atenția că lucrurile nu sunt atât de simple și că realitatea este mult mai nuanțată.

Timp de aproape o sută de ani, s-a observat că scorurile la testele de coeficient de inteligență cresceau constant de la o generație la alta. Acest fenomen a fost denumit „efectul Flynn” în 1984, după cercetătorul James Flynn, și arăta o creștere de aproximativ trei puncte de IQ în fiecare deceniu.

Printre motivele principale ale acestei evoluții s-au numărat o hrană mai bună, accesul mai rapid la educație, familiile cu mai puțini copii și un mediu de viață din ce în ce mai complex.

Trecerea la „efectul Flynn invers”: ce au descoperit cercetătorii americani

Însă cercetările recente sugerează că această tendință s-ar fi inversat. Într-un studiu publicat de jurnalul Intelligence, o echipă condusă de Elizabeth Dworak, de la Northwestern University (SUA), a analizat rezultatele a aproape 400.000 de adulți americani testați între anii 2006 și 2018 și a descoperit indicii ale unui posibil „efect Flynn invers”.

Datele au provenit din proiectul SAPA, o platformă online de cercetare, iar participanții au completat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). În loc să analizeze doar scorul total, cercetătorii au evaluat separat mai multe tipuri de abilități cognitive, printre care raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și capacitatea de a manipula mintal obiecte tridimensionale.

Abilitățile cognitive afectate: cine înregistrează cele mai mari scăderi

Rezultatele au arătat o scădere a scorurilor cognitive generale pe parcursul celor 13 ani analizați, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai accentuate scăderi au fost observate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel mai redus de educație.

Totuși, declinul nu a fost uniform, scrie Science Alert. Performanțele la testele de raționare abstractă și logică au scăzut, în timp ce rezultatele la probele de raționare verbală au rămas aproape neschimbate. În schimb, capacitatea de rotație mintală în spațiu (abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale) s-a îmbunătățit.

Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea contribui la această evoluție, deși ipoteza nu a fost testată în studiu.

O evoluție complexă a minții umane în era tehnologiei

Tendințe similare au fost observate și la alte examene standardizate din SUA, precum ACT și SAT, ale căror scoruri medii au scăzut în ultimul deceniu. Declinul a început însă înainte de apariția Inteligenței Artificiale (AI) generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce înseamnă că niciuna dintre acestea nu poate explica fenomenul.

Concluzia cercetătorilor este că evoluția inteligenței umane pare mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Unele abilități cognitive par să se deterioreze, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca răspuns la schimbările tehnologice și culturale ale societății moderne.

Loading

Citește tot

ACTUAL

O mamă care și-a ucis cei trei copii este susținută de sute de femei. Cum s-a ajuns în această situație

Publicat

la

Autor

Procesul lui Lindsay Clancy, o mamă din Massachusetts acuzată că și-a sugrumat cei trei copii (de 5 ani, 3 ani și 8 luni) după ce și-a trimis soțul la cumpărături, provoacă dezbateri aprinse și proteste în Statele Unite.

Femeia a încercat apoi să își ia viața sărind de la fereastră, însă a supraviețuit și a rămas paralizată.

Pentru că nu neagă faptele, miza principală a procesului este stabilirea discernământului: dacă a acționat cu premeditare sau dacă nu își putea controla acțiunile din cauza unei boli psihice severe.

Un caz tulburător: crimă premeditată sau psihoză postpartum?

Apărarea susține că femeia suferea de o boală psihică severă, inclusiv tulburare bipolară și psihoză postpartum şi chiar urma un tratament, și că nu înțelegea natura acțiunilor sale și nu își putea controla comportamentul.

Un psiholog audiat în proces a susținut, la rândul său, că Lindsay Clancy se afla într-o stare psihotică atunci când și-a ucis copiii.

Procurorii au, însă, o cu totul altă părere. Ei susțin că uciderea copiilor a fost premeditată și că acțiunile lui Lindsay Clancy din acea zi arată că femeia știa exact ce face.

Printre elementele prezentate de acuzare se află și căutări pe internet despre sinucidere, psihoză și medicamente, acuzarea încercând astfel să demonstreze că problemele ei psihice nu au făcut-o incapabilă să înțeleagă sau să își controleze acțiunile.

Dacă juriul o va găsi vinovată pentru crimă de gradul întâi, Lindsay Clancy riscă închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate. Dacă va fi declarată nevinovată din cauza bolii psihice, ea ar urma să fie internată într-o unitate de psihiatrie.

Mame în stradă și acuzații grave: societatea americană este divizată

În timpul procesului, sute de femei au mers îmbrăcate în roz pentru a protesta în fața tribunalului şi şi-au manifestat susţinerea pentru Lindsay Clancy.

Unele au trecut ele însele prin depresie postpartum severă și spuneau că recunosc în povestea ei probleme pe care le-au trăit personal după naștere.

Pentru aceste femei, Lindsay Clancy nu este o criminală odioasă, ci o victimă, şi spun că, dacă semnale de alarmă cu privire la starea ei mintală chiar ar fi fost luate în serios, nu s-ar fi ajuns la această tragedie, potrivit New York Times.

Lindsay Clancy lucrase ca asistentă medicală în obstetrică și apelase în repetate rânduri la ajutor psihiatric după nașterea celui de-al treilea copil.

Soțul ei, Patrick Clancy, de care a divorțat între timp, a apărat-o și a intentat un proces împotriva specialiștilor care au tratat-o. Cu toate acestea, sunt voci care îl acuză că ar fi principalul vinovat pentru uciderea celor trei copii.

Pentru alți americani, însă, există un adevăr sigur: o mamă şi-a sugrumat copiii.

Jonathan Hatami, procuror specializat în cazuri de abuz asupra copiilor în comitatul Los Angeles, afirmă chiar că îl deranjează faptul că unii oameni par mai preocupați de Lindsay Clancy decât de copiii de 5 ani, 3 ani și 8 luni pe care aceasta a recunoscut că i-a ucis.

„Există probleme importante care trebuie discutate. Nu putem să omorâm copii și apoi să spunem: «Oh, sunt fericit acum că se discută despre sănătatea mintală»”, a comentat el sarcastic.

Michelle Oberman, o specialistă în drept care a studiat cazurile mamelor care își ucid copiii, consideră că este dificil ca societatea să ignore un asemenea proces:

„Nu putem să nu ne uităm. Este pur și simplu uluitor și enorm, prin amploarea pierderii și caracterul de neconceput al crimei”.

Paralela cu trecutul: tragicul precedent Andrea Yates

În acest context, în discuţii a fost readus un caz similar mai vechi. În urmă cu 25 de ani, Andrea Yates, care era și ea tot asistentă medicală, și-a înecat cei cinci copii în cadă.

Apărarea a susținut atunci că femeia suferea de o psihoză profundă, avocatul ei, George Parnham, declarând că femeia chiar îşi dorea să fie executată, deoarece era convinsă că este posedată de diavol.

Primul juriu a condamnat-o, dar cazul a fost rejudecat, iar al doilea juriu a achitat-o pe motiv de nebunie, iar Andrea Yates, care are acum 62 de ani, se află în continuare într-un centru de boli psihice, la Kerrville State Hospital.

Cu mai bine de zece ani în urmă, când a început să lucreze în secția de maternitate a Massachusetts General Hospital, Lindsay Clancy nu auzise de cazul Andrea Yates.

O colegă, Margaret Hamp, și-a amintit că subiectul a apărut atunci în discuţie după ce o pacientă însărcinată și-a exprimat intenția de a-și face rău, iar Lindsay Clancy nu știa despre ce vorbește colega ei.

„Am întrebat-o dacă auzise vreodată de cazul Andrea Yates și nu auzise, așa că i-am explicat despre ce era vorba, iar ea a început să plângă”, și-a amintit colega, Margaret Hamp. „Și a spus: «Cum ar putea o mamă să-și rănească propriii copii?»”, a povestit o colegă.

Percepția asupra sănătății mintale: cum s-a schimbat abordarea în ultimii ani

Michelle Oberman spune că, în cei 25 de ani care au trecut de la cazul Andrea Yates, atitudinea societăţii, dar şi a autorităţilor față de bolile mintale s-a schimbat.

„Nu ne mai gândim la oamenii care se confruntă cu probleme mintale ca fiind automat persoane care nu sunt suficient de puternice, care simulează sau care pur și simplu se prefac, așa cum am fi putut-o face acum 20 sau 30 de ani”, a spus ea.

În cazul Lindsay Clancy, oameni din zone foarte diferite consideră, chiar şi politicieni, că starea ei psihică trebuie luată în calcul de juriu.

Mulţi atrag însă atenția că psihoza postpartum este o afecțiune rară și severă și că nu trebuie confundată cu depresia sau anxietatea postpartum, mult mai frecvente.

În ciuda opiniilor favorabile femeii, procurorul districtual Timothy Cruz susține că în continuare acțiunile ei au fost „egoiste” și „calculate”.

„Spre deosebire de imaginile pe care le veți vedea cu mama iubitoare, asistenta medicală dedicată, veți vedea și o altă latură a lui Lindsay Clancy”, a declarat şi Shanan Buckingham, procurorul adjunct care a prezentat pledoaria de deschidere, continuând caracterizarea: „O persoană extrem de controlatoare, meticuloasă și manipulatoare”.

Tensiuni, speculații online și dilema juridică finală

Procesul lui Lindsay Clancy generează discuții complexe despre felul în care Statele Unite au grijă de femei, după naștere, despre modul în care este înţeleasă depresia postpartum şi cât de în serios este luată această afecţiune de cei din jur, dar mai ales de autorităţi.

Sute de femei au povestit pe rețelele sociale despre propriile experiențe, inclusiv despre momente în care au avut gânduri sau impulsuri de a-și face rău ori de a-și răni copiii.

În acest context, Allie Beth Stuckey, comentatoare conservatoare creștină și susținătoare a secretarului pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr., afirmă că pur şi simplu a avut două păreri cumva contrare când a aflat despre cazul Clancy. A simțit „dezgust și furie imediate”, dar a înțeles și „cât de întunecată și cât de scăpată de sub control poate devenir perioada de după naștere pentru unele femei”.

Ea a enumerat apoi cele 13 medicamente prescrise lui Clancy în lunile dinaintea crimelor și efectele acestora, adăugând: „Asta se întâmplă când asculți doar de medicul tău”.

Pe de altă parte, Megyn Kelly, fosta prezentatoare Fox News, a respins această perspectivă și i-a criticat dur pe cei care îi iau apărarea lui Lindsay Clancy.

„Cine sunt oamenii ăștia atât de sensibili?”, a întrebat ea în emisiunea sa de pe YouTube. „Nu mă uit la ea și îmi pare rău pentru ea. Înțeleg că a avut o criză de sănătate mintală în desfășurare, dar trei copii sunt morți!”

Pe internet au apărut între timp și teorii care merg mult mai departe decât ceea ce s-a prezentat în sala de judecată.

Pasionați de cazuri reale de criminalitate au încercat să interpreteze urmele de sânge, supraviețuitoare ale violenței domestice s-au identificat cu Lindsay Clancy, deşi nu există nicio dovadă că ar fi fost abuzată, iar unii au apelat chiar la așa-numita astrologie criminalistică.

Dincolo de comentariile apărute pe internet, procesul pune juriul în fața unei întrebări juridice dificile: cât de mult poate schimba o boală mintală răspunderea unei persoane pentru o crimă?

Astfel de cazuri apar rar, ceea ce face dificilă judecarea lor. Un studiu din 2012, care a analizat 34 de cazuri în care femei fuseseră acuzate că și-au ucis copiii, a constatat că apărările bazate pe nebunie au avut succes în aproape jumătate dintre situații.

Loading

Citește tot

ACTUAL

The Danube at Exceptionally Low Water Levels: What Copernicus Data Reveal About Europe’s Changing Climate

Publicat

la

Autor

An interview conducted by Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Europe is experiencing one of its most challenging climate summers in recent memory. From exceptionally low water levels on the Danube and prolonged drought conditions to persistent heatwaves and mounting pressure on water, energy, and transport systems, questions are increasingly being asked about whether these events represent temporary extremes or signs of a deeper climatic shift.

In this interview, Samantha Burgess, Strategic Lead for the Climate, Copernicus Climate Change Service, explains what the latest observations and data reveal about the forces reshaping Europe’s climate reality.

Adrian Leonard Mociulschi: The Danube is currently experiencing exceptionally low water levels that are affecting navigation, energy production, and water resource management across several European countries.

According to Copernicus data, what are the main meteorological and climatic factors responsible for the current exceptionally low water levels of the Danube?

Samantha Burgess: The exceptionally low water levels currently affecting the Danube are the result of a combination of prolonged drought and repeated heatwaves, occurring against a backdrop of long-term climatic change.

Our observations show that large parts of central and eastern Europe have experienced persistent rainfall deficits, unusually dry soils and well-below-average river flows during recent months.

Adrian Leonard Mociulschi: Climate scientists have warned that droughts and water stress may become more frequent in parts of Europe as global temperatures rise.

Do Copernicus data suggest that the current low water levels of the Danube represent a temporary extreme event, or are we observing a longer-term shift in the river’s hydrological regime associated with climate change across the Danube Basin?

Samantha Burgess: This year’s remarkably low Danube levels are an extreme event, but they are consistent with what climate science tells us to expect in a warming world: more frequent and more severe periods of drought and water stress.

Higher temperatures increase evaporation from soils and vegetation, reducing the amount of water available to sustain river flows during dry periods. At the same time, Europe is experiencing more frequent and intense heatwaves.

Not every year will resemble 2026, but the risk of low summer river flows across parts of Europe is increasing in a warming climate.

Adrian Leonard Mociulschi: Successive heatwaves and prolonged droughts have affected large parts of Europe, leading to exceptionally low river flows, pressure on water resources, disruptions to energy systems, and challenges for inland navigation.

Do Copernicus data suggest that the recent heatwaves observed across Europe are still within the range of historical variability, or do they represent a new climatic reality?

Samantha Burgess: Our data show very clearly that Europe is experiencing heat extremes that would have been far less likely in the climate of the past. Europe has warmed faster than any other continent, and this warming has shifted the baseline upon which weather events occur.

Individual heatwaves are still influenced by natural weather variability and atmospheric circulation patterns. However, the frequency, intensity and duration of heatwaves have increased significantly as the climate has warmed.

Over the past decade, heatwaves in Europe have become more frequent, intense, and persistent, reflecting a structural shift rather than natural variability. Events now last longer, occur earlier, and combine with drought and other stresses.

Adrian Leonard Mociulschi: The strong El Niño event of 2023-2024 occurred during a period of record global temperatures and widespread heatwaves, raising questions about the respective roles of natural climate variability and long-term climate change.

According to Copernicus data, how much of Europe’s recent extreme heat can be attributed to El Niño, and how much reflects the long-term warming trend associated with climate change?

Samantha Burgess: El Niño operates on top of a much stronger long-term warming trend driven by increasing greenhouse gas concentrations.

The reason recent El Niño events have produced such unprecedented global temperatures is that they are occurring in a climate that is already significantly warmer than it was decades ago. For Europe specifically, regional heatwaves are influenced primarily by local and regional weather patterns, such as persistent high-pressure systems, dry soils and atmospheric circulation anomalies.

El Niño can affect the broader global climate system, but it is not the dominant driver of individual European heatwaves. The long-term warming trend is the key factor increasing the likelihood and severity of extreme heat across the continent.

Adrian Leonard Mociulschi: Ms. Burgess, thank you for your time and for sharing these valuable insights with our readers. We would also like to thank the Copernicus team for their support in facilitating this interview.

Beyond the Heat

The Danube’s retreating waters are more than a hydrological event. They are a reminder that nature is not a static backdrop to human history, but an active participant in it. As Europe adapts to a changing climate, the challenge is not only technological or economic. It is also cultural: learning to think beyond immediate crises and to imagine resilience not as an emergency response, but as a long-term civic and civilizational project.

The Danube does not speak in words. This summer, it spoke through absence.

An interview conducted by Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Loading

Citește tot

ACTUAL

VIDEO Donald Trump, în centrul atenţiei. A făcut un tur cu ‘Bestia’ la Freedom 250 Grand Prix. Apoi a dat startul competiţiei

Publicat

la

Autor

Donald Trump pare că adoră să fie în centrul atenției la evenimentele sportive. După MMA și fotbal, președintele SUA a trecut la mașini. A dat duminică startul competiţiei „Freedom Grand Prix 250”, o cursă de IndyCar care celebrează 250 de ani de existenţă a Statelor Unite.

Tur la bordul „Bestiei”

Donald Trump şi prima doamnă Melania Trump au parcurs un tur pe traseul cursei Freedom 250 Grand Prix la bordul „Bestiei”, limuzina prezidenţială blindată, pentru a marca acest eveniment istoric din Washington, relatează USA Today, citat de news.ro.

Soţii Trump, care asistă la cursă, au salutat mulţimea de spectatori şi membri ai forţelor armate din maşina prezidenţială, în timp ce Air Force One survola zona. Au făcut un tur al circuitului de 1,7 mile, deşi la viteze mai mici decât cele ale concurenţilor, înainte ca preşedintele Trump să fluture steagul verde oficial pentru a da startul competiţiei.

„Vom face un mic tur într-o maşină frumoasă şi sigură, puţin mai încet decât cele pe care le vom vedea în cursă, dar ne vom distra”, a declarat Trump în cadrul transmisiunii Fox Sports.

Trump s-a implicat în organizare

Mulţimea a aclamat în timp ce coloana oficială a parcurs circuitul înainte de începerea cursei. USA TODAY a observat, de asemenea, o femeie care a arătat cu degetul mare în jos în timp ce preşedintele trecea pe lângă ea.

Trump s-a implicat public în planificarea evenimentelor pentru a sărbători cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite în această vară.

Iniţial, în 2016 a fost înfiinţată o comisie bipartidică a Congresului, numită „America 250”, pentru a planifica evenimentele din această vară. Însă preşedintele a înfiinţat şi „Freedom 250”, un parteneriat public-privat menit să organizeze evenimente precum Marele Premiu, focul de artificii de 4 iulie, Târgul Statelor Unite şi lupta UFC de pe peluza Casei Albe din iunie.

Preşedintele a găzduit o prezentare iniţială a Marelui Premiu la Casa Albă în iulie, la care au participat piloţii IndyCar Alex Palou, David Malukas şi Felix Rosenqvist.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Dragoș Pîslaru, ironic cu PSD și UDMR pe Legea salarizării: Dacă există oameni mai deștepți la alte partide, eu cred că există un miracol pe care n-am reușit să-l intuim

Publicat

la

Autor

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru,a vorbit, duminică seara, la Digi24, despre Legea salarizării, spunând că proiectul ar trebui susținut de toate partidele.

„Am avut sindicate care ne-au adus argumente și le-am pus în proiect. Au înțeles că legea nu este despre creșteri salariale, ci despre echitate.

Munca pe care am făcut-o în aceste 3 luni este utilă. Când am preluat portofoliul, datele erau incomplete. A lua de la capăt un prioect nu este o proiblemă, dar indiferent ce ai face este să duci mai sus un sector decât celelalte, ceea ce este inechitabil.

Dacă nu te joci numai cu o categorie sau alta, sumele din buget concurează cu celelalte din buget.

Eu cred că, indiferent de jalonul din PNRR, salarizarea unitară trebuie făcută.

Să punem un proiect în dezbatere parlamentară, pentru a vedea Comisia, asta e esențial.

PSD și UDMR consideră că-și antagonizează multe sectoare dacă sunt de acord. Au fost capcane majore în care am căzut.

Acest proiect trebuie asumat politic de toate cele patru partide.

Dacă există oameni mai deștepți la alte partide, eu cred că există un miracol pe care n-am reușit să-l intuim.

Eu nu am voie să-mi exprim lucrurile ca la loterie. Cred că proiectul ar trebui susținut”, a spus Dragoș Pîslaru.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Frații Pavăl, schimbare de plan pentru hotelul de cinci stele cumpărat în Elveția

Publicat

la

Autor

Pavăl Holding, deținută de frații Dragoș și Adrian Pavăl, împreună cu Apex Alliance, au achiziționat în 2024 un celebru hotel din Elveția. Proprietarii Dedeman voiau să redeschidă hotelul după renovare, însă deschiderea acestuia a fost amânată.

Citește și: Ce nume vor purta magazinele Carrefour după ce pleacă din România. Frații Pavăl ar putea lansa un brand de retail în viitor

Acum deschiderea este la cea de-a doua amânare, fiind programată pentru luna decembrie a acestui an. Totuși, anunțul hotelului arată că data stabilită inițial a fost amânată încă o dată.

Noua inaugurare este programată pentru următorul an.

Hotelul a fost renovat în anul 2016 și dispune de un număr de 150 de camere, fiind unul dintre cele mai mari hoteluri și SPA-uri din Elveția.

Fondat în 1877 sub numele de  „Hotel Waldhaus”, acesta a funcționat inițial doar pe durata verii timp de 70 de ani. În anul 1947, după ample renovări, hotelul a inaugurat primul sezon complet de iarnă.

În 2008, locația a fost rebranduită ca „Waldhaus Flims Mountain Resort & Spa”, în prezent find cunoscut ca Waldhaus Flims Wellness Resort.

Situat în Alpii Elvențieni, resortul este o destinație de top atât pentru turismul de iarnă, cât și pentru cel de vară. Hotelul este renumit pentru tratamentele spa rafinate, piscinele interioare și exterioare, dar și pentru gama variată de activități în aer liber, precum drumeții și ciclism pe timpul verii și schi în sezonul de iarnă.

Numeroase restaurante și baruri oferă o experiență culinară diversificată, cu preparate gourmet și cu influențe locale. Aceasta este cea de-a doua achiziție internațională a fraților Pavăl. În 2025, cei doi au cumpărat, alături de Apex Alliance, hotelul Gardone din Italia.

Karina Pavăl, vicepreședinte al Pavăl Holding, a declarat pentru Economica.net că industria hotelieră este considerată deosebit de atractivă, oferind oportunități de revitalizare a unor proprietăți cu valoare istorică.

Citește și: Frații Pavăl măresc salariile angajaților unui business din străinătate. Care sunt noile lefuri acolo

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
ACTUALacum 5 zile

DE NERATAT! Festivalul „Tradiții Argeșene” la Corbeni între 21 și 23 august – Voie bună, concerte live, proțap, focuri de artificii. Mihaela Tatu prezintă evenimentul – VEZI PROGRAMUL COMPLET

Comuna Corbeni îmbracă straie de sărbătoare la sfârșitul acestei săptămâni. Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului „Tradiții Argeșene” își deschide...

ACTUALacum 5 zile

DE INTERES! S-a modificat programul de lucru la ghişeul de restituiri permise de conducere și certificate de înmatriculare din cadrul Serviciului Rutier Argeş

Inspectoratul de Poliție Județean Argeș informează cetățenii cu privire la modificarea programului de lucru cu publicul al ghișeului Serviciului Rutier...

ACTUALacum 6 zile

ISJ Argeș scoate la concurs 218 funcții de director și director adjunct: Lista completă a posturilor vacante din județ

Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Argeș a anunțat organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante (director și director adjunct) din...

ACTUALacum 6 zile

PROVOCARE FĂRĂ PRECEDENT ÎN PRESA ARGEȘEANĂ! Jurnalistul Iulian Uță către Ion Mînzînă: „Plătim noi asfaltul, voi veniți cu manopera!” – VIDEO

Sezonul de toamnă al emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO Argeș TV a debutat în forță, aseară, cu o dezvăluire...

ACTUALacum 7 zile

DRUMUL GROAZEI MARCA MÎNZÎNĂ ȘI IPJ ARGEȘ A MAI TRÂNTIT UN TURIST STRĂIN! O autorulotă olandeză, la un pas să se răstoarne în pârâu pe DJ 703 H!

Dezastrul infrastructurii din județ continuă să facă victime pe bandă rulantă! Drumul Județean 703 H – botezat de șoferi „Drumul...

Advertisement

Câmpulung

În Trend