Departamentul de Justiție al SUA a decis marți să reclasifice marijuana într-o categorie a drogurilor mai puțin periculoase, o mișcare care va face ca deținerea acestei substanțe să fie o infracțiune federală mai puțin gravă, va încuraja cercetarea în domeniul medical și, nu în ultimul rând, va ajuta și companiile care vând canabis, scriu Reuters și Associated Press.

Fermă de canabis în SUAFoto: TNS/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Departamentul de Justiție a declarat că procurorul general Merrick Garland a recomandat reclasificarea canabisului în clasa III a drogurilor, cu un potențial moderat spre scăzut de dependență fizică și psihologică, în loc de clasa I, rezervată drogurilor cu un potențial ridicat de abuz.

Pedepsele pentru posesia și utilizarea drogurilor din clasa III pot fi mai puțin severe, în conformitate cu legislația federală. O schimbare istorică, potrivit presei americane, după o perioadă îndelungată în care așa-numitul „război împotriva drogurilor” a băgat în închisoare numeroși americani, în special de culoare, pentru posesie de canabis.

Propunerea va trece acum de la Departamentul de Justiție la Biroul de Management și Buget al Casei Albe pentru revizuire și finalizare.

Președintele Joe Biden, care candidează pentru realegere în noiembrie, a inițiat o revizuire a clasificării drogurilor în 2022, îndeplinind o promisiune de campanie care era importantă pentru membrii cu înclinații de stânga din baza sa politică.

În prezent, drogul se încadrează în clasa ce include heroina și LSD. Acesta ar urma să fie mutat într-un grup care conține ketamină și Tylenol cu codeină – rămânând totuși o substanță controlată.

Decizia este „o schimbare de paradigmă” , a declarat pentru The Associated Press Vince Sliwoski, un avocat specializat în canabis și psihedelice din Portland, Oregon, care coordonează bloguri juridice bine-cunoscute pe aceste subiecte.

„Nu pot sublinia îndeajuns cât de importantă este știrea”, a spus el.

Diferențe mari între legile federale și cele ale statelor

Reclasificarea marijuanei reprezintă un prim pas spre reducerea prăpastiei dintre legile de stat și cele federale privind canabisul. Drogul este legal, într-o formă sau alta, în aproape 40 de state.

Deși reclasificarea drogului nu îl face legal la nivel federal, mișcarea ar putea permite mai multă cercetare și utilizări medicale, dar și reducerea pedepselor penale și creșterea investițiilor private în sectorul comercial.

Demersul Departamentului de Justiție a venit după ce, în august, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane a recomandat reclasificarea canabisului în cadrul revizuirii ordonate de Biden.

Sprijinul public pentru legalizarea marijuanei a crescut de la 25% dintre adulții americani în 1995 la 70% în 2023, potrivit unui sondaj Gallup.

Statele Colorado și Washington au devenit primele care au permis folosirea marijuanei în scop recreativ în 2012.

Owen Bennett, analist la grupul bancar de investiții Jefferies, a declarat că reclasificarea ar crește șansele unei legalizări federale complete în termen de cinci ani.

Americanii de culoare și comunitățile de culoare au fost afectați în mod disproporționat de aplicarea legii privind drogurile timp de decenii. Persoanele de culoare au de 3,6 ori mai multe șanse decât persoanele albe să fie arestate pentru posesie de marijuana, în ciuda unor rate de consum similare, potrivit American Civil Liberties Union.

Potrivit Pew Research Center, americanii de culoare și cei albi au consumat marijuana în 2020 în proporții aproximativ comparabile. Cu toate acestea, persoanele de culoare au reprezentat 39% din totalul arestărilor pentru posesie de marijuana, deși reprezentau atunci doar 12% din populația SUA.

Anunțul vine într-un moment în care Biden și vicepreședinta Kamala Harris încearcă să consolideze sprijinul alegătorilor de culoare pentru candidatura lor din noiembrie.

Reclasificarea canabisului ar permite, de asemenea, mai multe cercetări medicale în cadrul Administrației americane pentru Alimente și Medicamente, care a susținut demersul. În prezent, cercetările pe drogurile aflate în clasa I se lovesc de numeroase obstacole.

Canabisul a fost folosit cu succes pentru a trata durerea, spasticitatea (o afecțiune neuromusculară) și epilepsia, printre alte afecțiuni.

Ce spun criticii

„Smart approaches to Marijuana”, un grup care se opune „comercializării și normalizării” marijuanei, a declarat că va organiza o contestație legală dacă propunerea va fi finalizată.

Acesta a declarat că investitorii din industria marijuanei ar fi cei mai mari beneficiari ai schimbării.

„Această industrie, care a făcut un lobby puternic pentru a vinde produse vădit dăunătoare, va folosi acum acest anunț pentru a conduce și mai mult dezinformarea deliberată despre aceste droguri de mare putere pentru a extinde consumul și dependența”, a declarat Kevin Sabet, președintele grupului.

Deși statele au stabilit o vârstă minimă de 21 de ani pentru consumul legal de marijuana în scop recreativ, este probabil să apară îngrijorări cu privire la faptul că schimbarea propusă ar putea afecta tinerii.

Cercetările au arătat că consumul de marijuana în adolescență ar putea afecta dezvoltarea creierului și ar putea crește riscul consumatorilor de a suferi mai târziu de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia, potrivit Centers for Disease Control.

Un studiu publicat în martie a afirmat că nu există dovezi convingătoare că legalizarea vânzărilor de marijuana pentru adulții din SUA a crescut consumul în rândul tinerilor adolescenți.

O veste bună pentru comercianții de canabis

În cazul în care reclasificarea marijuanei va deveni realitate la nivel federal, companiile care comercializează canabisul ar putea obține beneficii semnificative.

Acțiunile lor ar putea fi eligibile pentru listarea la principalele burse de valori, iar companiile ar putea beneficia de deduceri fiscale mai generoase.

În plus, acestea s-ar putea confrunta cu mai puține restricții din partea băncilor.

Având în vedere că marijuana este ilegală la nivel federal, majoritatea băncilor din SUA nu acordă împrumuturi sau servicii companiilor care vând canabis, ceea ce le determină pe multe dintre ele să se bazeze pe tranzacțiile în numerar.

Acest lucru i-a făcut pe unii dintre ei vulnerabili la infracțiuni violente.

National Cannabis Roundtable, care reprezintă companiile de profil, a declarat că această măsură „este esențială pentru ca întreprinderile legale să fie tratate cu corectitudine și să supraviețuiască amenințării pe care piața ilicită o reprezintă pentru piața reglementată și pentru siguranța publică”, a declarat directorul executiv Saphira Galoob.

În perioada 31.03-30.04.2024, Poliţiştii de frontieră au efectuat, în intervalul 31 martie – 30 aprilie, peste 145.000 de verificări în aplicaţia eDAC, pentru stabilirea valabilităţii condiţiilor de călătorie şi a documentelor de călătorie ale persoanelor. În toate cazurile, persoanele au fost preluate de structurile competente în vederea dispunerii măsurilor legale sau li s-a întrerupt călătoria. Printre ce le mai recente descoperiri menţionăm cazul unui cetăţean din Nepal care se afla în şedere ilegală pe teritoriul României şi cel al unor cetăţeni minori care intenţionau să călătorească, însoţiţi de părinţi, dar care aveau documentele expirate.

„Începând cu data de 31 martie 2024, poliţiştii de frontieră din cadrul aeroporturilor şi porturilor maritime nu mai efectuează controlul de frontieră pentru persoanele care călătoresc spre şi dinspre state din spaţiul Schengen. Însă, lucrătorii noştri, împreună cu colegi de la poliţie, imigrări şi jandarmerie, efectuează acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale”, arată comunicautl de presă al Poliţiei de Frontieră, conform News.ro.

Pentru operativitate, structurile Ministerului Afacerilor Interne utilizează dispozitive mobile care folosesc aplicaţia eDAC, conectată la bazele de date ale autorităţilor române şi a celor din Spaţiul Schengen.

Astfel, în perioada 31 martie – 30 aprilie, poliţiştii de frontieră au efectuat peste 145.000 de verificări în aplicaţia eDAC, pentru stabilirea valabilităţii condiţiilor de călătorie şi a documentelor de călătorie ale persoanelor, cele mai recente constatări fiind următoarele:

„- În data de 30.05.2024, o echipă operativă formată din poliţişti de frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti si lucrători ai Inspectoratului General pentru Imigrări a legitimat un bărbat care intenţiona să călătorească în direcţia Serbia, Belgrad. În urma verificarilor specifice, s-a constatat faptul că acesta este cetăţean Nepal şi se afla în şedere ilegală pe teritoriul Romaniei, având permisul de şedere valabil, dar contractul individual de muncă încetase de peste 90 de zile. Celui în cauza i-a fost întreruptă călătoria şi preluat de către o echipă operativă din cadrul IGI.

– În data de 29.04.2024, o echipă de poliţisti de frontieră din cadrul Aeroportului Timişoara a legitimat membrii unei familii, părinţi şi doi copii, cetăţeni români, care doreau să călătorească în direcţia Roma, Italia. În urma verificărilor efectuate în baza de date cu aplicaţia eDAC s-a constatat faptul că cetăţenii minori aveau documentele de călătorie expirate, iar poliţiştii de frontieră nu le-au permis ieşirea din ţară. A fost informată compania aeriană, iar cei doi copii, împreună cu părinţii care au renunţat la călătorie, au fost conduşi în zona publică”.