Noua lege a salarizării reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Proiectul actului normativ, pus luni în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, îi nemulțumește pe bugetari, care au transmis critici dure și chiar au ieșit în stradă, revoltați de noile perspective ale veniturilor. Au protestat asistenții medicali și angajații Fiscului, în timp ce cadrele didactice amenință cu boicotarea examenelor naționale. La rândul lor, angajații din vămi anunță o posibilă grevă, iar grefierii ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete.

De marți, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a demarat discuții cu sindicatele și reprezentanții categoriilor ocupaționale, pentru a le asculta nemulțumirile și a fi operate eventuale modificări în proiect.

În acest context, Pîslaru s-a declarat ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării, pe care, spune el, a ”preluat-o ca atare”.

”Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. (…)

Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a declarat, joi, demnitarul.

Citește și Scenariul în care seniorii din România ar putea rămâne fără pensii. Avertismentul transmis de BNR

Ministrul interimar al Muncii a mai subliniat că discuțiile privind proiectul urmăresc exact corectarea lacunelor.

”Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem. (…)

Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul.

Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a declarat Pîslaru.

Proiectul noii legi a salarizării prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru 2027 este de 4.100 lei, notează antena3.

Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.

Liderii fostei coaliții de guvernare – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – s-au angajat ca în noua lege a salarizării cheltuielile totale cu lefurile bugetarilor nu le vor depăși pe cele din 2026 cu mai mult de opt miliarde de lei.

Citește și Șeful CNAS, avertisment cu privire la viitorul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: „Se va prăbuși în scurt timp. Patru, cinci ani”

Lucian Viziru a vorbit deschis despre unul dintre cele mai controversate subiecte legate de viața sa personală, după ce în ultimele luni a fost intens criticat pe rețelele sociale.

Fostul actor, cunoscut din telenovelele de succes difuzate de Acasă TV, a fost acuzat de internauțo că ar avea probleme cu alcoolul, că ar „cerși” bani în timpul live-urilor de pe TikTok și că ar consuma substanțe interzise.

Tot scandalul a pornit după ce mai mulți urmăritori au susținut că Lucian Viziru părea amețit în timpul transmisiunilor live.

Invitat la podcastul lui Bursucu, actorul a recunoscut că a consumat substanțe interzise, dar a precizat că nu a fost niciodată dependent și că nu a făcut abuz.

„Până acum ar fi trebuit să răspund cu „nu”, dacă răspunsul era nu, dar în showbiz nu cred că există cineva care să nu fi consumat. Da, am consumat, dar nu la modul hardcore. Nu vreau să detaliez pentru că se uită fiica mea”, a spus acesta.

Citește și: Valentina Pelinel a răspuns fără rețineri când a fost întrebată dacă mai face un copil cu Cristi Borcea: „Vrei să fac echipă de fotbal?”

Actorul a povestit și despre perioadele dificile din timpul filmărilor pentru telenovele, când ajungea uneori mahmur pe platourile de filmare.

„E nasol să te duci mahmur la filmări, e cel mai nasol lucru. Băusem vreo trei zile la rând, noroc că era fratele meu lângă mine, aveam o secvență împreună, îmi făcea semn cu mâna, știam replicile, dar nu mai știam când să intru”, a spus Lucian Viziru în urmă cu un an.

În ciuda imaginilor și comenariilor apărute în ultima perioadă în online, Lucian Viziru respinge categoric ideea de a fi alcoolic.

Citește și: Irina Columbeanu, mesaj emoționant pe rețele sociale cu ocazia zilei de naștere a tatălui său: „Nu o să uit niciodată copilăria de vis”

Vizibil deranjat de reacțiile de pe internet, fostul actor a transmis că multe dintre clipurile publicate pe TikTok și Instagram sunt făcute în scop de divertisment și că oamenii nu înțeleg glumele.

„Păi fraților, haideți să stabilim un aspect pentru că în ultima vreme am început să primesc din ce în ce mai multe mesaje cum că aș fi bețiv, alcoolic, boschetar, etc. Toate clipurile pe care le postez eu pe Instagram, Facebook și TikTok sunt glume, pamflet, umor. Nu sunt alcolic. Un alcolic este un om care se trezește dimineața și începe să bea. Ori eu nu mă trezesc niciodată înainte de prânz.”, a transmis acum Lucian.

SIIEASC a fost lansat în 2018 și a primit finanțare din fonduri europene, cu un buget estimat la aproximativ 185 milioane lei. Proiectul promitea o schimbare majoră în modul în care cetățenii interacționează cu administrația publică. Termenul inițial de finalizare era de aproximativ trei ani, însă implementarea s-a prelungit semnificativ, depășind cinci ani. Pe parcurs, proiectul a trecut prin mai multe etape de extindere a termenelor, în contextul dificultăților tehnice și administrative întâlnite în procesul de dezvoltare și integrare. Prelungirile contractuale repetate nu au fost soluții tehnice, au fost dovezi ale unui management deficitar structural, incapabil să anticipeze și să gestioneze riscurile unui proiect de această amploare, scrie EVZ.

La nivel instituțional, MAI a declarat triumfal că toți indicatorii au fost realizați integral. Realitatea din teren a contrazis fiecare comunicat oficial. În practică, implementarea a fost percepută diferit de către unele administrații locale, care au semnalat dificultăți în utilizare, integrare și funcționare. Digitalizarea completă, promisă cu atâta emfază, nu s-a materializat în experiența concretă a cetățeanului care se prezintă la ghișeu, iar în anumite cazuri, procesele de lucru au rămas parțial dependente de fluxuri manuale sau soluții hibride.

Unul dintre obiectivele centrale ale proiectului a fost interoperabilitatea între instituțiile publice implicate în gestionarea datelor de stare civilă, inclusiv primării, ministere și alte structuri administrative. Deși acest obiectiv a fost declarat ca prioritar, implementarea sa completă a întâmpinat dificultăți, iar conectarea completă a sistemelor instituționale a rămas parțial realizată.

SIIEASC trebuia să conecteze MAI, primării, instanțe, Ministerul Sănătății, MAE, notari, statistică și alte registre publice. În loc de asta, fiecare instituție a rămas, în mare măsură, o insulă. Sistemul a fost livrat în așa fel încât să bifeze existența interoperabilității fără să o producă efectiv — o performanță managerială remarcabilă în sens invers, care sugerează că dl. Giurescu nu are o problemă cu interoperabilitatea ca termen într-un document de proiect, ci exclusiv cu interoperabilitatea ca realitate funcțională.

Dacă în proiectele anterioare pattern-ul putea fi interpretat, cu bunăvoință, drept incompetență managerială, ajuns la Autoritatea pentru Digitalizarea României, pare să fi trecut la un nivel superior: atacul direct asupra proiectului de interoperabilitate al României ca întreg.

Principala țintă la ADR a fost, în mod revelator, tocmai proiectul național de interoperabilitate, infrastructura care ar fi conectat în mod real registrele și sistemele statului român. Iar metoda aleasă pentru eliminarea acestuia spune totul despre modul în care se iau deciziile în această zonă: o postare pe Facebook. nu o decizie transparentă înregistrată în SEAP, nu o procedură administrativă, ci un anunț pe o rețea de socializare, fără nicio reflectare în documentele oficiale de achiziție publică.

O decizie de această magnitudine, anularea unui proiect strategic național, luată prin Facebook și neregăsită în SEAP nu este doar o anomalie procedurală. Este o decizie abuzivă, care eludează deliberat orice mecanism de control, transparență sau responsabilitate publică. Și care, în contextul întregului parcurs al lui Cătălin Giurescu, nu mai poate fi tratată ca un accident sau o neglijență — ci ca expresia cea mai clară a unei direcții asumate: interoperabilitatea reală a statului român nu trebuie să se întâmple.

Investiția totală, estimată la circa 185 milioane lei, a fost direcționată către dezvoltarea infrastructurii informatice și implementarea sistemului. Cu toate acestea, beneficii concrete pentru cetățeanul obișnuit sunt greu de identificat, întârziate cu ani de zile. Totul s-a transformat într-o arhitectură tehnică percepută ca rigidă, hiper-centralizată și lipsită de modularitate modernă. Banii au fost cheltuiți. Sistemul există, pe hârtie. Transformarea reală a serviciului public, nu.

În schimb, comunicarea publică a lipsit aproape cu desăvârșire. În locul dialogului, comunicate triumfaliste și raportări instituționale menite să protejeze imaginea, nu să informeze publicul. SIIEASC nu este un eșec izolat. Este o confirmare a unui model managerial repetabil, asociat coordonării Giurescu în IT-ul MAI și, mai apoi, la ADR: proiecte ambițioase ca denumire, gigantice ca buget, interminabile ca durată și profund dezamăgitoare ca impact real asupra vieții cetățeanului. Un model în care succesul se măsoară în indicatori raportați, nu în servicii livrate; în sisteme inaugurate, nu în probleme rezolvate.

Mai mult, acolo unde simpla nelivrare nu a fost suficientă, s-a trecut la eliminarea directă: proiectul național de interoperabilitate, infrastructura digitală cea mai importantă pentru conectarea reală a statului român, a fost anulat printr-o postare pe Facebook, fără urmă în SEAP, fără procedură legală, fără nicio asumare publică. La final, interoperabilitatea reală a României a fost, proiect după proiect și decizie după decizie, cu succes împiedicată!

Potrivit Consiliului Județean Sibiu, decizia ar fi fost luată „exclusiv pe criterii politice”, fără argumente tehnice sau administrative.

„Consilierii PSD și AUR s-au abținut de la vot pentru proiectul de rectificare bugetară a județului Sibiu, fără argumente și justificări tehnice sau administrative, printr-o decizie adoptată exclusiv pe criterii politice, care pune în dificultate susținerea serviciilor publice, finanțarea investițiilor și asigurarea funcționării unor instituții esențiale din subordinea administrației județene. Respingerea proiectului de rectificare bugetară riscă să afecteze direct capacitatea județului de a-și continua proiectele și de a-și onora obligațiile financiare„, se arată în comunicat.

Citește și: Fostul ambasador SUA, Adrian Zuckerman, îl avertizează pe Nicușor Dan: „O companie despre care se știe în toată lumea că face spionaj chinez”

Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu mai susțin că respingerea proiectului de rectificare bugetară poate afecta continuarea unor proiecte și obligațiile financiare ale județului.

Printre măsurile care nu vor mai putea fi puse în aplicare se află: alocarea a încă 3,706 milioane de lei pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, necesari pentru plata salariilor și menținerea serviciilor sociale, creșterea subvenției pentru Aeroportul Internațional Sibiu cu 4,986 milioane de lei, folosirea unei părți din excedentul bugetar pentru plata anticipată a unor împrumuturi și reducerea costurilor cu dobânzile, dar și actualizarea programului de investiții publice.

La rândul său, USR a criticat dur poziția consilierilor PSD și AUR, susținând că blocarea rectificării bugetare afectează direct sistemul de asistență socială din județ.

„Ura politică a ajuns să lovească și în asistența socială din județ. PSD și AUR au votat împotriva rectificării bugetare a județului Sibiu, iar odată cu ea a picat și rectificarea pentru DGASPC Sibiu. Asta înseamnă bani blocați pentru o instituție care lucrează cu oameni vulnerabili: copii, persoane cu dizabilități, vârstnici, familii aflate în dificultate”, au transmis reprezentanții USR.

Aceștia au mai spus că „din dorința de a regla conturi politice” au fost afectate domenii sensibile, precum asistența socială.

Citește și: Bomba politică a momentuluiI! Nicușor Dan nu ar vrea să desemneze un premier dacă PNL sau USR nu vine la guvernare!

Valentina Pelinel și Cristi Borcea formează unul dintre cele mai cunoscute cupluri din showbizul românesc. Cei doi sunt căsătoriți din anul 2018, însă relația lor a început cu mult timp înainte, inclusiv în perioada în care afaceristul se afla la închisoare.

Recent, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri organizată pe Instagram, Valentina Pelinel a oferit detalii despre viața lor de familie și despre relația cu cei nouă copii ai lui Cristi Borcea.

„Trei am făcut, dar am nouă. Ce zici de mine?”, a spus vedeta pe rețelele sociale, făcând referire la faptul că, deși ea este mama a trei dintre copii, întreaga familie îi include pe toți cei nouă moștenitori ai afaceristului.

Citește și: Irina Columbeanu, mesaj emoționant pe rețele sociale cu ocazia zilei de naștere a tatălui său: „Nu o să uit niciodată copilăria de vis”

Cristi Borcea are copii din patru relații diferite. Din prima căsătorie, cea cu Mihaela Borcea, afaceristul îi are pe Melissa, Patrick și Angelo. Din mariajul cu Alina Vidican au rezultat George și Gloria.

În plus, din relația cu avocata Simona Dana Voiculescu, fostul acționar de la Dinamo mai are o fiică, Carolyn Christine.

Alături de Valentina Pelinel, Cristi Borcea are trei copii: Milan și gemenele Rania și Indira.

Întrebată de urmăritori dacă este din nou însărcinată, Valentina Pelinel a răspuns cu umor: „Nuuu! Păi, ce, vrei să fac echipă de fotbal?”

Vedeta a povestit în mai multe rânduri că familia petrece mult timp împreună, mai ales în vacanțe și în perioada sărbătorilor, când toți copiii se reunesc la aceeași masă.

Citește și: Cum arată și cu ce se ocupă în prezent Alina Crișan, fosta membră a trupei A.S.I.A. Artista a fost recent condamnată la 8 luni de închisoare cu suspendare

La rândul său, Cristi Borcea a declarat recent că nu își mai dorește alți copii și că responsabilitatea unei familii atât de numeroase este deja foarte mare.

„Sunt bine, nu mai am adrenalina pe care o aveam. Dar oricum am adrenalină, având 9 copii… (n.r. – Te-ai oprit sau?) M-am oprit, m-am oprit. Toți cu problemele lor, cu școlile lor, cu meditațiile lor, cu…

Am trei prin America, doi pleacă tot timpul prin Dubai, restul sunt la școală aici… Au venit de la schi, pleacă la schi… Și la plajă, da, în Miami, da”, a spus afaceristul.

În spatele acestei migrări stă o industrie de proporții. Industria jocurilor de noroc generează o contribuție anuală de peste 1,3 miliarde de euro sub formă de taxe și impozite, adică peste 1% din PIB-ul României, cu un grad de colectare record de 99,31%. Pe o piață atât de bine reglementată, utilizatorii au învățat repede să ceară instrumente financiare pe măsura epocii digitale.

Revolut: de la împărțit nota la restaurant la depuneri la cazino

Dacă ai un telefon și ești român, șansele să ai Revolut instalat sunt foarte mari. Aplicația a devenit portofelul național al generației digitale- folosit zilnic pentru plăți, transferuri și cumpărături online. Iar interesul masiv pentru platforme de tip cazinouri revolut a apărut firesc din această realitate: jucătorii au început să folosească ce aveau deja în telefon.

Avantajele sunt concrete, nu blufuri – și uneori le înveți pe pielea ta. După ce am cumpărat ceva online, Revolut a detectat imediat că cineva încerca să rezerve pe contul meu o cameră de hotel de 800 de euro în Malaezia. Apoi o a doua încercare, mai ieftină (450 de euro). Aplicația a blocat cardul instant, m-a sfătuit să îl șterg și să comand unul nou – și pentru viitor, să folosesc doar carduri virtuale de unică folosință. Asa am facut si nu am mai avut “călătorii” prin Malezia (țară foarte frumoasă de altfel). Hoțul virtual s-a ales cu o frustrare, eu cu o lecție valoroasă. Și, ca să fiu sincer, oricum nu aveam atâția bani în cont, dar principiul rămâne valabil indiferent de sumă. Cred că deviza lui era: „Mai bine bogat și cazat la king room într-un hotel de top din Malaezia decât sărac și cu o cameră la un hotel de 450 de euro”- dar Revolut a avut ultimul cuvânt (s-a cazat el în camera de securitate și a blocat cardul).

Exact această tehnologie funcționează și la depunerile la cazino. Generezi un card virtual, faci depunerea, cardul se distruge automat. Nimeni nu îți poate fura datele dintr-o tranzacție care nu mai există. Iar limitele lunare de cheltuieli pe care le poți seta direct din aplicație transformă Revolut și într-un instrument natural de joc responsabil – știi exact cât ai cheltuit și când te oprești.

Ce mai folosesc românii în 2026: alternativele din portofelul digital

Revolut nu este singura opțiune, dar este cea mai populară. Alături de ea, câteva metode s-au impus ca standard pe platformele licențiate:

• Apple Pay și Google Pay: Plătești cu o simplă privire sau cu amprenta/ codul PIN. Tehnologia de tokenizare ascunde datele reale ale cardului în spatele unui cod criptat unic, riscul de fraudă fiind practic zero, iar viteza maximă.
• Paysafecard: Pentru cei care preferă anonimatul total. Cumperi un voucher cu bani cash de la un magazin partener și îl folosești la cazino fără să introduci nicio dată bancară pe internet. Mai simplu ca perfectul simplu.
• Cardul bancar clasic: Încă disponibil, dar tot mai imprevizibil. Unele bănci aprobă tranzacțiile fără probleme, altele le blochează automat. O adevărată „ruletă financiară” pe care majoritatea jucătorilor a ales să o evite.

Realitatea fiscală: taxa de 2% la depunere

Indiferent de tehnologia sau aplicația aleasă în 2026, există o regulă fiscală pe care niciun jucător nu o poate ignora: taxa de 2% aplicată la valoarea depunerilor. Deși din punct de vedere legislativ această obligație vizează direct organizatorii, majoritatea platformelor licențiate au ales să o rețină direct la sursă, din banii utilizatorilor. Concret, la o reîncărcare de 100 de lei, 2 lei merg automat către bugetul de stat, un detaliu pe care cazinourile moderne îl afișează extrem de transparent în momentul procesării plății.

Până la urmă, etimologia cuvântului „câștig” ascunde o ironie fantastică, venind din latinescul castigo, care însemna „a pedepsi”. În 2026, ca să nu fii „pedepsit” la portofel, regula pe internet este să joci deștept, alegând doar metode instant, sigure și flexibile.