Alertă de Ebola în Franța. Potrivit primelor informații, medicul s-ar fi infectat în timpul unei misiuni umanitare din Congo.

Alertă de Ebola în Franța. Anunțul de ultimă oră făcut de autorități

Ministrul Sănătății din Franța a anunțat că medicul care a fost confirmat pozitiv cu Ebola a fost izolat și că se urmăresc persoanele cu care acesta a avut contact.

Reamintim că OMS a anunțat că epidemia de Ebola din Congo, care a infectat peste 1.000 de persoane și a ucis 267, a înregistrat cel mai mare număr de cazuri confirmate în prima lună a oricărui episod al bolii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și Suspiciune de infecție cu hantavirus în România. Un pompier din Caraș-Severin ar fi luat virusul după ce a călătorit în Serbia

Ministerul Informaţiilor din capitala Kinshasa a anunţat că 254 dintre cei 1.003 pacienţi cu Ebola confirmaţi din trei provincii au decedat, în timp ce 100 de persoane sunt considerate vindecate.

Ministerul a precizat că 365 de pacienţi sunt în prezent trataţi în spitale şi secţii în care primesc îngrijiri medicale în izolare.

Rata de mortalitate se situează în prezent în jurul valorii de 25%.

Citește și Șeful CNAS, avertisment cu privire la viitorul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: „Se va prăbuși în scurt timp. Patru, cinci ani”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu acordat Fox News că mai multe state europene au sprijinit logistic operațiunile militare americane din conflictul cu Iranul, iar printre exemplele invocate s-a aflat și România.

Șeful Alianței Nord-Atlantice a spus că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul zborurilor comerciale pentru a permite folosirea aeroportului de către americani.

Declarațiile au fost făcute înaintea unei întâlniri pe care Mark Rutte urmează să o aibă miercuri, la Washington, cu președintele Donald Trump, în contextul tensiunilor din interiorul NATO legate de contribuția aliaților europeni în timpul războiului din Iran.

Citește și : Senatul SUA a votat împotriva continuării războiului din Iran. Donald Trump a reacționat dur: „Un vot prost temporizat și lipsit de sens”

Oficialii americani au reclamat în repetate rânduri că sprijinul oferit de unele state aliate a fost insuficient, inclusiv în ceea ce privește accesul la baze și drepturile de survol.

„Când vine vorba de NATO, ştiu că există o anumită dezamăgire, dar haideţi să privim la acestea ca la nişte cazuri izolate”, a declarat Rutte la Fox News, marți.

Șeful NATO a susținut că, în realitate, infrastructura militară europeană a avut un rol important în susținerea operațiunilor americane.

El a arătat că au existat mii de decolări și aterizări ale avioanelor militare americane de la baze din Europa și a descris continentul drept o veritabilă platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite, mai ales în raport cu teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu și Africa.

„Înțeleg dezamăgirea (n.r. președintelui). Dar dacă e să luăm drept exemplu Italia, 500 de avioane americane au decolat din baza americane din Italia pentru a participa la Operațiunea Furie Epică. Este un număr uriaș.

Dacă privim către toată Europa, în ansamblu, este vorba de undeva între patru-cinci mii de zboruri. Într-o țară precum România, capitala sa, București, a trebuit să reducă numărul de zboruri comerciale, pentru că americanii au trebuit să folosească aeroportul pentru instalațiile destinate avioanelor-cisternă. S-au întâmplat toate aceste lucruri”, a declarat Mark Rutte.

Prin această referire, Rutte a încercat să arate că aliații europeni au contribuit concret la efortul militar al SUA, chiar dacă sprijinul nu a fost întotdeauna vizibil în declarațiile publice.

Secretarul general al Alianței a vorbit și despre investițiile tot mai mari în apărare făcute de statele membre și a legat această evoluție de presiunea exercitată de Donald Trump asupra aliaților europeni încă din primul său mandat.

„Succesul lui (n.r. lui Trump) începând cu primul mandat și acum, cu al doilea, este faptul că face întreaga Alianță mai puternică, face SUA mai puternică prin investițiile în apărare, dar și prin faptul că obligă aliații din NATO să investească mai mult în apărarea lor, este ceva uriaș și la fel se întâmplă și cu locurile de muncă noi care apar în industria apărării de ambele părți ale Atlanticului”, a spus el.

Citește și : ”Cernobîl zburător”! Au fost descoperite secretele rachetei Burevestnik – arma Rusiei care poate lovi ținte aflate la orice distanță. Are autonomie aproape nelimitată!

Mark Rutte se întâlnește cu Donald Trump cu aproximativ două săptămâni înaintea summitului NATO programat la Ankara, într-un moment în care liderul de la Casa Albă și-a intensificat criticile la adresa unor aliați europeni, inclusiv Regatul Unit, Germania și Italia, pe care i-a acuzat că nu au oferit suficient sprijin în timpul războiului cu Iranul.

Cât câștigă un ofițer naval în România. Specialiștii în recrutare susțin că angajatorii din domeniul naval oferă salarii mai atractive, bonusuri și beneficii suplimentare pentru a atrage și păstra personalul cu experiență.

Cât câștigă angajații din domeniul naval

Potrivit datelor Salario, comparatorul realizat de eJobs, un ofițer naval încasează în jur de 13.000 de lei pe lună, în timp ce un pilot naval are un salariu de 15.000 de lei. De asemenea, un agent maritim are un salariu de aproximativ 6.000 de lei pe lună.

”Domeniul naval este unul dintre domeniile cu cele mai mari salarii din România. Șantierele navale și companiile din domeniu concurează pentru un număr limitat de specialiști, iar formarea de noi profesioniști nu ține întotdeauna pasul cu cererea. Din acest motiv, angajatorii oferă salarii mai atractive, bonusuri și beneficii suplimentare pentru a atrage și păstra personalul cu experiență.

Citește și Se caută români care să lucreze în Muntenegru. Sunt diponibile mii de locuri de muncă, iar salariile depășesc 3000 de euro

În același timp, industria navală trece printr-un proces de modernizare. Digitalizarea proiectării, automatizarea unor procese de producție și accentul pus la nivel european pe eficiență energetică și reducerea emisiilor determină o cerere tot mai mare pentru competențe tehnice avansate, iar cei care au aceste competențe sunt tot mai căutați pe piața muncii.

Un avantaj specific acestui domeniu este posibilitatea de a lucra pe proiecte internaționale sau în colaborare cu companii din alte țări. Acest lucru se traduce prin venituri suplimentare și oportunități de dezvoltare profesională care depășesc granițele pieței locale”, explică Roxana Drăghici, șefa de vânzări a eJobs, cea mai mare platformă de recrutare de forță de muncă din România, potrivit Libertatea. 

Pe eJobs sunt în prezent peste 16.300 de joburi disponibile în România, în timp ce pe iajob.ro sunt deschise peste 6.000 de poziții.

Citește și Spania caută urgent angajați calificați. Se dau salarii de până la 80.000 de euro

Cod rutier 2026. Un grup de 46 de parlamentari a depus la Senat, la finalul săptămânii trecute, un proiect de lege care prevede modificarea articolului 70 din Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Inițiativa are ca punct de plecare nevoia reducerii numărului de accidente grave în care sunt implicați utilizatorii de trotinete electrice.

În prezent, Codul rutier impune purtarea căștii de protecție doar pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani. Astfel, persoanele care au depășit această vârstă pot circula pe trotinetă fără cască.

Ce prevede proiectul de lege

Schimbarea legislativă îi vizează exclusiv pe utilizatorii de trotinete electrice, nu și pe bicicliști. Textul legii stabilește că purtarea unei căști de protecție omologate și fixate corespunzător va deveni obligatorie pentru toți conducătorii de trotinete electrice, indiferent de vârstă, atunci când circulă pe drumurile publice.

Autorii proiectului susțin că actualele prevederi nu mai răspund situației din teren, în condițiile în care trotinetele electrice au devenit un mijloc de transport urban utilizat pe scară largă de persoane de toate vârstele.

Citeste si Se înăspresc regulile pentru trotinetiști. Noi limite de viteză după ce numărul accidentelor din cauza trotinetelor electrice a crescut

În expunerea de motive se arată că numărul accidentelor în care sunt implicate aceste vehicule este în creștere, iar consecințele sunt dintre cele mai grave.

„Necesitatea reglementării rezultă din utilizarea tot mai frecventă a trotinetelor electrice ca mijloc de deplasare urbană de către persoane de toate vârstele, precum și din creșterea semnificativă a numărului accidentelor în care sunt implicate aceste vehicule și a gravității consecințelor generate”, se precizează în document.

Utilizatorii de trotinete, printre cei mai vulnerabili participanți la trafic

Inițiatorii atrag atenția că utilizatorii trotinetelor electrice sunt expuși unor riscuri ridicate chiar și atunci când circulă pe distanțe scurte sau cu viteză redusă. Pierderea echilibrului, denivelările carosabilului, traficul intens ori coliziunile cu alte vehicule pot provoca accidente grave, în condițiile în care trotinetiștii sunt expuși direct impactului unei căzături.

Unul dintre principalele argumente invocate de inițiatorii proiectului îl reprezintă evoluția statisticilor privind accidentele cu trotinete electrice. Conform datelor furnizate de Poliția Română, în primele șapte luni ale anului 2025 au fost înregistrate 1.525 de accidente în care au fost implicate trotinete electrice. În urma acestora, șapte persoane și-au pierdut viața, iar alte 1.618 au fost rănite.

Citeste si RCA obligatoriu pentru bicicletele și trotinetele electrice. Ce amenzi riscă cei care nu și-au făcut polițe de asigurare din 16 decembrie

Pe parcursul anului 2025, 2.751 de persoane au ajuns la Unitățile de Primiri Urgențe în urma unor accidente cu trotinete electrice. Dintre acestea, peste 350 au necesitat intervenții chirurgicale. Prin comparație, în 2024, aproximativ 1.500 de persoane au fost tratate în Unitățile de Primiri Urgențe după astfel de incidente, iar 190 au avut nevoie de operații.

Barem matematică Evaluare națională 2026. Ministerul Educației a conceput programa pentru această probă astfel încât să evalueze atât conținuturile predate, cât și abilitățile dobândite de elevi în clasele V–VIII.

Barem matematică Evaluare națională 2026

Peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au susținut miercuri, 24 iunie 2026, proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale. Este cel de-al doilea examen scris al sesiunii de Capacitate, după proba la Limba și literatura română, iar rezultatul obținut va conta la calculul mediei de admitere la liceu.

Primele concluzii ale profesorilor indică faptul că examenul a fost echilibrat și corect calibrat. Potrivit profesoarei de matematică Nicoleta Adnana Melinte, de la Școala Gimnazială nr. 165 din Capitală, primele două subiecte au oferit șanse reale elevilor de nivel mediu să obțină rezultate bune, în timp ce Subiectul al III-lea a introdus gradual cerințe care au solicitat raționament, argumentare și o stăpânire aprofundată a geometriei.

Vezi și EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce au avut elevii de rezolvat

Profesoara de matematică Nicoleta Adnana Melinte susține că Subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului și nu ar fi trebuit să creeze dificultăți elevilor care au parcurs materia și modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației.

„Subiectul la Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026 a fost unul echilibrat și bine calibrat, fără surprize majore pentru elevii care au parcurs cu seriozitate materia și variantele de antrenament. Structura a respectat modelul consacrat, iar gradul de dificultate a crescut treptat de la exercițiile de bază către cerințele care au făcut diferența în lupta pentru nota maximă.”, a precizat profesoara Nicoleta Adnana Melinte de la Școala Gimnazială nr. 165 din București, notează Totuldespremame.

Ce au avut de rezolvat elevii la Matematică Evaluare Națională 2026

Subiectele primite de elevi la Evaluare Națională au acoperit o gamă largă de competențe din programa de gimnaziu, de la calcule și algebră până la geometrie în plan și în spațiu. La primele două subiecte de matematică, candidații au avut de rezolvat exerciții de calcul, procente, funcții, ecuații, reprezentări grafice și probleme de geometrie cu răspunsuri scurte sau alegere multiplă.

Printre cerințele care i-au pus în dificultate pe elevi s-au numărat problema privind volumul unei piramide patrulatere regulate de la Subiectul al II-lea, exercițiul cu prisma dreaptă de la Subiectul al III-lea, unde candidații au avut de calculat aria laterală, precum și demonstrația referitoare la distanța de la un punct la un plan. Aceste cerințe au verificat nu doar cunoașterea formulelor, ci și capacitatea de aplicare a acestora în contexte geometrice mai dificile.

Al treilea subiect a inclus, pe lângă exercițiile de geometrie, probleme de algebră, funcții și demonstrații matematice, fiind partea examenului care face de obicei diferența între notele bune și cele foarte bune.

Conform profesoarei Nicoleta Adnana Melinte, Subiectul I a fost cea mai accesibilă parte a examenului și nu ar fi trebuit să creeze dificultăți elevilor care au parcurs materia și modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației.

„Cele șase exerciții grilă nu ar fi trebuit să ridice probleme semnificative. Au fost itemi clasici, care au verificat competențe fundamentale: calcule numerice, procente, fracții, proporții și interpretarea unor reprezentări grafice. Singurul punct care ar fi putut provoca un moment de ezitare a fost exercițiul 5, unde era necesară observarea unei formule de calcul prescurtat. Totuși, nici acesta nu poate fi considerat o capcană, întrucât astfel de situații apar frecvent în pregătirea pentru examen și fac parte din bagajul de cunoștințe pe care elevii îl exersează constant”, a explicat aceasta.

Subiectul al II-lea a avut un nivel mediu de dificultate, fiind construit în principal pe noțiuni de geometrie plană și geometrie în spațiu. Profesoara spune că majoritatea exercițiilor au fost accesibile elevilor bine pregătiți, însă anumite cerințe au necesitat o înțelegere solidă a proprietăților geometrice și nu doar aplicarea mecanică a unor formule.

„Primele exerciții au fost accesibile, iar dificultatea a crescut ușor odată cu exercițiile 3 și 4. Acestea au solicitat o înțelegere mai profundă a proprietăților geometrice și a relațiilor dintre arii sau segmente, însă tipologia lor nu a fost una nouă. Dimpotrivă, probleme similare au apărut în numeroase simulări și variante de antrenament, astfel încât elevii care au lucrat constant subiecte din anii anteriori aveau toate șansele să le abordeze cu succes. În ansamblu, Subiectul al II-lea poate fi considerat unul de dificultate medie, conceput să diferențieze elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază”, a explicat Nicoleta Adnana Melinte.

Citește și Perle Evaluare Națională 2026. Ce a putut să spună o elevă din Vaslui după proba de Limba și literatura română

Adevărata provocare a examenului a venit odată cu Subiectul al III-lea, care va și departaja candidații foarte bine pregătiți. „Prima problemă, construită în jurul unei situații practice, a avut un nivel mediu de dificultate. Nu calculele în sine reprezentau obstacolul principal, ci transpunerea corectă a informațiilor în ecuații și relații matematice. Mulți elevi ar fi putut pierde puncte tocmai în această etapă, prin interpretarea greșită a datelor din enunț. La problema a doua, punctul b) a fost, probabil, una dintre cerințele care au ridicat cele mai multe semne de întrebare în rândul candidaților. Cu toate acestea, exercițiul se înscrie într-o categorie clasică de probleme de algebră, întâlnită frecvent atât în culegeri, cât și în simulările oficiale. Pentru elevii care au exersat constant demonstrațiile și proprietățile de divizibilitate, cerința era perfect abordabilă”, explică profesoara.

„În schimb, exercițiul 4 a reprezentat un punct sensibil al subiectului. Deși noțiunile despre cerc fac parte din programa școlară, ele apar mai rar la nivelul de dificultate specific Subiectului al III-lea. Din acest motiv, mulți elevi au fost nevoiți să își adapteze rapid strategia de rezolvare și să valorifice proprietăți pe care nu le întâlnesc atât de des în problemele complexe de examen”, a completat aceasta.

Momentul decisiv pentru obținerea notei 10 a fost însă exercițiul 6, punctul b), susține profesoara: „Aici, nu mai era suficientă cunoașterea formulelor și a teoremelor. Cerința solicita o foarte bună stăpânire a geometriei în spațiu, capacitatea de a identifica relațiile dintre elementele figurii și, mai ales, o excelentă reprezentare mentală a configurației geometrice. Pentru mulți elevi, dificultatea nu a constat în calcule, ci în vizualizarea corectă a situației și în construirea unui raționament coerent. Este genul de exercițiu care separă lucrările foarte bune de cele excepționale și care își justifică pe deplin rolul de departajare în cadrul unui examen național”.

Când se afișează rezultatele la Evaluarea Națională 2026

Rezultatele finale vor fi publicate la data de 8 iulie, după încheierea procesului de soluționare a contestațiilor. Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se regulamentul general despre protecția datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Cum se depun contestațiile

Contestațiile se depun la centrul de examen în perioada prevăzută de calendarul oficial al Evaluării Naționale 2026. Pentru înregistrarea unei contestații, candidatul și părintele ori reprezentantul legal (în cazul elevilor minori) completează și semnează o cerere-tip, precum și o declarație prin care iau act de faptul că nota finală poate fi modificată, atât prin creștere, cât și prin scădere.

În cazul depunerii cererii de contestație, solicitarea se înregistrează la centrul de examen, pe baza documentelor puse la dispoziție de unitatea de învățământ. Pentru candidații minori, documentele trebuie semnate și de părinte sau reprezentantul legal.

Vizualizarea lucrării. Elevii pot solicita vizualizarea lucrării înainte de depunerea contestației ori în perioada stabilită de Ministerul Educației pentru această etapă. Vizualizarea se realizează potrivit procedurilor oficiale aplicate la nivel național.

Reevaluarea lucrării. Lucrările pentru care se depun contestații sunt recorectate de alți doi profesori evaluatori, diferiți de cei care au acordat nota inițială.

Stabilirea notei finale. În cazul în care diferența dintre nota inițială și nota acordată după contestație este de cel mult 1,5 puncte, nota obținută în urma recorectării devine nota finală.

Dacă diferența depășește 1,5 puncte, lucrarea este evaluată din nou de alți doi profesori. Nota rezultată în urma acestei a doua reevaluări devine nota finală.

Calendarul Evaluării Naționale 2026

22 iunie 2026 – Limba și literatura română, probă scrisă;
24 iunie 2026 – Matematică, probă scrisă;
26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, probă scrisă;
1 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00; vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor între orele 14:00 și 18:00;
2-3 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor;
4-7 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor;
8 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale.

UPDATE Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan împotriva legii care majorează numărul urșilor ce pot fi împușcați în cazul atacurilor asupra localităților.

Știre inițială

Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate miercuri trei sesizări depuse de președintele Nicușor Dan, care vizează modificări legislative privind utilizarea plajelor de la Marea Neagră, gestionarea populației de urși bruni și protecția drepturilor copilului.

Șeful statului susține că unele dintre noile prevederi ridică probleme de constituționalitate, de compatibilitate cu normele europene și de proporționalitate.

Prima sesizare aflată pe masa judecătorilor constituționali privește legea care permite atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la douăzeci la sută din suprafața plajelor turistice.

Președintele arată că plajele fac parte din domeniul public al statului și contestă posibilitatea ca primăriile să primească în folosință gratuită astfel de bunuri, apreciind că soluția legislativă contravine regulilor constituționale privind administrarea proprietății publice.

Citește și : Tribunalul București judecă, miercuri, contestația lui Ciprian Ciucu față de măsura controlului judiciar

A doua sesizare vizează legea referitoare la stabilirea, pentru anul 2026, a nivelurilor de prevenție și intervenție în cazul populației de urși bruni.

Nicușor Dan susține că majorarea numărului de exemplare ce pot fi extrase nu este suficient justificată și că actul normativ nu arată clar dacă au fost epuizate celelalte mijloace de protejare a populației și de menținere a echilibrului ecologic. În acest context, președintele atrage atenția și asupra lipsei unor garanții de control.

„În absenţa unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urşi odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depăşirea acestui număr”, se arată în sesizare.

Șeful statului critică, de asemenea, lipsa unei sancțiuni exprese pentru încălcarea interdicției de recoltare a femelelor însoțite de pui, apreciind că o asemenea omisiune golește norma de efecte juridice reale.

„O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancţiune pentru încălcarea interdicţiei, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală”, a transmis Nicuşor Dan.

Cea de-a treia sesizare privește modificările aduse Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Președintele contestă eliminarea acordului parental pentru participarea minorilor la consiliere psihologică și avertizează că anumite prevederi pot duce la o dublă sancționare pentru aceeași faptă, prin suprapunerea unor dispoziții contravenționale și penale.

Totodată, șeful statului susține că extinderea posibilității de plasare a copiilor în centre rezidențiale specializate poate afecta interesul superior al copilului și dreptul la viață de familie.

„Diferenţa de tratament faţă de regimul anterior (…) este flagrantă şi lipsită de justificare raţională, violând principiul proporţionalităţii”, punctează preşedintele în sesizare.

Judecătorii constituționali urmează să decidă dacă cele trei acte normative respectă prevederile Constituției și obligațiile asumate de România prin legislația europeană.

Citește și : Procurorii refac traseul mitei în dosarul lui Ciprian Ciucu. DNA are la dosar înregistrări ambientale cu primarul Capitalei și Denise Rifai

Hotărârile CCR vor avea impact direct asupra modului în care vor fi aplicate regulile privind administrarea plajelor, gestionarea populației de urși și protecția copiilor aflați în situații speciale.