Conecteaza-te cu noi

SOCIAL

Veşti extrem de proaste ! – Dacia ar putea pleca de la Mioveni la Tanger, în Maroc – Presa marocană confirmă ipoteza

Publicat

in

Anunţ şoc al vice-preşedintelui Consiliului de Administraţie al Dacia, Constantin Stroe Renault: Dacia s-ar putea retrage de la Mioveni, dacă piaţa auto va cădea. Acesta a precizat că Marocul, ţara unde este posibil ca Dacia să îşi mute capacităţile de producţie, are mai multe avantaje decât România, printre care costul mai mic al forţei de muncă şi mai puţine cheltuieli cu logistica.

Costul orei de muncă este mai mic cu 18 la sută în Maroc iar piaţa auto este mai uşor de alimentat din Gibraltar, a spus Stroe. Referindu-se la eventuale solicitări de majorări salariale la uzina Dacia de la Piteşti, Stroe a avertizat că o parte din activitate ar putea sa scadă dacă management-ul nu este atent, mai ales pe fondul reducerii cererii de automobile.

Un ziarist marocan confirmă previziunile lui Stroe

Redactorii PROFIT au stat zilele trecute de vorbă pe această temă cu Ali ABJIOU, unul dintre cei mai titraţi ziarişti ai cotidianului economic marocan “L`economiste”. Acesta a spus clar  că deja la Tanger, un important oraş de pe malul Gibraltarului, situat la numai 30km de Tarifa, cel mai sudic oraş al Spaniei, se pregăteşte startul producţiei în noua fabrica Renault de acolo, uzină în care francezii au investit circa un miliard de euro în urma unei înţelegeri anterioare cu guvernul marocan. Renault a anunţat că intenţionează să facă din fabrica africană cea mai competitivă uzină a grupului, în termen de costuri. “Fabrica Renault din Tanger va produce maşini din segmentul  low cost, condus de marca Dacia din cadrul grupului. Din datele pe care le deţin, Renault Tanger plănuieşte să lanseze o a doua linie de asamblare care ar putea prelua o mare parte din producţia din România, mai ales după lansarea Daciei Lodgy şi apariţia noului model Logan. Începând din 2013, nivelul producţiei de la Tanger va ajunge la 170,000 de unităţi pe an, aproximativ un automobil la fiecare trei minute”, a declarat pentru PROFIT, Ali ABJIOU, ziarist al cotidianului economic marocan “L`economiste”.

Atu-ul marocanilor faţă de românii de la Mioveni – salariul cerut nu depăşeşte 220 de euro pe lună

Renault vrea să construiască maşini la costuri mult mai reduse chiar decât cele din uzinele din Turcia şi România. Exemplul costului forţei de muncă este elocvent: salariile angajaţilor marocani nu vor depăşi 220 de euro pe lună.

Avertismentul lui Stroe vine în contextul în care, tot potrivit estimărilor lui, industria auto din România va avea, în 2011, cel mai bun an din istorie, dar industria a livrat foarte mult la export.

“Uzina din Maroc va începe sa funcţioneze din 2012,  această situaţie a creat un pic de teamă în rândul salariaţilor de la Piteşti. Sper că vor avea un plus de înţelepciune să priceapă că, în cazul în care piaţa auto cade, ar putea fi preferată uzina din Maroc pentru producţia automobilelor Dacia”, spune Constantin Stroe. Potrivit acestuia, costul orei de muncă este mai mic cu 18% în Maroc, iar piaţa auto este mai uşor de alimentat din Gibraltar.

În legătură cu eventualele solicitări de majorări salariale la uzina de la Piteşti, Stroe a avertizat că o parte din activitate ar putea sa scadă daca managementul nu este atent, mai ales pe fondul reducerii cererii de maşini.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

DE INTERES! S-a scumpit carnea de miel. Iată prețurile cu o săptămână înainte de Paște

Publicat

in

Carnea de miel, tot mai scumpă cu o săptămână înainte de Paște 2024

La o săptămână de Paște, românii care doresc să pună pe masa de sărbătoare miel se lovesc de prețuri mai mari comparativ cu anul precedent. Prețul variază semnificativ de la o regiune la alta a țării, dar în medie, un kilogram de carne de miel ajunge la 50 de lei.

Creșteri semnificative de preț

Anul acesta, fermierii au decis să majoreze prețurile la carnea de miel, argumentând creșterea costurilor de producție, inclusiv furaje, utilități și transport.

Astfel, prețul minim pornește de la 24 de lei pe kilogramul de miel în viu, la fermă. Totuși, odată ajunsa în piețe sau supermarketuri, carnea ajunge să coste semnificativ mai mult. De exemplu, în piețele din Argeș și Brașov, un kilogram de carne de miel se vinde cu 50-55 de lei, în timp ce la București, prețul poate ajunge chiar și la 60 de lei. Există totuși și modalități de a obține carne de miel la un preț mai mic. Cumpărarea unui miel întreg de la fermă poate fi o opțiune mai avantajoasă, prețul pe kilogram putând ajunge la 45 de lei.

Diferențe semnificative între regiuni

Prețul final al cărnii de miel este influențat de o serie de factori, printre care regiunea de proveniență, rasa mielului, greutatea și modul de vânzare (în viu, tranșat, la bucată).Astfel, se pot observa diferențe semnificative de preț între diverse județe. De exemplu, în zonele montane, unde creșterea ovinelor este mai costisitoare, prețul este mai ridicat comparativ cu regiunile din sud sau est.

Cât costă un kilogram de miel, în funcție de județ

Bucureşti:

45-50 de lei la raft

25 de lei în viu

Argeș

50-55 de lei la raft

  • 23-25 de lei în viu

Mureş:

  • 55 de lei la raft
  • 23 de lei în viu

Timişoara:

  • 50 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Mehedinți:

  • 40 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Arad:

  • 60-70 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Constanța:

  • 50-60 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Sibiu:

  • 50-55 de lei la raft
  • 23-25 de lei în viu

Craiova:

  • 40-50 de lei la raft
  • 20-25 de lei in viu

Alba:

  • 45-50 de lei raft
  • 23-25 de lei in viu.

Recomandări pentru cumpărători

Pentru a obține carne de miel de calitate la un preț decent, este recomandat ca românii să compare ofertele din mai multe magazine sau piețe. De asemenea, este importantă verificarea prospețimii cărnii și alegerea unui furnizor de încredere.

Deși prețul cărnii de miel a crescut semnificativ în acest an, românii nu renunță la tradiția de a consuma acest produs de Paște. Mulți dintre ei consideră că este o investiție necesară pentru a avea o masă de sărbătoare bogată și gustoasă.

Citeste mai mult

ACTUAL

Sfântul Gheorghe. Adevărata poveste a sfântului sărbătorit azi, 23 aprilie, în calendarul ortodox

Publicat

in

Biserica ortodoxă îl prăznuiește la 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, un brav soldat de origine greacă, torturat și ucis pentru credința lui creștină. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai iubiți și grabnic ajutători sfinți din calendarul ortodox.

Sfântul Gheorghe, numit adesea Marele Mucenic Gheorghe, s-a născut în Capadocia, din părinți creștini de origine greacă. El a fost îndrumat de mic în spiritul creștin și a crescut apărând credința ortodoxă și învățăturile lui Iisus.

Un brav soldat al creștinismului

Tânărul Gheorghe, pe numele său grec Gyorgos, a luat calea armelor și s-a înrolat în armată unde s-a făcut foarte repede remarcat pentru curaj și pentru faptele sale eroice.
Poveștile vechi păstrează o relatare mai mult sau mai puțin reală despre lupta tânărului soldat Gheorghe cu un balaur care amenința cetatea Silena din Libia de azi. Legenda spune că balaurul a fost o vreme potolit de localnici care îi dădeau oi și vite să își astâmpere foamea. Dar când nu au mai avut animale, balaurul ar fi cerut-o chiar pe fata comandantului cetății. Atunci, a apărut un tânăr viteaz care le-a promis oamenilor că îi scapă de năpastă.
Sfântul Gheorghe s-a luptat cu balaurul, l-a ucis cu sulița și a salvat-o pe fata comandantului. De atunci, pe multe steaguri bisericești, Sfântul Gheorghe este pictat cu mantie roșie de soldat, luptându-se cu un balaur uriaș, simbol al diavolului care îi ispitea pe oameni să renunțe la credința lor și să se închine idolilor.

Lupta și martiriul Sfântului Gheorghe

Sfântul Gheorghe era deja comandantul unei trupe de soldați greci, când a venit la putere Dioclețian și acesta a ordonat, în anul 303, distrugerea lăcașurilor de cult creștine și asuprirea tuturor celor care se închinau lui Dumnezeu. Sfântul Gheorghe s-a opus prigoanei creștinești, a luptat împotriva soldaților păgâni care distrugeau bisericile și îi torturau pe preoți. A fost prins și el, încarcerat și supus unor torturi de neimaginat pentru a renunța la credința creștină și pentru a se închina idolilor în care credea Dioclețian. Tânărul Gheorghe a fost împuns cu sulița, a fost tras pe roată, a fost îngropat într-o groapă cu var acid și torturat cu pietre, dar niciuna dintre aceste schingiuri nu l-a înfrânt. Credința i-a dat putere să îndure totul, de fiecare dată el se ridica nevătămat și tot mai încrâncenat împotriva asupritorilor săi.

O poveste din acele vremuri spune că, pentru a demonstra tăria credinței sale, Sfântul Gheorghe ar fi înfăptuit un miracol nemaiîntâlnit. El l-ar fi înviat din morți pe un tânăr frate de suferință. Soția împăratului Dioclețian, auzind despre miracolele tânărului comandant creștin a cerut și ea să treacă la creștinism. Cum era de așteptat, Dioclețian nu putea accepta ca împărăteasa Alexandra să îmbrățișeze o religie pe care el vroia să o stârpească pentru totdeauna din imperiu. În acel moment, Dioclețian a dispus uciderea Sf. Gheorghe prin decapitare, la data de 23 aprilie 304.

Sfântul Gheorghe, ocrotitorul soldaților și al armatei

Un soldat atât de curajos, cunoscut și pentru faptele sale eroice din Țara Sfântă și pentru tăria cu care i-a apărat pe creștini, a rămas adânc întipărit în conștiința credincioșilor. Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul creștinilor și al tuturor soldaților. Imaginea acestui mucenic viteaz a fost pusă pe steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare și apoi chipul său a fost folosit pentru pecetea Mitropoliei Moldovei și a Bucovinei.

Sfântul Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe steagul Moldovei dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Zografu de pe muntele Athos. Sfântul Gheorghe în amintirea creștinilor În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei și Serbiei.

În România, numele Sf. Gheorghe este unul dintre cele mai populare, mai ales sub formele de Gheorghe, George, Georgeta și Geta. Numele său a fost folosit pentru mai multe localități din țară precum Sf. Gheorghe și Sângiorz, dar și pentru unul din brațele Dunării care formează Delta.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend