UE trage un semnal de alarmă: Prețurile la benzină și motorină ar putea exploda!

Reforma verde a conducerii Uniunii Europene aduce, probabil, un aer mai curat, dar cu siguranță, prețuri astronomice la litrul de benzină, motorină sau GPL.

Reforma europeană a sistemului de taxare a emisiilor de carbon ar putea duce la majorări în prețurile combustibililor mai mari decât cele estimate inițial, au declarat europarlamentari care au participat la negocierea modificărilor pentru Euractiv. Măsura va intra în vigoare peste trei ani, conform previziunilor actuale.

Uniunea Europeană va introduce în 2027 o schemă care va taxa emisiile de dioxid de carbon din transporturi și locuințe

Uniunea Europeană va introduce în 2027 o schemă care va taxa emisiile de dioxid de carbon din transporturi și locuințe, cunoscută ca Sistemul de comercializare a emisiilor (Emissions Trading System – ETS2). În 2023, când decidenții s-au pus de acord asupra noului sistem, pronosticul era ca prețurile să rămână sub pragul de 45 de euro per tonă de dioxid de carbon, care se traducea într-o creștere de 50 de bani pentru un litru de benzină, conform publicației, scrie realitatea.net.

Eurodeputatul Peter Liese, care face parte din rândul popularilor europeni, se declară sceptic că acest prag va putea fi menținut. Politicianul german spune că este ”responsabilitatea noastră comună să evităm scenariul” în care planul de eliminare a surselor de poluare dezamăgește. Într-o situație în care emisiile nu sunt reduse conform strategiilor, pe termen mediu Europa se poate confrunta cu o cerere mai mare pentru certificate de emisii. Cum sistemul de taxare este bazat pe mecanismele de piață, o cerere mai mare înseamnă o creștere a prețului certificatelor, care conduce la rândul său la scumpirea combustibililor.

În februarie 2023, prețul pe tona de dioxid de carbon emis a ajuns la un record de 100 de euro, scria Reuters. Logica sistemului este că prețurile mari pentru certificatele de emisii vor face companiile care activează în industrii poluante să caute soluții pentru reducerea emisiilor. În aprilie 2023, când Consiliul Uniunii Europene a anunțat adoptarea reformelor sistemului ETS, instituția anunța și crearea fondului social pentru climă. Acest fond, care ar trebui să adune aproape 87 de miliarde de euro între 2026 și 2032, urmează să fie folosit de state cu scopul de a reduce impactul economic negativ al tranziției verzi asupra familiilor vulnerabile, conform Comisiei.

Social-democratul german Tiemo Wolken se arată de asemenea îngrijorat că prețul pentru tona de emisii de carbon va fi mai mare, spunând că ținta de 45 de euro „reprezintă doar o frână ușoară”. Politicianul subliniază că este nevoie de suplimentarea fondului social pentru climă, pentru a evita „dezechilibrele sociale”, conform Euractiv.

Când a fost semnat acordul pentru ETS2, Lituania, Polonia și Ungaria s-au arătat îngrijorate că noul sistem poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Cea de-a 77-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se deschide marţi, cu valul #MeToo în atenţia tuturor, iar pe covorul roşu va fi o paradă de vedete, printre care şi legenda hollywoodiană Meryl Streep, invitată de onoare, potrivit AFP.

Subiectul violenţelor sexuale a fost prezent ca niciodată, la şapte ani de la căderea în dizgraţie a producătorului american Harvey Weinstein şi la cinci luni după ce Judith Godrèche a vorbit în Franţa.

Godrèche, care i-a acuzat pe regizorii Benoît Jacquot şi Jacques Doillon de viol pe când era adolescentă, îşi va prezenta miercuri scurtmetrajul “Moi aussi”, realizat ca un omagiu adus victimelor.

Problema violenţei sexuale va fi pe ordinea de zi încă din seara deschiderii, maestra de ceremonii Camille Cottin promiţând AFP că nu va uita “interogaţia profundă” a profesiei. “Vor fi discursuri ale unor personalităţi puternice, femei puternice care se vor exprima şi ele şi care sunt invitate importante la această ceremonie”, a asigurat ea.

În timp ce niciunul dintre invitaţii din acest an nu a fost acuzat public, nouă femei l-au învinuit pe producătorul Alain Sarde, majoritatea sub anonimat, că le-a violat sau agresat sexual, după cum a dezvăluit luni revista Elle.

Cu toate acestea, atât Festivalul de la Cannes, cât şi site-ul de investigaţii Mediapart au dezminţit zvonurile insistente transmise de unele publicaţii, potrivit cărora o listă de personalităţi din domeniul cinematografiei ar fi fost implicate în acest tip de fapte.

“Nu există două lucruri distincte, festivalul pe de o parte şi tot ceea ce se întâmplă în jurul lui pe de altă parte”, a declarat Camille Cottin, referindu-se şi la mişcarea socială a angajaţilor de la Festivalul de la Cannes, care cer mai puţină precaritate şi protestează faţă de înăsprirea sistemului de asigurări de şomaj.

Ea va putea să se bazeze pe talentele sale de actriţă, mediul în care a debutat, pentru a face legătura între aceste probleme grave şi cea de-a 7-a artă, despre care delegatul general al Festivalului, Thierry Frémaux, a subliniat necesitatea ca aceasta să rămână “interesul tuturor” la Cannes.

O figură cunoscută de ambele părţi ale Atlanticului de când a jucat rolul de agent al unei vedete în serialul “Ten Percent”, ea va înmâna un Palme d’Or onorific vedetei serii, Meryl Streep, la 35 de ani de la premiul de interpretare pentru “A Cry in the Night”.

Legendă la Hollywood, cu 21 de nominalizări la Oscar şi roluri în filme cult precum “Kramer vs Kramer” (1979), “Sophie’s Choice” (1982), “On the Road to Madison” (1995) şi “The Devil Wears Prada” (2006), ea rămâne o figură rară pe Croazetă. Ea se va intersecta cu Greta Gerwig, regizoarea care a distribuit-o în “The Daughters of Doctor March” (2019).

Greta Gerwig, care a devenit între timp prima regizoare care a obţinut încasări de peste un miliard de dolari cu un singur film, “Barbie”, va face marţi primii paşi în calitate de preşedintă a juriului de la Cannes, într-un nou semn al schimbării raportului de forţe în cinematografie.

Gerwig va fi însoţită pe covorul roşu de ceilalţi membri ai juriului său, printre care Omar Sy, Eva Green şi Lily Gladstone, cu care a cinat luni seara onoraţi de celebrul bucătar Jean Imbert.

Acestora li se va alătura cvartetul de vedete franceze din filmul de deschidere: Léa Seydoux, Louis Garrel, Vincent Lindon şi Raphael Quenard. Regizorul Quentin Dupieux i-a reunit pentru o comedie pură despre cinema, “Le deuxieme acte”, care vorbeşte despre corectitudinea politică şi orgoliile actorilor.

La ceremonia de deschidere va sosi la Cannes cineastul iranian Mohammad Rasoulof, care tocmai a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dar care a fugit din ţara sa. Filmul său va fi prezentat în ultima zi a competiţiei, chiar înainte de decernarea premiilor, în 25 mai.

“Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, a fost selectat în competiţia oficială iar documentarul “Nasty” va fi văzut în secţiunea Proiecţii Speciale.