Letonia lansează o alertă de prezenţă a dronelor în spaţiul aerian al ţării, în timp ce Moscova acuză din nou Kievul că se pregăteşte să atace Rusia de pe teritoriul statelor baltice.

„Confirmăm că există cel puţin o aeronavă fără pilot în spaţiul aerian leton”, au scris Forţele Armate Letone pe reţeaua X.

În ultimele luni, Ucraina şi-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanţă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spaţiul aerian al statelor membre NATO Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia.

Rusia a atacat din nou foarte aproape de graniţa cu România. Odesa și Dnipro, lovite cu drone și rachete VIDEO

Guvernul leton a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat aceste incursiuni, iar discuţiile privind numirea unui nou cabinet sunt în curs.

Între timp, Rusia şi-a intensificat afirmaţiile (negate în repetate rânduri) potrivit cărora Letonia şi alte state baltice ar putea fi folosite în curând de Ucraina ca „platformă de lansare” pentru atacuri asupra Rusiei, stârnind temeri cu privire la o posibilă escaladare a conflictului în regiune.

Într-o declaraţie extinsă publicată pe canalul său de Telegram, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a afirmat – citând serviciile sale de informaţii externe, dar fără a oferi dovezi – că armata ucraineană se pregăteşte să lanseze atacuri asupra Rusiei de pe teritoriile Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. Acesta chiar a numit cele cinci baze militare letone despre care susţine că găzduiesc dronele ucrainene.

Război în Ucraina: Harkovul a fost atacat din nou de drone ruseşti, cel puţin 10 clădiri au fost avariate

MAE rus critică liderii „naivi” ai Letoniei pentru că ar fi „consimţit” la operaţiune – o afirmaţie negată în repetate rânduri de conducerea de vârf a Letoniei, inclusiv de preşedinte şi de prim-ministru, precum şi de Ucraina, notează The Guardian.

„Calitatea de membru al NATO nu îi va proteja pe complicii teroriştilor de o pedeapsă justă”, a afirmat Rusia, repetând ameninţările formulate iniţial în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU de la începutul acestei săptămâni, care au stârnit apoi o condamnare clară din partea SUA şi a UE.

Tragedie la o școală din Bacău, după ce un elev a murit în timpul unei pauze. Colegii și profesorii copilului sunt șocați, mai ales că acesta nu era cunoscut cu probleme medicale.

Tragedie la o școală din Bacău. Un elev a murit în timpul pauzei

Potrivit primelor informații, băiatului i s-ar fi făcut rău în timpul pauzei. Profesorii au sunat la 112 și i-au acordat imediat primul ajutor. La fața locului a sosit imediat un echipaj medical, care a cerut intervenția unui al doilea echipaj cu medic, potrivit Observatornews.ro.

Citește și Tragedie imensă. Fiul unui politician a murit la 19 ani într-un teribil accident de motocicletă. Alex se pregătea să dea Bac-ul

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ciuda manevrelor de resuscitare, băiatul nu a mai putut fi salvat, iar medicii au fost nevoiți să declare decesul.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru a afla cu exactitate cauzele care au dus la moartea elevului de clasa a VIII-a.

Citește și Tragedie la marginea Capitalei. Doi soți care se aflau pe o trotinetă, spulberați de un tren aflat în probe

Incident extrem de grav deasupra Mării Negre, care sporește tensiunile dintre Rusia și NATO. Două avioane de vânătoare rusești au hărțuit o aeronavă britanică neînarmată, care patrula în zona Mării Negre.

Ministerul Britanic al Apărării denunță, într-un comunicat, manevrele agresive ale piloților ruși împotriva unui avion de recunoaștere neînarmat al Forțelor Aeriene Regale (RAF). Aeronava britanică se afla într-o misiune standard de monitorizare a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit unui raport militar dat publicității de autoritățile de la Londra, manevrele rușilor au fost atât de agresive, încât au provocat erori tehnice la bordul aparatului de zbor britanic.

”O aeronavă Rivet Joint a RAF a fost interceptată în mod repetat și periculos de două avioane rusești luna trecută, deasupra Mării Negre. Un avion rusesc Su-35 a zburat suficient de aproape pentru a declanșa sistemele de urgență ale Rivet Joint, inclusiv dezactivarea sistemului de pilot automat.

În cadrul unei alte interceptări periculoase, o aeronavă rusească Su-27 a efectuat șase treceri prin fața aeronavei britanice, zburând la o distanță de doar șase metri de botul aparatului Rivet Joint”, au transmis oficialii britanici.

În ciuda hărțuirii exercitate de ruși și a riscului iminent de coliziune, militarii britanici nu au abandonat misiunea de supraveghere și au continuat zborul conform planificării inițiale realizate împreună cu aliații din NATO.

Citește și Cutremur puternic în Italia. Oamenii s-au trezit speriați din somn, şcolile au fost închise joi

După acest incident extrem de grav, oficialii de la Londra au reacționat și pe cale diplomatică: ”Aeronava Rivet Joint efectua un zbor de rutină în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre și era neînarmată, parte a activității Marii Britanii alături de aliați pentru securizarea Flancului Estic al NATO. În ciuda acțiunilor periculoase ale Rusiei, echipajul RAF a rămas calm și profesionist pe tot parcursul zborului și și-a încheiat misiunea planificată. Săptămâna aceasta, reprezentanții Ministerului britanic al Apărării și ai Ministerului de Externe au demarat demersuri oficiale pe lângă Ambasada Rusiei pentru a condamna comportamentul periculos și inacceptabil al piloților”.

Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a avertizat Rusia că astfel de manevre provocatoare pot scăpa foarte ușor de sub control și pot genera o escaladare militară directă.

”Acest incident este un alt exemplu de comportament periculos și inacceptabil al piloților ruși față de o aeronavă neînarmată care opera în spațiul aerian internațional. Aceste acțiuni creează un risc serios de accidente și o potențială escaladare. Aș dori să aduc un omagiu profesionalismului remarcabil și curajului echipajului RAF, care și-a continuat misiunea în ciuda acestor acțiuni periculoase. Vreau să fiu foarte clar: acest incident nu va descuraja angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, aliații și interesele noastre în fața agresiunii ruse”, a subliniat oficialul britanic.

Potrivit experților în securitate, acest incident reprezintă cea mai agresivă abordare rusească înregistrată în regiune de la incidentul din toamna lui 2022 în care o rachetă rusească fusese lansată în apropierea unui avion britanic.

Hărțuirea aeriană din zona Mării Negre nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei de testare a capacităților defensive ale NATO, care include și operațiuni submarine recente în Atlanticul de Nord.

”Interceptările au avut loc la doar câteva zile după ce ministrul Apărării a dezvăluit activitatea nefastă a submarinelor rusești deasupra infrastructurii subacvatice critice din Atlanticul de Nord, unde personalul, navele și aeronavele britanice au fost desfășurate alături de aliații noștri. Regatul Unit rămâne neclintit în angajamentul său de a ne sprijini aliații și de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO și pe cei 1 miliard de cetățeni ai săi”, spun britanicii, potrivit ziare.com.

Citește și Şeful NATO ameninţă Rusia: „Dacă va folosi arma atomică în Ucraina, reacţia NATO va fi devastatoare”

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) consideră că România nu are un deficit de femei competente, ci o problemă de reprezentare a competenței în spațiile în care se configurează decizii politice și administrative.

Faptul că, în cadrul consultărilor politice recente, majoritatea delegațiilor au fost alcătuite exclusiv din bărbați nu poate fi tratat ca o întâmplare și nici trecut în registrul detaliilor de protocol. Într-o societate în care femeile au o contribuție esențială în economie, administrație, educație, antreprenoriat și viața publică, subreprezentarea lor în spațiile în care se configurează deciziile administrative și politice ridică o întrebare legitimă despre mecanismele prin care este construită reprezentarea.

Avertisment CONAF pentru Guvern. Legea redresării riscă să împingă economia reală la limită și să accelereze dispariția firmelor

Întrebarea nu este dacă există femei pregătite să participe la dialogul politic și administrativ al României. Întrebarea este de ce ele nu sunt prezente acolo unde se negociază direcția acestei țări.

Reprezentarea femeilor în procesele de decizie nu este o temă secundară a democrației și nici un capitol de echilibru formal, este un indicator al felului în care statul își folosește resursa de competență. O democrație matură se măsoară prin existența instituțiilor, și prin capacitatea lor de a integra, în mod real, valoarea socială și economică produsă de întreaga societate.

Datele europene confirmă că această discuție nu ține de percepție, ci de realitatea reprezentării. Potrivit EIGE, în 2025, România are o reprezentare de doar 22% a femeilor în Parlament, sub media Uniunii Europene de 33,6%, situându-se pe locul 25 din 27. Dezechilibrul devine și mai vizibil la nivel local, acolo unde femeile reprezintă doar 8,9% din structurile consiliilor locale, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la mare distanță de media europeană de 34,9%. În același timp, numai 6,5% dintre primarii României sunt femei, față de o medie europeană de 18,9%.

„Consultările politice recente au făcut vizibilă o realitate pe care România nu o mai poate trata ca pe un detaliu: femeile lipsesc prea des din spațiile în care se negociază puterea.

Nu accept ideea că partidele nu au găsit femei competente. România are femei pregătite, capabile să conducă, să negocieze și să decidă. Ceea ce vedem nu este lipsa femeilor pregătite, ci o slabă conversie a competenței feminine în influență publică și participare la decizie. România beneficiază de munca, leadershipul și reziliența femeilor în economie, educație, administrație și comunități, dar nu le regăsește proporțional în spațiile în care se negociază direcția țării. Calitatea unei democrații nu este dată doar de cine participă la alegeri, ci și de cine participă la formularea deciziilor.

CONAF și Banca Națională a României au semnat un parteneriat pentru educația economico-financiară, un angajament comun pentru viitorul economic al României

Femeile nu lipsesc din România. Lipsesc din procesul decizional.

Întrebarea la care politica românească trebuie să răspundă: de ce mecanismele de decizie continuă să funcționeze fără o parte esențială din competența acestei societăți?”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

CONAF va continua să se implice activ pentru creșterea participării femeilor în viața economică, administrativă și instituțională a României și pentru schimbarea reală a ponderii lor în spațiile în care se negociază și se iau decizii, cu convingerea că modernizarea autentică începe atunci când competența este recunoscută firesc, iar reprezentarea încetează să fie excepție și devine expresia naturală a unei societăți care își folosește întregul potențial.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. 

Lansarea înscrierilor pentru ediția din 2026 a cursei caritabile Race for the Cure România a fost marcată de un moment emoționant susținut de Ionela Năstase.

Jurnalista a vorbit despre perioada în care a fost diagnosticată cu cancer mamar și despre lupta pe care a dus-o pentru a se vindeca.

„Cu ani în urmă eram aici și îmi notam statisticile. Astăzi sunt parte din ele, pentru că am fost diagnosticată cu cancer mamar… Cel mai bun tip, asta mi-a spus primul oncolog. M-am înfuriat, am plâns, m-am tăvălit pe jos la propriu, dar apoi m-am ridicat și am luptat”, a spus jurnalista.

Citește și: Ada Galeș, dezvăluiri despre lupta cu cancerul: „Nu știu dacă a fost pedeapsă, poate neatenție”. Ce schimbări a făcut actrița în viața ei

Momentul a avut un puternic impact asupra celor prezenți, Andreea Esca izbucnind în lacrimi în timpul discursului susținut de Ionela Năstase.

Ionela Năstase: „Dacă-ți dorești să trăiești mergi mai departe”

Jurnalista a vorbit și despre importanța prevenției și a tratamentului început la timp. Aceasta a mărturisit că astăzi este declarată vindecată, transmițând și un mesaj puternic referitor la modul în care este perceput cancerul în țara noastră.

„În România mai sunt oameni care cred că pot pune semnul egal între cancer și moarte. Dar dacă-ți dorești să trăiești mergi mai departe. Mie îmi place viața, am un soț de iubit în continuare, am prieteni și părinți…”, a mai adăugat aceasta.

În timpul discursului, Ionela a vorbit și despre sprijinul primit din partea soțului său, Vlad Petreanu: „Vlad mi-a fost ancoră în această poveste și știu că pe el uneori l-a durut mai tare, și l-a durut neputința…”.

Jurnalista a mărturisit că unul dintre cele mai emoționante momente trăite a avut loc chiar înainte de operație: „Au fost momente în care l-am văzut plângând și atunci m-a durut mai tare tristețea lui decât boala în sine… Dar în seara dinaintea operației a venit cu flori în salon, ne-am pus melodia preferată și am dansat.”

Ionela Năstase a atras atenția și asupra faptului că uneori, pacientele sunt abandonate de parteneri după diagostic, sprijinul emoțional fiind esențial într-o astfel de perioadă.

„Psihicul reprezintă 50% din vindecare și astăzi sunt aici pentru că mi s-a resetat creierul și nu-mi mai refuz nimic din ce-mi pot permite.”, a mai spus ea.

Citește și: Cine este bărbatul cu care se iubește Ada Galeș: „A fost alături de mine pe tot parcursul ăsta dificil”

„Un adevărat scandal pe noua lege a salarizării. De ce în România în 2027 ar trebui să existe alte venituri, alte salarii în zona bugetară? Pentru că țara noastră și-a luat acest angajament prin intermediul PNRR. De ce? Pentru că aceste grile de plăți pentru angajații de la stat trebuie să respecte anumite principii europene, echități, legea salarizării în vigoare nu ar respecta această chestiune și, în plus, ar genera și un efort bugetar dezechilibrat în raport cu bugetul României”, spune Andreea Creţulescu în direct la România TV.

Tensiunile cresc la Palatul Victoria. Sindicatele avertizează Guvernul că lipsa unui dialog real pe legea salarizării ne va costa 700 de milioane de euro din PNRR

„Dar dacă ne uităm cu mare atenție pe această propunere legislativă care deja a văzut, să spunem așa, lumina negocierilor și nu a dezbaterii parlamentare, constatăm că acea anvelopă salarială acordată în 2027 pentru mediul bugetar este chiar mai mare decât în 2025 sau 2026. De asemenea, ceea ce frapează la această propunere aflată doar în fază de negociere, deși România are mai puțin de două luni până la expirarea acelui termen pe care și l-a asumat în fața sau prin PNRR, ei bine, ceea ce frapează este următorul lucru.

În toată această reorganizare bugetară în care indicii salariali nu vor mai fi de la 1 la 12, ci de la 1 la 8, logic ar fi fost rearajarea și o echitate în sistem, de fapt, aflăm doamnelor și domnilor că cei care ar primi niște fonduri suplimentare în zona salarizării și veniturilor sunt demnitarii, adică, și nu neapărat, adică acele funcții de la stat deja foarte bine plătite, iar pentru aceste funcții, cel puțin potrivit propunerilor și negocerilor, scandalul este următorul pentru aceste funcții între 3.000 și 5.000 de lei, în plus, spun ceilalți bugetari, mult prea mult în condițiile în care, de exemplu, în zona educației sau în zona apărării pe zona aceasta de MAI, salariile au rămas foarte mici de multe ori, ele chiar cu tot, cu sporuri, adică venitul total fiind undeva sub 800 de euro, în condițiile în care, în zona aceasta a prietenilor politici, veniturile depășesc de multe ori 5.000-6.000 de euro și, tocmai pentru prieteni, s-au gândit inițiatorii să aducă un plus de venit.

Legea salarizării ajunge la medierea preşedintelui Nicuşor Dan. Ministrul Muncii a trimis draftul partidelor

De asemenea, ceea ce generează un scandal în rândul bugetarilor este tăierea multor sporuri, pentru că nu alegeri presupune ca aceste sporuri să fie încluse în baza salarială, iar, cum negocierile aproape că nu au existat cu diversele sindicate din diversele ari care sunt plătite de la stat, ei bine, pentru că România face totul așa pe ultim moment, există o nemulțumire generală și un scandal generalizat”, mai spune Andreea Creţulescu în analiza de la România TV.