Președintele Nicușor Dan convoacă la Cotroceni toate ministerele responsabile pentru drona care a explodat în Portul Constanța. Acesta a declarat vineri că va avea mâine o întâlnire cu instituțiile responsabile pentru a analiza circumstanțele exploziei dronei maritime din Portul Constanța. Șeful statului a respins ideea că drona ar fi fost direcționată special spre România.

Nicușor Dan a precizat vineri, 5 iunie, că autoritățile vor analiza în detaliu circumstanțele în care drona maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța. Întrebat dacă a discutat cu partenerii din NATO despre incident, președintele României a explicat că, înainte de orice demersuri, este necesară o evaluare completă a situației împreună cu instituțiile responsabile.

Vezi și Nicușor Dan respinge ideea că drona ar fi fost direcționată special spre România. Explozia din Portul Constanța îl pune în alertă pe președinte: „Este un subiect nou”

„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou, dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile, să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele și eventualele lipsuri pe care le avem”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că situația diferă de incidentele care au implicat drone aeriene, cazuri în care autoritățile dispuneau de informații în timp real și aveau deja proceduri și solicitări formulate anterior pentru gestionarea unor astfel de amenințări.

„Pe partea aviatică, drone aeriene, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real”, a transmis el.

În acest context tensionat, Nicușor Dan a anunțat că sâmbătă, 6 iunie, va avea loc o reuniune cu instituțiile competente, în urma căreia vor putea fi stabilite măsurile necesare și vor fi evaluate capacitățile existente pentru monitorizarea și gestionarea unor astfel de incidente.

Pe de altă parte, președintele a respins ipoteza potrivit căreia drona maritimă ar fi fost direcționată în mod special către România, subliniind că, în acest moment, nu există elemente care să susțină o astfel de concluzie.

„O să avem o întâlnire mâine cu instituțiile responsabile și, în urma acestei întâlniri, o să putem să avem lucrurile necesare”, a mai spus Nicușor Dan.

Citește și Radu Miruță ceartă Ucraina pentru drona explodată în Portul Constanța: Nu a anunțat timp de 4 ore că a pierdut controlul asupra aparatului: „Transporta 300 de kilograme de explozibil”

Guvernul a prezentat, vineri, 5 iunie 2026, cronologia exploziei dronei ucrainene în Portul Constanţa, arătând că, în jurul orei 06:20, Garda de Coastă a fost informată despre prezenţa dronei în port, iar explozia, care a avut loc la 10:28, nu a fost controlată, aparatul intrând în modul de autodistrugere.

Vineri, în jurul orei 06:20, Garda de Coastă a primit o informare din partea Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, cu privire la faptul că în Dana 78, în Portul Constanţa, a fost observat un obiect plutitor, posibil dronă, şi au fost informate MApN şi SRI.

Imediat după identificarea dronei, MApN a luat legătura cu omologii ucraineni, care au confirmat că au pierdut controlul operării a patru drone maritime.

”Celelalte trei drone s-au autodetonat – două în larg şi a treia în afara portului. Confirmarea acestor evenimente au venit atât de la partea ucraineană, cât şi din datele obţinute de autorităţile române. Autorităţile române au solicitat autorităţilor ucrainene să transmită notificări părţii române de îndată în situaţii similare care pot genera riscuri la adresa României”, este mesajul Guvernului.

Aflat în Muntenegru, unde participă la Summitul UE – Balcanii de Vest, Nicușor Dan a declarat vineri, 5 iunie, că autoritățile vor analiza în detaliu circumstanțele în care drona maritimă ucraineană a explodat în Portul Constanța.

Întrebat dacă a discutat cu partenerii din NATO despre incident, președintele României a spus că, înainte de orice demersuri, este necesară o evaluare completă a situației împreună cu instituțiile responsabile.

Vezi și Nicușor Dan face lumină în scandalul legii salarizării: „S-a înțeles greșit. Scopul nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”

„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou, dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile, să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele și eventualele lipsuri pe care le avem”, a precizat Nicușor Dan.

Șeful statului a explicat că situația diferă de incidentele care au implicat drone aeriene, cazuri în care autoritățile dispuneau de informații în timp real și aveau deja proceduri și solicitări formulate anterior pentru gestionarea unor astfel de amenințări.

„Pe partea aviatică, drone aeriene, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real”, a spus el.

Astfel, Nicușor Dan a anunțat că sâmbătă, 6 iunie, va avea loc o reuniune cu instituțiile competente, în urma căreia vor putea fi stabilite măsurile necesare și vor fi evaluate capacitățile existente pentru monitorizarea și gestionarea unor astfel de incidente.

Totodată, președintele a respins ipoteza potrivit căreia drona maritimă ar fi fost direcționată în mod special către România, subliniind că, în acest moment, nu există elemente care să susțină o astfel de concluzie.

„O să avem o întâlnire mâine cu instituțiile responsabile și, în urma acestei întâlniri, o să putem să avem lucrurile necesare”, a conchis Nicușor Dan.

Citește și Nicușor Dan explică de ce l-a desemnat premier pe Eugen Tomac: „Cea mai bună opțiune. Să fii politician este o meserie care se învață în timp”

Președintele Nicușor Dan susține că în spațiul public s-a creat impresia eronată că legea salarizării unitare ar urma să aducă majorări salariale pentru întregul sistem bugetar.

„În primul rând, discuția continuă. Pe de altă parte, și vreau să o spun cu responsabilitate. În spațiul public s-a înțeles greșit că această lege a salarizării înseamnă creșteri de salarii pentru toți bugetarii. Nu ăsta a fost scopul legii. Scopul legii a fost să ducem odată pentru totdeauna acele sporuri, diverse acte normative care, prin influență politică, în ani de zile s-au dus pe diferite categorii, să le ducem toate într-o, așa cum îi spune, o lege a salarizării unitare.

Vezi și Nicușor Dan explică de ce l-a desemnat premier pe Eugen Tomac: „Cea mai bună opțiune. Să fii politician este o meserie care se învață în timp”

Și prin asta, o parte din categoriile bugetare să rămână la echivalentul a ce au deja, nimeni să nu piardă și categorii care au fost de-a lungul timpului defavorizate să câștige puțin. Dar scopul legii, scopul legii salarizării, n-a fost să creștem salariile pentru toată lumea.
Bineînțeles că sunt o grămadă de discuții tehnice pe sporuri care devin salarii.

Sper să ajungem să ajungem să rezolvăm toate aceste probleme tehnice în două luni și jumătate cât mai avem. Eu, însă, pentru PNRR, sunt convins că Parlamentul are disponibilitatea de a face o sesiune extraordinară. Eu îmi doresc că această lege să treacă, dar într-o formă pe care să o agream cu toții”, a spus Nicușor Dan”, a declarat Nicușor Dan.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus joi că suma de aproximativ 8 miliarde de lei cu care ar urma să crească fondul pentru salariile plătite angajaţilor din sistemul bugetar, prevăzută în proiectul legii salarizării unitare, ţine cont de majorarea Produsului Intern Brut, procentul din PIB rămânând acelaşi ca până acum.

Acesta a explicat că nemulţumirile diverselor categorii de bugetari privind faptul că salariile lor nu vor creşte sunt legate de aşteptările pe care tocmai clasa politică le-a creat, fără să ţină cont de realităţile financiare cu care se confruntă ţara.

„Niciun proiect care caută să regleze nişte acumulări negative de ani de zile nu va fi perfect, să ne înţelegem bine. El se poate perfecţiona în dezbateri, în discuţii şi aşa mai departe. Dar vreau să spun că acest tip de proiecte PNL-ul le va susţine pentru că sunt jaloane importante pe care, dacă nu le îndeplinim, România pierde la fiecare 770 de milioane de euro şi ar fi păcat dacă putem lua aceşti bani sub formă de grant”, a precizat Ilie Bolojan la Euronews.

„În toată retorica pe care am avut-o, nu eu am avut-o, v-am spus, pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste speţe, s-au creat speranţe şi aşteptări de creşteri de salarii care, poate, să semene cu cele din 2024. Evident că nu se mai putea. Şi gândiţi-vă că suntem după o perioadă în care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar în acelaşi timp am avut inflaţia, pe care nu o putem nega, care în mod inevitabil a afectat puterea de cumpărare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Dar nici nu o puteam evita foarte mult. În această situaţie nu se mai poate să se meargă pe această logică şi trebuie făcută o formă de indexare începând de anul viitor. Dar, din nou, ca să faci această indexare, trebuie să respectăm şi angajamentele pe care le-am luat ca ţară în 2021 cu PNRR-ul. Ceea ce înseamnă că trebuie să ne încadrăm într-o anumită anvelopă, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, trebuie să venim cu o lege care reaşază lucrurile care au fost, să spunem, distorsionate în aceşti ani prin acele nenumărate modificări care au fost făcute. Asta nu-i foarte simplu, pentru că fiecare categorie socială are aşteptările ei şi aşteaptă să fie încadrată într-o clasă sau să-i crească salariile de anul viitor. Şi noi avem o realitate. Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei şi, conform tuturor analizelor, nu ne putem creşte acest fond de salarii decât în limita posibilităţilor acestei ţări. Asta înseamnă să păstrăm acest procent din PIB pe care îl avem şi astăzi. Ceea ce înseamnă că faţă de estimările legate de PIB-ul de anul viitor, am putea creşte cu câteva miliarde. Şapte, opt, nouă miliarde”, a transmis Bolojan.

Citește și Legea salarizării, criticată de şefii Curţilor de Apel: Diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat

Iuliana Luciu călătorește frecvent pentru proiectele sale muzicale, mixând în locații de lux din Monaco, Dubai, Ibiza sau Cairo. Chiar dac[ viața ei s-a schimbat radical în ultimii ani, pasiunea pentru muzică a rămas constantă.

Citește și: Nicoleta Luciu, luată la roast de sora ei, Iuliana: „Ea a dormit cu el în pat, tu, doar cu poza!”

„Trecerea către muzică nu a fost chiar un viraj brusc, ci mai degrabă ceva ce a crescut în mine în timp. Muzica a fost mereu acolo, doar că, la un moment dat, am simțit că vreau să o duc dincolo de pasiune și să o transform într-o experiență live, împărtășită direct cu oamenii.

Diferența dintre platoul de filmare și pupitrul de DJ este uriașă, dar în același timp ambele au ceva comun: energia publicului (…) Când sunt în fața mii de oameni, simt o libertate pe care nu o regăsesc în altă parte.

E un mix de adrenalină, concentrare și bucurie pură. Și, sincer, momentul în care vezi că muzica ta ridică oamenii sau schimbă atmosfera unei seri nu se compară cu nimic”, a spus Iuliana Luciu, pentru Viva.ro.

Iuliana Luciu: „Acelea sunt momentele cu adevărat memorabile”

Fosta vedetă TV a vorbit despre locurile în care a mixat și momentele care au impresionat-o cel mai mult de când activează ca DJ. „Pentru mine contează enorm conexiunea cu oamenii din public. Dacă ar fi să aleg o singură experiență, e foarte greu, pentru că fiecare loc are energia lui. Dar există seturi care rămân cu tine nu neapărat pentru locație, ci pentru momentul în sine: vibe-ul din crowd, cum se leagă muzica, cum simți că totul curge perfect.

Am avut seri în care publicul m-a surprins complet, în sensul bun, în care am simțit că nu mai există distanță între mine și ei, ci doar muzică și energie.

Cred că acelea sunt momentele cu adevărat memorabile pentru mine, indiferent dacă au fost în Dubai, Monaco sau în România. Pentru mine rămâne important să fiu prezentată ca Lucille, pentru că asta sunt acum, fără etichete în plus”, a mai spus Iuliana Luciu.

Mihai Daniel Dragu respinge ipoteza deplasării exclusiv din cauze hidrologice și indică o posibilă funcționare activă a sistemului până în momentul incidentului.

„Curenții vin de undeva dinspre nord, nu te duce curentul. E făcută special intrarea în port să fie protejată de furtună și chiar dacă, să zicem, printr-un oarecare noroc ajungi pe intrarea portului, nu e nimic care să te cârmească stânga-dreapta, până la Dana 8. Drona aceea nu a fost dusă de curent. Vă garantez, eu sunt marinar, adică am și eu un velier. Ca să ajungă acolo sigur a mers cu motorul ei. Sigur, sigur, sigur. Și după aia a intrat printre pontoanele alea. Sigur era controlată, deci nu poate fi făcută autonom”, a spus Mihai Daniel Dragu pentru Euronews.

Drona ar fi fost operațională până în momentul incidentului

Specialistul consideră că aparatul nu funcționa autonom, ci era controlat de la distanță. În opinia sa, faptul că martorii au auzit ventilatoarele de răcire în funcțiune reprezintă un indiciu că sistemele electronice erau încă active.

„Se auzeau ventilatoarele cum lucrează. De dimineață, când a fost găsită drona asta, era operațională, nu rămâsese fără curent. Și faptul că era operațională înseamnă că exista control radio pe ea. Dacă a ajuns acolo controlată, de ce ar fi pierdut controlul? Ea se blocase. Deci cauza pentru care ea a rămas acolo a fost că s-a blocat între pontoanele acelea. Pe Google Map nu se vede, dar ea a intrat între niște pontoane.

Dacă te uiți tu pe Google Map, pontoanele alea merg în sus la următorul loc de parcare pentru nave. E segmentat. Dana78 este segmentat. O să vezi că sunt segmente. Nu știu ce era parcat acolo, că n-am văzut, dar cu siguranță acolo voia drona să ajungă. Deci ea avea o destinație. Da. S-a îngățat acolo. Eu să știi că n-am mai multe informații decât ce găsesc online.

Pot să spun doar că drona era viabilă, fierbinte, avea comunicații. Mergea tot la ea, mai puțin că rămâsese blocată între pontoane. Și ajunsese între pontoanele alea pentru că a vrut să ajungă la celălalt loc de parcare”, a mai spus Mihai Daniel Dragu.

Citește și: Ucraina anunţă că drona explodată la Constanţa îi aparţine. Cum a ajuns la Constanţa

Caracteristicile dronei

Potrivit expertului, imaginile apărute în spațiul public indică faptul că ar putea fi vorba despre o dronă maritimă de tip Magura, un model utilizat de forțele ucrainene: „Este cea mai micuță și ai văzut că e multifuncțională. Avea o mulțime de senzori acolo. Sunt versiuni, adică nu știu exact ce versiune de Magura este, dar Carena, coca și cum arăta, arata ca o dronă Magura. Nu le știu pe de rost. Are vreo trei metri lungime, deci nu mă lua pe cuvânt că nu știu să-ți dau gabaritul, doar m-am uitat cum arată. Și dacă este să caauți o dronă Măgura pe internet, o să vezi că arată la fel, dar variază senzorii. Diferențele sunt constau în ce se află deasupra”.

Citeşte şi: Nicușor Dan: „Toate cele patru drone marine ieșite de sub controlul forțelor militare ucrainene s-au autodetonat”

O misiune deliberată, nu o eroare de navigație

Întrebat dacă autoritățile române ar fi putut interveni mai rapid, Mihai Daniel Dragu. apreciază că măsurile de securitate adoptate au fost adecvate.

„Dacă mă întrebi pe mine, autoritățile noastre au știut că se autodetonează și au evacuat zona. Deci au reacționat bine. Presupunerea mea este că militarii care au adus drona în port, ucrainieni probabil, cel mai probabil – pentru că drona este de construcție ucrainiană, are șansele să o folosească Rusia. Nimic nu este sigur în lumea asta, dar o dronă de construcție ucrainiană cel mai probabil vine din Ucraina. Militarii care au condus-o erau în controlul ei. Dacă ai văzut filmarea de dimineață, se auzeau ventilatoarele cum funcționează, se auzeau cum vârjează. Dronele se încălzesc, mai ales la soare. Dacă te duci la mare și lași laptopul la soare, ai văzut cum se încinge. Asta se întâmplă și cu drona aia”, a mai spus expertul.

Mihai Daniel Dragu respinge ipoteza unei rătăciri accidentale a dronei și consideră că aceasta avea un obiectiv clar: „Nu era rătăcită, era în control. Eu nu sunt afiliat nimănui. Eu înțeleg cum funcționează. Și sunt și marinar, adică am barcă, sunt capitan de velier. Și știu exact, ca să ajungi acolo, trebuie să navigezi cu motor. Nu te duce vântul. Mai ales să rupi și pontoanele. Zice martorul. S-au rupt pontoanele”.

Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj după incidentul de securitate produs în Portul Constanța, când o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere. Premierul demis a declarat că dispozitivul a fost pierdut de sub control în timpul unor operațiuni desfășurate în Marea Neagră și că autoritățile române au fost informate în timp real despre riscul unei explozii.

„Astăzi ne-am confruntat cu o situație periculoasă pentru siguranța cetățenilor români din zona Portului Constanța. Aceasta a fost generată de pierderea controlului asupra unor drone maritime ucrainene aflate în operare în Marea Neagră. Una dintre ele a ajuns în port. După identificarea acesteia, am fost anunțați de autoritățile ucrainene că va exploda. Instituțiile statului român au reacționat rapid și coordonat pentru evacuarea zonei, protejarea populației și limitarea riscurilor. Din fericire, nu au existat victime”, a explicat el.

Vezi și Situație critică pe litoral! Stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost complet evacuate, iar peste 1000 de persoane au părăsit Costinești, Eforie și Tuzla

Ilie Bolojan a mai precizat că au fost făcute verificări pe tot litoralul, iar în unele zone cetățenii au fost îndepărtați din perimetru până la eliminarea oricărui pericol.

„Preventiv, până când am avut confirmarea că dronele navale nu mai reprezintă un pericol, s-au făcut verificări de-a lungul litoralului și au fost luate măsuri pentru îndepărtarea cetățenilor din câteva zone ale litoralului”, a transmis acesta.

„Am fost în dialog permanent cu instituțiile noastre responsabile, iar accentul a fost pus încă de la început pe protejarea populației și a infrastructurii din port și din zonă.  Au fost implicate cadre din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, SRI, Poliția de Frontieră, ISU și structurile locale care au acționat în teren. Le mulțumesc”, a continuat Bolojan.

Incidentul are legătură cu problemele de securitate din regiune, generate de războiul din Ucraina, a punctat Bolojan, avertizând că există anumite riscuri pentru zona Mării Negre și infrastructura critică a României.

„Războiul din estul României, generat de invadarea Ucrainei de către Rusia, provoacă riscuri de securitate pentru întregul bazin al Mării Negre, inclusiv pentru infrastructura critică din zona litoralului. Am văzut resturile dronelor rusești din zona Deltei și ce s-a întâmplat la Galați săptămâna trecută. De aceea, întărirea capacității noastre de apărare prin dotări adaptate noilor tehnici, modernizarea instituțiilor de securitate și cooperarea strânsă cu partenerii noștri sunt obligații. Dotările contractate în primăvara acestui an pentru armată (radare, sisteme de drone, mașini de luptă, sisteme antiaeriene etc), prin programul SAFE, vor contribui la întărirea apărării României și a Flancului Estic. Indiferent de disputele legate de programul SAFE, consider că am făcut un lucru corect pentru țara noastră”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, „siguranța cetățenilor români rămâne prioritară. Vom continua monitorizarea situației și vom lua toate măsurile necesare pentru ca cetățenii noștri să fie protejați”.

Citește și Decizia luată de Eugen Tomac după ce Nicușor Dan l-a desemnat premier. Are legătură cu Bolojan