Un cetățean român aflat ilegal în Australia a fost condamnat la închisoare după ce a participat la o amplă schemă internațională de fraude care viza persoane în vârstă, în parcări de supermarketuri și în apropierea bancomatelor.

Vasile Bombonel, în vârstă de 38 de ani, a pledat vinovat pentru 25 de infracțiuni comise împotriva a 13 victime cu vârste între 55 și 90 de ani, potrivit presei australiene.

Bărbatul a fost condamnat de Tribunalul Local din Wollongong la trei ani și patru luni de închisoare, urmând să poată cere eliberarea condiționată în octombrie 2028.

Cum funcționa schema care a păcălit zeci de bătrâni

Anchetatorii australieni spun că românul făcea parte dintr-o rețea transnațională de fraude bazată pe tehnici de distragere a atenției, cunoscute sub numele de „metoda distragerii atenției”.

Metoda era simplă, dar eficientă.

Potrivit documentelor din dosar, Bombonel se apropia de persoane în vârstă în supermarketuri sau în apropierea ATM-urilor și pretindea că acestea și-ar fi scăpat portofelul sau bani pe jos.

În timp ce victimele își verificau bunurile, un complice neidentificat fura cardurile bancare și dispărea rapid.

Ulterior, cardurile erau folosite pentru retrageri de numerar sau cumpărături.

Bătrâni păcăliți în parcările supermarketurilor

Într-unul dintre cazuri, o femeie de 75 de ani își încărca cumpărăturile în mașină, într-o parcare Coles din Corrimal.

În timp ce un complice îi distrăgea atenția, Vasile Bombonel a deschis portiera mașinii și i-a furat cardul bancar.

La scurt timp, au fost efectuate patru retrageri de la ATM, în valoare totală de 764 de dolari australieni.

Într-un alt episod, petrecut într-un supermarket din Fairy Meadow, românul ar fi împins ușor o femeie de 73 de ani, făcând-o să își scape geanta.

Când femeia și-a recuperat poșeta, cardul bancar dispăruse deja.

Ulterior, au fost făcute retrageri de 1.550 de dolari de la bancomate din Wollongong.

„Ați scăpat niște bani”

Anchetatorii spun că una dintre metodele preferate era simularea unui gest de ajutor.

Într-un supermarket Coles din Vincentia, Bombonel ar fi abordat o femeie de 78 de ani și i-ar fi spus că a scăpat trei bancnote de câte cinci dolari.

Bărbatul s-a oferit chiar să îi pună banii în portofel.

În realitate, i-a furat cardul bancar fără ca victima să observe.

Cardul a fost folosit ulterior pentru cumpărături de 1.744 de dolari și retrageri suplimentare de 1.400 de dolari.

Aproape 30.000 de dolari furați

Potrivit autorităților australiene, românul a furat în total 27.493 de dolari australieni de la cele 13 victime.

După comiterea faptelor în New South Wales, acesta a fugit în Queensland.

Anchetatorii au reușit însă să îl identifice folosind imagini CCTV, înregistrări telefonice, date de călătorie și analiza modului repetitiv de operare.

Documentele instanței arată că polițiștii australieni consideră că schema făcea parte dintr-o rețea internațională de fraudă, iar complicii implicați ar fi căutați în mai multe state.

„Îmi pare foarte rău”

La audierea finală, Vasile Bombonel a participat prin videoconferință din închisoarea Cessnock și a folosit un interpret de limba română.

„Îmi pare foarte rău pentru asta”, a declarat el în fața instanței.

Judecătorul Michael Love a decis condamnarea la trei ani și patru luni de închisoare, cu o perioadă minimă obligatorie de executare de doi ani și șase luni.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a oferit explicații despre controversata investiție într-un „coteț de găini”, proiect care a atras numeroase reacții după apariția informațiilor privind costul de aproximativ 37.000 de euro.

Edilul a declarat că investiția nu reprezintă un simplu adăpost pentru păsări, ci face parte dintr-un centru educațional complex dedicat permaculturii și alimentației sănătoase.

Potrivit acestuia, proiectul a fost dezvoltat în jurul fostei proprietăți a lui Alexandru Marghiloman și include deja o seră modernă construită după modelele istorice din secolele XIX-XX.

„A participat domnul Ioan-Aurel Pop, la acea dată președintele Academiei Române. A fost prezent și actualul președinte al Academiei Române, domnul Marius Andruh, care la acea dată era vicepreședinte al Academiei Române. Și s-a inaugurat același centru cu o altă investiție, respectiv în Casa Grădinarului, care a aparținut grădinarului lui Alexandru Marghiloman, o seră modernă, dar făcută după modelele alea din secolul 19-20, unde se cultivă legume în regim permacultural”, a declarat Constantin Toma, potrivit ziare.com.

Citește și: Festivalul risipei din localitățile care nu se pot întreține singure. Comune care abia supraviețuiesc din bani de la stat plătesc zeci de mii de euro pentru „Zilele Comunei” cu Jean de la Craiova, Jador, Dorian Popa, Azur sau Irina Loghin

Primarul spune că proiectul are un rol educațional important și că deja foarte mulți copii și elevi participă la activitățile organizate în cadrul centrului.

„Ne extindem pe două hectare și jumătate cu această idee de permacultură, unde vin deja foarte, foarte mulți copii, sute de elevi, inclusiv din București au fost două licee, pentru a vedea minunea de la Marghiloman, de la Buzău, respectiv cum putem asigura o educație elevilor, copiilor, în spiritul naturii și pentru sănătatea lor și a comunității”, a afirmat edilul.

Constantin Toma a explicat că găinile sunt integrate într-un sistem de fertilizare naturală a solului, specific agriculturii permaculturale.

„Pentru că permacultură înseamnă și refertilizarea naturală a pământului, pentru că fără un pământ sănătos nu poți avea o hrană sănătoasă. Iar la Buzău noi am început acest proiect de mai mult timp și pentru că găinile să facă refertilizarea solului prin găinaț, că asta este, mănâncă iarbă, mănâncă gâze și le muți din loc în loc, astfel încât pe acel teren, după ce au consumat toată iarba, ari acel teren și cultivi altceva care va fi mult mai natural, fără să mai folosești îngrășăminte artificiale, fără să mai folosești pesticide, ierbicide, insecticide și așa mai departe”, a explicat primarul.

Citește și: SONDAJ INSCOP. Românii vor salarii și pensii mai mari mai mult decât atragerea fondurilor europene sau combaterea evaziunii fiscale. Numai 9,1% doresc alegeri anticipate

Edilul a legat investiția de proiectul „Școala din parc”, inițiativă lansată în timpul pandemiei COVID-19.

Potrivit acestuia, Buzăul a fost primul oraș din România care a trecut complet în online datorită digitalizării școlilor, iar ulterior autoritățile au decis să mute activitățile educaționale și în aer liber.

„Deci e un proiect care a început în anii… se numește Școala din parc, a început atunci cu COVID-ul. Am fost primul oraș din România care am intrat în online pentru că aveam digitalizarea totală a tuturor școlilor din municipiul Buzău, iar atunci am mai venit cu o idee, respectiv să mutăm școala în parc, acolo nu era interzis să chem copiii”, a spus Constantin Toma.

Acesta a explicat că proiectul a fost extins în principalele zone verzi din oraș și continuă acum prin Centrul Educațional pentru Permacultură și Hrană Sănătoasă.

„Am început cu cele două parcuri mari ale Buzăului, vorbesc de Parcul Crâng și Parcul Tineretului, iar acum, prin acest proiect, încă o dată, Centrul Educațional pentru Permacultură și Hrană Sănătoasă, invităm copiii și elevii până la clasa a XII-a aici pentru a vedea cum se cultivă, cum se recoltează și cum se pregătește hrana sănătoasă”, a mai declarat primarul municipiului Buzău.

Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, se numără printre criticii constanți ai premierului Ilie Bolojan. L-a atacat pe acesta și înainte de moțiune, continuă să o facă și după.

În cel mai recent asalt împotriva șefului guvernului, social-democratul subliniază că Bolojan, dincolo de ”performanțe” precum prăbușirea consumului și ridicarea inflației la cel mai ridicat nivel din Europa, ”a reușit ce părea imposibil”: uciderea apetitului românilor pentru cumpărarea titlurilor de stat Fidelis și Tezaur.

Potrivit lui Budăi, în primele cinci luni din 2026, românii au subscris cu aproape patru miliarde de lei mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.

”Felicitări, domnule prim-ministru demis! Ați reușit performanța istorică de a guverna și de a fi demis în același timp, producând pagube în ambele ipostaze simultan. Este, recunoaștem cu toată sinceritatea, un talent cu adevărat rar. România nu a mai văzut așa ceva”, concluzionează deputatul PSD, într-o postare pe rețelele de socializare.

Citește și Nicuşor Dan i-a anunţat pe şefii de partide că Eugen Tomac este alesul. Primele declaraţii ale favoritului la funcţia de premier

Iată, mai jos, postarea integrală a social-democratului.

Budăi, despre guvernarea Bolojan: ”Singurul indicator care refuză să scadă – numărul celor dezamăgiți”

‘Performanțele’ domnului Bolojan – un om care a reușit ce părea imposibil!
– Să prăbușești consumul – ușor.
– ⁠Să sugrumi investițiile – la îndemâna oricui.
– ⁠Să aduci cea mai mare inflație din Europa – muncă de echipă.
– ⁠Dar să convingi românii să nu-și mai împrumute propriii bani statului – asta este artă curată. Asta se numește geniu aplicat.
În primele cinci luni ale lui 2026, populația a subscris la titlurile de stat Fidelis și Tezaur cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere de circa 17%. Nu este o cifră abstractă. Este semnătura neîncrederii. Este cetățeanul român care s-a uitat la dobândă, s-a uitat la guvern, și a spus simplu: ‘Nu, mersi!’.
Și cine ar putea să-l judece?
Același guvern care a tăiat pensii, a comprimat salarii, a austerizat tot ce mișcă și acum se miră, cu o candoare dezarmantă, că oamenii nu mai vor să-i dea și economiile de-o viață. Foarte atenți la semnalele economice, investitorii din Fidelis, s-au retras cel mai mult: minus 28% față de 2025. Cu alte cuvinte, tocmai cei care știu să citească un bilanț au fugit primii spre ieșire. Nu este panică. Este luciditate.
Între timp, Comisia Europeană a confirmat oficial ceea ce simțea deja orice român la raft: stagnare economică, combinată cu cea mai mare inflație din UE. Ținând cont și că peste 54.000 de oameni și-au pierdut locul de muncă, această combinație este numită tehnic de către economiști ‘stagflație’, iar românii o numesc, mai direct și mai colorat, ‘s-a scumpit tot și nu mai fac față’, sau mai simplu ‘sărăcie’.
Demis prin retragerea încrederii Parlamentului, dar prezent la datorie cu o perseverență admirabilă, domnul Bolojan are și un indicator care ‘performează’. Acest indicator este precum o factură pe care ai plătit-o acum multe luni de zile, dar care tot apare în cutia poștală, mai mare de fiecare dată. Este practic singurul record care rezistă, singurul indicator care refuză să scadă – numărul celor dezamăgiți.
Felicitări, domnule prim-ministru demis! Ați reușit performanța istorică de a guverna și de a fi demis în același timp, producând pagube în ambele ipostaze simultan. Este, recunoaștem cu toată sinceritatea, un talent cu adevărat rar. România nu a mai văzut așa ceva

Citește și Avionul în care se afla Radu Miruță, ministrul Apărării, a fost afectat de bruiaj GPS în apropierea Lituaniei. „A fost o întreagă discuție cu piloții”

Un caz desprins parcă din filmele despre mafia internațională zguduie Spania. Un cetățean român acuzat că ar fi participat la o execuție în Marbella a fost atacat de două ori chiar înainte să ajungă în fața juraților, într-un proces care vizează o crimă comisă în urmă cu aproape șapte ani.

Presa spaniolă vorbește despre un nou episod care arată că lumea crimei organizate „nu uită și nu iartă”, iar anchetatorii încearcă acum să afle dacă tentativele de asasinat au legătură directă cu dosarul judecat la Malaga.

Atacat cu o seringă înainte de proces

Potrivit publicației spaniole El Mundo, incidentul a avut loc chiar în ziua în care urma să înceapă procesul la Audiencia Provincial de Málaga.

În jurul orei 06:00 dimineața, românul de 35 de ani se îndrepta spre un interviu de angajare când ar fi fost abordat de doi indivizi aflați pe o trotinetă electrică.

Aceștia s-ar fi apropiat și l-ar fi înțepat cu o seringă, după care au fugit.

Un trecător care a asistat la scenă l-a dus la spital, iar medicii au constatat că agresiunea nu îi pusese viața în pericol.

Inițial, instanța a decis ca procesul să continue a doua zi.

Împușcat câteva ore mai târziu

Totul a escaladat însă dramatic în aceeași seară.

Potrivit presei spaniole, doi bărbați aflați pe motocicletă s-au apropiat de român și au deschis focul asupra lui.

Bărbatul a fost împușcat în spate și în gleznă și a ajuns din nou la spital, de această dată în stare mult mai gravă.

În urma incidentului, procesul a fost suspendat, iar jurații au fost trimiși acasă fără să fie stabilită o nouă dată pentru reluarea audierilor.

Dosarul unei execuții ca-n filme

Românul este unul dintre cei trei inculpați într-un dosar de crimă organizată care datează din noiembrie 2019 și care a șocat atunci Marbella, după un atac armat petrecut într-o vilă, în urma căruia un traficant marocan de 66 de ani a fost ucis, iar un alt bărbat a fost grav rănit. Anchetatorii au suspectat încă de atunci că este vorba despre un „vuelco” — termen folosit în lumea interlopă pentru jafurile între grupări de narcotraficanți.

În martie 2020, Poliția Națională din Spania anunța arestarea a doi cetățeni români, descriși drept „sicari” (n.r. asasini plătiți), acuzați că ar fi fost autorii materiali ai execuției. Cei doi, în vârstă de 29 și 39 de ani la acel moment, ar fi fugit în România imediat după atac, fiind localizați și arestați ulterior în cadrul unei operațiuni comune între autoritățile spaniole și cele române. Anchetatorii au reținut atunci și un cetățean spaniol considerat presupusul autor intelectual al crimei.

Potrivit procurorilor spanioli, asasinii ar fi mers la vila victimelor cu un Volkswagen Passat și ar fi deschis focul asupra celor doi bărbați marocani. Una dintre victime a fost împușcată mortal în piept de la mică distanță, iar cealaltă a supraviețuit după luni întregi de recuperare medicală.

Procurorii vorbesc despre sicari

Potrivit rechizitoriului citat de presa spaniolă, doi dintre inculpați, cetățeni români, sunt considerați autorii materiali ai atacului, în timp ce al treilea ar fi coordonat întreaga operațiune.

Anchetatorii susțin că, după crimă, suspecții au fugit în România, unde au fost arestați la aproximativ trei luni distanță, în urma unei operațiuni comune desfășurate de autoritățile spaniole și române.

Acum, la aproape șapte ani de la crimă, unul dintre inculpații români a devenit el însuși ținta unor atacuri violente chiar înaintea procesului.

Suspiciuni că cineva încearcă să îl reducă la tăcere

Presa spaniolă sugerează că tentativele recente de asasinat ar putea avea legătură directă cu procesul și cu posibile reglări de conturi din lumea interlopă.

„Crima organizată nu uită și nu iartă”, notează El Mundo în analiza dedicată cazului.

Deocamdată, autoritățile spaniole nu au anunțat oficial cine se află în spatele celor două atacuri și nici dacă acestea au legătură directă cu dosarul judecat la Malaga.

Ancheta continuă.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi că nu era dorinţa sa în viaţă să se apuce acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri, dar fac lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. El le-a transmis sindicatelor că ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune în aceşti ani, când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul de lege, conform news.ro.

”Să nu credeţi că era dorinţa mea în viaţă să mă apuc acum de salarizare, în 3 săptămâni, pe ultima sută de metri.  În 2022, când a început acest proiect, trebuia finanţat undeva în 2023, aia era data limită. În 2022 s-a început să se lucreze, în 2023 s-a oprit, în 2024 s-a început să se lucreze, în 2025, în primăvară, s-a oprit. După care, în guvernul actual, domnul ministru Florin Manole a reluat procesul în decembrie şi iată, n-am avut toţi anii ăştia un proiect, pus public, ceva în care să ştie oamenii la ce se referă”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Florin Pîslaru, despre legea salarizării unice. 

„Facem lucrurile pe repede-înainte pentru că reforma a fost evitată”

El a răspuns celor care au afirmat că Guvernul se grăbeşte cu această lege. 

”Acum, toată lumea vine şi spune, păi dar de ce ne grăbim? De ce facem lucrurile aşa pe repede înainte? Păi facem lucrurile pe repede-nainte pentru că această reformă a fost evitată. De ce a fost evitată? Pentru că nimănui nu-i convenea să spună că, da, grila de demnitari ar trebui să fie aliniată cu celelalte grille, pentru că ar fi fost această ură naţională, legată de faptul că demnitarii sunt repoziţionaţi salarial, faţă de ceilalţi. Ei bun, cine este acum acarul lui Păun? Eu, într-o situaţie de interimat, într-un guvern condus de Ilie Bolojan care a spus că aprindem lumina şi facem reformele. Şi vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, sunt gata să iau orice critică, de oriunde, procedurile de consultare vor fi super transparente, lucrurile acestea fac bine administraţiei publice şi această reformă nu e doar că salvează 707 milioane de euro, trebuia făcută de mulţi ani. Şi asta este realitatea pe care o avem”, a subliniat el. 

Şi ca să vă răspund acum concret, că v-am dus după cireş, după vişină.

Pîslaru a mai afirmat că este evident că, dacă laşi totul pe 100 de metri, ”este heirupul super anevoios şi obositor şi stresant” şi este ”o problemă de gestiune politică şi guvernamentală deficitară în anii care au precedat venirea acestui guvern”. 

”Este o realitate pe care o avem acum. Într-adevăr, toată lumea este sub presiune, păi de altă parte este vorba de România. Şi este vorba de soarta acestei ţări, bugetul acestei ţări şi soarta românilor. Cred că este nevoie să dau acest mesaj de mobilizare maximă, iar faptul că unul dintre sporurile cele mai controversate în toată administraţia, sporul de fonduri europene, rămâne în continuare în legia salarizării şi este securizat, ar trebui să creeze totuşi un pic de sentiment de apreciere pentru cei care într-adevăr trag foarte tare zilele acestea” a menţionat el. 

Sindicatele reclamă lipsa consultărilor

Ministrul interimar al Muncii a fost întrebat şi despre consultarea sindicatelor pe acest proiect al salarizării. 

”Nu a existat un proiect pus în transparenţă, pe procedura clasică de consultare cu sindicate. De ce nu a existat? Trebuie să-i întrebaţi pe cei din guvernele anterioare de ce, din 2022, încoace, nu au ieşit cu un proiect. Au fost trei runde de activitate a Băncii Mondiale în spate. Puteau să iasă cu el de patru ani de zi. Prin urmare, sindicatele au justificat această observaţie că nu s-a respectat cadrul dialogului social cu privire la această procedură. În acest moment, eu nefiind într-o postură în care pot pregăti un proiect de lege cu un guvern cu puteri de pline, nu am cum să declanşez procedura de transparenţă clasică, cu termenele clasice. Eu am trei săptămâni să pot crea un cadru bine aşezat, ca parlamentarii să preia ca iniţiativă legislativă acest proiect. Şi voi faceţi tot ce îmi stăm în putinţă, alături de colegii mei, să pregătim cât mai bine acest lucru, să integrăm toate observaţiile şi să venim cu un proiect robust”, a spus ministrul Pîslaru. 

”Sindicatele ar trebui să se gândească de ce nu au pus mai multă presiune, de ce acum toată lumea este nemulţumită că nu au fost consultări, dar din 2022 încoace nu am văzut o presiune extraordinară ca proiectul să iasă, lumea să şi-l asume şi să existe aceste discuţii. Prin urmare, este un pic nedrept din partea sindicatelor, apreciindu-le poziţia, sunt actori în dialogul social, dar este un pic nedrept faptul că nu au pus presiunea cuvenită de nişte ani de zile, atunci când era un guvern care avea tot ce-i trebuie ca să poată să scoată proiectul şi acum pun problema de ce nu au fost consultaţi. (..) Atunci când pactizezi poate cu o anumită zonă a spectrului politic, în ideea că ştim noi că îi mai lăsăm, că o să ne iasă bine ceva, ei, iată, această pactizare uneori nu te ajută sub nicio formă şi te duce în situaţia în care nimeni nu o să-şi asume reforma aşa cum trebuie şi acum se face pe ultima sută de metri. Invitaţia mea este să nu ne uităm să ne uităm foarte mult la trecut, să ne uităm la proiectul acesta şi ceea ce sper de la sindicate este că nu suntem unii împotriva celorlalţi, ci pur şi simplu suntem partea a unei singure echipe, echipa România, care încearcă să vină cu o legislaţie cât mai bună pentru 1,2 milioane de români şi în acelaşi timp cât mai bună şi pentru ceilalţi contribuabili din România”, a mai spus Dragoş Pîslaru. 

În timp ce Guvernul vorbește despre austeritate, reducerea cheltuielilor și tăieri de personal în admistrație, multe primării din România se pregătesc de petreceri câmpenenești și concerte cu artiști cunoscuți, plătiți din bani publici.

Situația apare în contextul în care doar aproximativ 1% din comunele României se pot întreține singure, potrivit lui Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Restul depind aproape integral de subvențiile venite de la bugetul central.

Citește și: Vrei să știi cât câștigă șeful și colegii bugetari? Se rezolvă! Instituțiile de stat, obligate să publice, de două ori pe an, salariile și sporurile angajaților

Cu toate acestea, în numeroase localități încep deja „Zilele Comunei”, evenimente care presupun scene, sonorizare, artifciii și onorarii costisitoare pentru artiști.

La Rușețu, în acest weekend, pe 30 mai, cap de afiș este Jean de la Craiova. Potrivit informațiilor apărute în presă, artistul ar cere aproximativ 5.000 de euro pentru un spectacol.

La Căianu Mic, primăria organizează o nouă ediție a „Zilelor Comunei”, unde pe scenă vor urca Laura de la Orăștie, Nicu Cioancă, Marian Pavel și Dorian Popa. Dorian Popa ar încasa între 7.000 și 10.000 de euro pentru un eveniment de acest tip.

La Pielești, în județul Dolj, sunt pregătite două zile de concerte și spectacole, unde cap de afiș este Taraful Rutenilor.

În satul Ulmi sunt anunțați Jador, Lino Golden și Irina Loghin.

În cazul lui Jador, presa a scris că artistul ar cere între 8.000 și 15.000 de euro pentru un concert, în funcție de eveniment și durata prestației. Trupa Azur, una dintre cele mai cunoscute formații de muzică de petrecere din România, are la rândul ei tarife care pot ajunge la 5.000 de euro pentru un show complet.

Comune cu datorii și probleme grave organizează concerte

În paralel cu aceste spectacole, numeroase primării din România funcționează aproape exclusiv din bani primiți de la stat.

În irașul Murgeni, cu aproximativ 6.700 de locuitori, primăria are 55 de angajați și 17 consilieri locali. Cheltuielile cu personalul ajung la aproximativ 10 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii sunt de doar 1,67 milioane de lei.

În comuna Puiești, cu aproximativ 3.300 de locuitori, există datorii de 1,7 milioane de lei la ANAF. Localitatea a primit subvenții de 12 milioane de lei, iar salariile angajaților consumă aproape o treime din buget.

Și orașul Ștei are probleme similare. Petru salariile angajaților din administrație și instituțiile locale se plătesc anual peste 7 milioane de lei, într-un buget de funcționare de aproximativ 13 milioane de lei.

Citește și: SONDAJ INSCOP. Românii vor salarii și pensii mai mari mai mult decât atragerea fondurilor europene sau combaterea evaziunii fiscale. Numai 9,1% doresc alegeri anticipate

„Festivalul risipei” continuă la sat

În mute dintre aceste localități există încă probleme de infrastructură, drumuri degradate sau școli cu toalete în curte, dar administrațiile locale continuă să organizeze evenimente costisitoare.

„Zilele Comunei” au devenit, în multe cazuri, un istrument de imagine pentru primari, în timp ce investițiile reale rămân dependente de banii veniți de la centru.

De cealaltă parte, reprezentanții administrațiilor locale susțin că astfel de evenimente adună comunitatea și oferă oamenilor momete de relaxare și socializare.