„Subiectul principal a fost atitudinea PNL față de investirea guvernului Eugen Tomac, analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guverN. Ca efect a acestor decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi prezent, nu votez.

De ce am luat această decizie? Dat fiind situația în care avem un guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și, deci, nu este o soluție guvernamentală în momentul de față.

Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Un guvern fără susținere politică și parlamentară este mai slab decât un guvern minoritar.

În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură cum sunt multe dintre cele pe care orice guvern care vine va trebui să le pună în practică ca urmare a deficitelor, angajamentelor, situației economice, care va fi dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur, pentru că nimeni nu-l va susține.

Când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse care vor da bine dar care vor însemna efecte de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri vor fi susținute de o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi la răspundere dar toți vor fi la beneficii. Este posibil să ne trezim cu lucruri care încarcă cheltuielile bugetului de stat și ne creează probleme legate de menținerea angajamentelor noastre ca țară.”, a anuntat Ilie Bolojan.

Ovidiu Lipan Țăndărică este unul dintre cei mai apreciați bateriști români și o figură emblematică a muzicii rock din România. A început să cânte de foarte tânăr, fiind influențat de bunicul său, care era percuționist la Filarmonica din Iași. De-a lungul anilor a făcut parte din mai multe formații, precum Roșu și Negru și Phoenix.

În 1977 a părăsit România împreună cu membrii Phoenix și s-a stabilit în Germania, unde și-a continuat cariera muzicală. Într-un interviu la Gandul, Tăndărică a rememorat una dintre experiențele sale după plecarea în străinătate, povestind cum el și cei din jurul său au trăit din alimente extrem de simple.

Citește și: Cum arată casa din centrul Capitalei a Adrianei Bahmuțeanu: ”Am cumpărat-o în tinerețe, am rașchetat pereții până la cărămidă”

„Moni Bordeianu făcea niște turte din apă, fără zahăr. Și făcea niște turte fără sare, fără zahăr, fără nimic, doar din apă. Și m-am văzut bând un ceai, mai mult apă, și mușcând dintr-o ceapă. Îți dai seama? Noi am plecat nu de foame acolo. Eram în vârful piramidei aici. Veneam acasă cu bani grei, pe care îi făceam praf imediat” , a povestit Țăndărică.

Citește și: Ioana Tufaru, schimbare radicală de look după despărțirea de tatăl copilului ei. Cum arată acum fiica Andei Călugăreanu

Ovidiu Lipan Țăndărică a povestit despre întâlnirile cu Nicu Ceaușescu, pe care îl știa din perioada în care cânta în localurile din București.

„Ideea e că, atunci când am fost la Nicu Ceaușescu, stăteam acolo. «Ce faci, mă?». S-a nimerit să ne întâlnim și i-am spus că vreau să mă duc la el. Eu îl știam ca pe un băiat extraordinar. Cântam și la barul Atlantic, al lui Viorel Păunescu, vis-a-vis de Comitetul Central. Îți dai seama ce mișuna pe acolo! Eram june atunci. Era și o trupă de balet, era ca la Moulin Rouge. Și acolo venea Nicu, venea Serghei, veneau diferiți oameni. Dar localul era chiar vis-a-vis de Comitetul Central. Îți dai seama! Jucau fotbaliștii fotbal dimineața, cu fețe de masă pe post de echipament. Era nebunie. Venea Băieșu, Vasile Vasilache Jr., scriitori… Mergeam la Mogoșoaia, făceam revelioanele acolo. Am avut o viață extraordinară” , a mai povestit Ovidiu Lipan Țăndărică

Premierul desemnat Eugen Tomac a mărturisit, joi, într-un interviu pentru RFI, că fostul premier Marcel Ciolacu i-a propus în 2024 să candideze pe aceeași listă cu PSD și PNL la alegerile parlamentare.

Acesta susține că, spre deosebire de partide, este singurul lider politic ce nu a fost în vreo alianță cu PSD. El mărturisește că a refuzat propunerea pentru că era angrenat într-o construcție politică cu USR și Forța Dreptei.

„Eu, spre deosebire de toate celelalte partide, sunt singurul lider politic care nu am fost niciodată nici într-o alianță cu PSD, nu am candidat niciodată pe o listă comună cu PSD, deși am fost invitat să fiu pe aceeași listă cu colegii din PNL și PSD. În 2024, domnul Ciolacu mi-a făcut această propunere.

Citește și : PNL ar fi respins în unanimitate susținerea guvernului Eugen Tomac în ședința PNL de joi: „Nu este o soluție, este un guvern paravan pentru PSD” (surse)

Am refuzat-o pentru că eram într-o construcție politică împreună cu USR și Forța Dreptei, cu care am și candidat, și am obținut un nou mandat pentru a fi membru în Parlamentul European”, a declarat Eugen Tomac.

Declarația vine în contextul în care PNL acuză că guvernul Eugen Tomac ar fi unul „marionetă” pentru PSD și că este menit să îi salveze pe social-democrați de răspunderea politică pentru măsurile nepopulare.

„În ultimele două săptămâni am avut discuții cu lideri politici din toate partidele politice, și USR, și PNL, și PSD, și formale, și informale, tocmai pentru că mi-am dorit să înțeleg cum se poziționează fiecare și, evident, am sperat că discuțiile informale au fost destul de promițătoare și mi-au permis să sper că reușim să deblocăm lucrurile.

Evident că lucrurile au această evoluție și sper că blocajul pe care și l-au autoimpus sau aceste linii roșii pe care și le-au autoimpus partidele să poată fi depășite cu maturitate. Pentru că, repet, în momentul de față nu discutăm despre ce își doresc partidele, ci despre ce este necesar pentru România. România are nevoie de un guvern”, a mai declarat acesta.

Citește și : Eugen Tomac l-a invitat pe Ciprian Ciucu să facă parte din guvernul său. Răspunsul primarului Capitalei: „Mi-am câștigat deja ultima poziție politică pe care mi-o mai doresc”

Premierul desemnat are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit în funcție și a anunțat că nu are de gând să își depună mandatul.

UPDATE Partidul Național Liberal (PNL) ar fi respins în unanimitate susținerea guvernului Eugen Tomac în ședința de joi, potrivit surselor politice.

Știre inițială

Premierul demis Ilie Bolojan ar fi afirmat în ședința PNL de joi, de la Palatul Parlamentului, că un guvern ce nu are o susținere parlamentară reală „nu este o soluție” ci reprezintă un guvern paravan pentru PSD.

„Un guvern care nu este o soluție, fără susținere parlamentară, este un guvern paravan pentru PSD. E un guvern care nu va putea duce la îndeplinire proiectele din programul de guvernare”, a spus Bolojan, potrivit surselor Antena 3 CNN.

Ședința extinsă PNL a început în jurul orei 10.00 și are ca scop o decizie privind votul de săptămâna viitoare din plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Executivului Eugen Tomac.

Citește și : Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

La discuții participă parlamentarii, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi preşedinţii de consilii judeţene care nu sunt membri ai BPN, a anunţat formaţiunea.

PNL a fost primul partid ce a discutat cu Eugen Tomac, însă semnalele transmise de liberali până acum nu au fost pozitive. Ilie Bolojan a spus că formațiunea nu crede într-un guvern „tehnic”, pentru că acesta nu are capacitatea de convingere și acțiune a unui guvern politic.

Potrivit surselor, liberalii ar putea decide să nu participe la votul de învestire, existând șanse infime ca anumiți parlamentari liberali să voteze pentru acest tip de executiv.

Citește și : Eugen Tomac l-a invitat pe Ciprian Ciucu să facă parte din guvernul său. Răspunsul primarului Capitalei: „Mi-am câștigat deja ultima poziție politică pe care mi-o mai doresc”

Eugen Tomac a avut discuții oficiale și neoficiale cu liderii partidelor politice și ale grupurilor parlamentare. Premierul desemnat are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit în funcție și a anunțat că nu are de gând să își depună mandatul.

Șeful Apelor Române a fost demis de ministrul Mediului după scandalul balastierelor ilegale. Decizia vine în urma unor controale desfășurate în județul Olt, unde au fost descoperite două balastiere considerate ilegale, una de aproximativ 25 de hectare și cealaltă de circa 75 de hectare. Potrivit ministrului Mediului, prejudiciul estimat pentru statul român se ridică la minimum 10 milioane de lei, reprezentând în principal pietriș nedeclarat.

„Nu întoarcem ochii de la ilegalități. Oamenii care nu au văzut cea mai mare balastieră ilegală nu pot fi răsplătiți cu funcții noi”, a declarat Diana Buzoianu, citată de Adevarul.

Citește și: Programul Rabla ar putea începe din iunie. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: „O să avem efectiv calendarul care a fost și anul trecut”

Diana Buzoianu afirmat că directorul general Doru Cazan a promis audituri interne, proceduri de selecție bazate pe merit și sancționarea celor care ar fi ignorat neregulile, însă aceste angajamente nu au fost urmate, în viziunea ministrului, de măsuri suficiente.

„Acum câteva zile, domnul Doru Cazan a renumit pe funcție, pentru un nou mandat, directoarea de la Olt care nici ilegalități nu a văzut, nici controale nu a cerut. Pentru mine, indiferent cine e directorul general al Apele Române, recompensarea, în spatele unor proceduri birocratice fără fond, a unor oameni care au întors ochii ani de zile la ilegalități e o linie roșie”, a mai spus Buzoianu.

Citește și: Programul Rabla ar putea începe din iunie. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: „O să avem efectiv calendarul care a fost și anul trecut”

Diana Buzoianu a adăugat că a avut discuții cu directorul general al instituției și că i-a transmis că principiile de integritate nu sunt negociabile.

„Îi mulțumesc domnului Doru Cazan pentru mandat, dar am promis românilor că noi vom fi diferiți. Că atunci când găsim ilegalități vor exista consecințe, nu cadouri. Am avut deja această discuție ieri cu domnul Cazan și am transmis că pentru noi valorile și principiile nu sunt negociabile. Așadar, voi veni cu o decizie de schimbare din funcție a directorului general Doru Cazan de la Apele Române”, a spus Diana Buzoianu.

Sesizarea lui Nicușor Dan vizează o lege care schimbă regulile după care pot fi suspendate în instanță anumite ordine emise de ministrul Mediului în baza Legii vânătorii și a reglementărilor privind intervențiile asupra exemplarelor de urs brun.

Mai exact, noul text spune că, dacă o instanță suspendă în primă instanță un astfel de ordin, hotărârea nu produce efecte imediat, ci doar după ce rămâne definitivă.

Citește și : Nicușor Dan a promulgat legea care instituie Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990 DOCUMENT

Nicușor Dan susține că aici apare problema de fond. În prezent, în contencios administrativ, o hotărâre de suspendare dată de prima instanță este executorie de drept, tocmai pentru a preveni efecte rapide sau greu de reparat.

Potrivit sesizării, dacă efectul suspendării este amânat până la o decizie definitivă, ordinul ministrului poate continua să fie aplicat între timp, iar în unele situații efectele pot deveni ireversibile.

Președintele argumentează că legea este neclară și imprevizibilă, pentru că face trimitere generică la articole întregi din Legea contenciosului administrativ, fără să delimiteze exact ce se modifică.

În opinia sa, textul nu spune limpede dacă derogarea afectează doar momentul de la care suspendarea produce efecte sau și alte garanții procedurale importante, ceea ce poate duce la interpretări diferite în instanțe.

Un alt punct important din sesizare este legat de faptul că legea se poate aplica și unor ordine emise pentru „orice alte măsuri necesare”, formulare pe care președintele o consideră prea vagă.

Nicușor Dan spune că, în lipsa unor criterii clare, nici cetățenii, nici autoritățile, nici instanțele nu vor ști dinainte în ce situații o hotărâre de suspendare mai produce efecte imediat și în ce situații nu.

Președintele mai susține că legea afectează accesul efectiv la justiție, pentru că păstrează doar formal dreptul de a ataca ordinul în instanță, dar golește de conținut măsura suspendării.

Argumentul său este că, dacă un ordin permite recoltarea sau uciderea unor exemplare înainte ca hotărârea de suspendare să rămână definitivă, atunci controlul judiciar ajunge prea târziu și devine pur teoretic.

Citește și : Nicușor Dan a semnat decretul! Amenzi de până la 12.000 de lei pentru tulburarea liniștii publice DOCUMENT

În sesizare sunt invocate și obligațiile României din dreptul european și din convențiile internaționale de mediu, inclusiv Directiva Habitate și Convenția de la Aarhus.

Administrația prezidențială arată că, în domeniul protecției mediului, remediile judiciare trebuie să fie nu doar disponibile pe hârtie, ci și suficient de rapide pentru a preveni prejudicii ireversibile.