Ce pensie primești în Germania după 5 ani de muncă. Potrivit legii aflate în vigoare, în Germania, oamenii au drept de pensie după cel puțin 5 ani de contribuții sau 60 de luni de asigurare.

Ce pensie primești în Germania după 5 ani de muncă. Cum se calculează banii pe care îi primești la bătrânețe

Potrivit reglementărilor, pensia în Germania se calculează în funcție de numărul de puncte de pensie acumulate. De exemplu, un angajat care are un salariu mediu primește într-un an de muncă aproximativ un punct de pensie. Cei care au salarii mai mici acumulează mai puține puncte. În prezent, în Germania valoarea unui punct de pensie este de aproximativ 40,79 euro brut pe lună, potrivit libertatea.ro. 

Citește și Pensionarea anticipată poate accelera declinul cognitiv. Avertismentul cercetătorilor pentru cei care ies mai devreme la pensie

Astfel, pentru cinci ani de muncă formula de calcul a pensiei este următoarea:

5 puncte × 40,79 euro = aproximativ 204 euro brut/lună

După deducerea contribuțiilor sociale, pensia ajunge la aproximativ 180 de euro pe lună.

Începând din iulie 2026, pensiile din Germania vor crește cu aproximativ 4,2%, astfel că valoarea unui punct de pensie va ajunge la aproximativ 42 de euro. Astfel, un angajat care a lucrat cinci ani ar putea primi în jur de 210 euro brut pe lună.

Conform datelor oficiale, în Germania trăiesc între 900.000 și 950.000 de cetățeni români, ceea ce face ca diaspora românească să fie una dintre cele mai mari comunități străine din această țară.

Citește și Ei sunt pensionarii din București care vor primi aproape 600 lei în plus la pensie

Frigiderul a devenit un electrocasnic nelipsit în bucătărie, având un rol esențial în păstrarea anumitor alimente proaspete mai mult timp. Carnea crudă, ouăle, lactatele, mâncarea gătită sunt doar câteva dintre alimentele care trebuie ținute obligatoriu la frigider pentru a nu se altera prea repede.

Sunt însă și alimente pe care frigul le strică. Depozitarea în frigider fie le afectează gustul sau textura, așa cum se întâmplă cu roșiile, fie le accelerează degradarea, devenind chiar dăunătoare. De exemplu, ceapa și usturoiul mucegăiesc dacă sunt păstrate la frigider.

Citește și: Cinci alimente congelate pe care ar fi bine să le ai constant în frigider. Ajută la consolidarea imunității și reduc inflamația

Ce alimente să nu depozitezi niciodată în frigider

Roșiile, cartofii, ceapa, usturoiul, pâinea, bananele, mierea, cafeaua, uleiurile vegetale, fructele tropicale și busuiocul necesită o atenție sporită la pătrare pentru a menține aportul de vitamine, minerale și antioxidanți, dar previne și riscul de intoxicații alimentare sau pierderea calității nutriționale

Pentru toate alimentele înșiruite mai sus experții în sănătate nu recomandă păstrarea la frigider.

Citește și: La ce temperatură se ține frigiderul iarna ca să consumi mai puțin curent electric și să nu strici alimentele

Roșiile: aerul rece sparge membranele celulare, făcându-le „făinoase” și distrugându-le aroma naturală.

Recomandari: păstrează-le la temperatura camerei.

Castraveții: frigul le afectează textura, devenind mai moi și apoși.

Cartofii: temperaturile scăzute transformă amidonul în zahăr. Rezultatul este un cartof cu gust dulceag și o textură nisipoasă. În plus, la prăjire, aceste zaharuri pot produce substanțe nocive (acrilamidă).

Recomandari: Păstreză-i în loc răcoros, uscat și întunecat

Ceapa: în frigider, umiditatea o înmoaie și favorizează apariția mucegaiului.

Recomandare: Ține-o într-un loc aerisit, departe de cartofi

Usturoiul: începe să încolțească rapid și devine cauciucat în mediu rece și umed.

Recomandare: Ține-l într-un loc bine ventilat și uscat

Bananele: frigul oprește procesul de coacere, iar coaja se înnegrește rapid din cauza oxidării.

Recomandare: păstrează-le în bucătărie, la temperatura camerei

Citricele (lămâi, portocale): pot deveni amare și se pot deshidrata rapid dacă sunt ținute la temperaturi foarte joase fără ventilare

Pâinea: frigiderul usucă pâinea și o întărește mai repede (proces de retrogradare a amidonului).

Recomandare: se pătrează mai bine la temperatura camerei. Dacă nu este consumată în 2 zile, mai bine o congelați.

Mierea: tinută la frigider se cristalizează și se întărește excesiv. Mierea pură nu expiră și nu are nevoie de refrigerare.

Uleiul de măsline: ținut la frigider se solidifică și își pierde din proprietăți. Păstrați-l într-un loc răcoros și întunecat (cămară).

Cafeaua (boabe sau măcinată): absoarbe mirosurile celorlalte alimente și își pierde aroma.

Recomandare: Cafeaua se păstrează într-un recipient etanș, la loc uscat. De preferință în varianta boabe și se macină înainte de consum.

Busuiocul: Se ofilește și se înnegrește aproape instantaneu la frig. Se păstrează cel mai bine într-un pahar cu apă, exact ca florile.

STB a înregistrat, doar în primele patru luni ale anului, peste 4.700 de concedii medicale, astfel că, în medie, au lipsit 40 de angajați zilnic.

„O sută, poate mai mult”. „Ştim problema dar nu vrem să comentăm mai departe”, spun oamenii, conform Observator.

În locul şoferilor sau vatmanilor în concediu medical sunt chemaţi de acasă colegi de-ai lor, plătiţi dublu. Nu mereu acestea situaţii ar fi justificate, crede primarul Bucureştiului.

„La noi la depou la garaj suntem în deficit de şoferi de troleibuze.  Ne cheamă din liber că nu au şoferi”, spune un şofer.

Citește și: Suspendarea lui Nicușor Dan, rampă de lansare pentru Ilie Bolojan. Cum ar putea PNL să-l propulseze pe premier în funcția de președinte al României

Concedii peste concedii

„Mai mult de atât sunt şi alte lucruri care nu sunt în regulă la STB. Dincolo de problema de management, Avem informaţii că se abuzează de concedii medicale şi rechemare din concediu medical pentru a se efectua anumite ore suplimentare care sunt mai scumpe. Am cerut managementului STB să-şi facă treaba”, a declarat Ciprian Ciucu – primarul general al Capitalei.

Angajații STB se apără, spunând că mulți ar avea probleme grave de sănătate după ce au condus ani de zile.

„Sunt care sunt bolnavi cu totul. Adică boli profesionale, coloană. Acum că avem Imperio dar până acum aveam căruţe. Sunt care săracii sunt bolnavi, sunt terminaţi. Unii au dosare de boală, unii n-au”, spune un angajat.

STB are datorii de peste 1,5 miliarde de lei

Pentru mai bine de 4.500 de angajați ai STB, programul de lucru a fost redus de la cinci la patru zile pe săptămână, măsură care ar urma să peste 7 milioane de lei lunar la buget. În paralel, compania a eliminat jumătate dintre funcțiile de conducere și aproape 30% dintre posturile de directori, ceea ce ar putea reduce cheltuielile cu încă aproximativ 400.000 de lei pe lună.

Planul de restructurare nu se oprește aici. Alte 800 de posturi urmează să fie desființate, iar impactul estimat asupra bugetului este de circa 8 milioane de lei economisiți în fiecare lună. Cu toate acestea, mulți șoferi privesc măsurile cu neîncredere.

STB se confruntă în prezent cu datorii care depășesc 1,5 miliarde de lei, în timp ce reclamațiile călătorilor legate de întârzieri și starea mijloacelor de transport continuă să se înmulțească.

Citește și: Se dau bani de la stat pentru românii care au rămas fără job. Care sunt condițiile

Bolojan rămâne campionul tăierilor și după moțiunea de cenzură. Mai nou, premierul interimar a decis tăierea sporurilor pentru bugetarii care lucrează cu fonduri europene. Mai precis, acordarea acestora în funcție de performanțe.

Șeful Executivului subliniază că se elimină astfel plata ”din oficiu” a sporurilor, urmând să fie recompensați cei care ”livrează”.

”Săptămâna aceasta, vom modifica și modul de acordare al sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene (până la 40% din salariu).

Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul ‘foarte bine’.
Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate, plăți deblocate, termene respectate.
Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ‘foarte bine’.
Până la sfârșitul lunii august, pentru a recupera întârzierile și a nu pierde fondurile europene, este nevoie de efort și de o bună organizare.
În următoarele două săptămâni vom face plăți de peste 60 de milioane de euro. Săptămânal se va face publică suma achitată.
Mulțumesc anticipat tuturor pentru efort!”, a scris Ilie Bolojan, marți, pe rețelele de socializare.

Citește și În țara „dosarului cu șină”, directorul ANAF vrea să implementeze AI pentru detectarea evaziunii fiscale

Bolojan, care asigură interimatul și la șefia Ministerului Energiei, anunță în aceeași postare măsuri privind plata lucrărilor de investiții și accesarea fondurilor europene.

”Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp”, subliniază șeful interimar al Executivului

Riscul major, adaugă Bolojan, este legat de pierderea fondurilor europene.

”Priorități la Energie. Plata lucrărilor de investiții și accesarea fondurilor europene.
Când am preluat interimatul la Ministerul Energiei, am cerut o situație a proiectelor de investiții, să văd câți bani s-au plătit, câte cereri de plată sunt în analiză și unde stau dosarele.
Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările.
Pe fondurile europene din PNRR, anul acesta, în primele 4 luni, s-au făcut plăți de 60 milioane euro (graficul situație plăți).
Există încă 135 milioane euro solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, multe depuse de luni de zile. De anul trecut, cea mai mare parte, câteva și din 2024 (graficul alăturat, pe trimestre).
Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate.
Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene.

Măsuri dispuse:

• mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister;
• norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare;
• schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților;
• sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor”, a postat Bolojan.

Citește și Domeniul cu multe joburi disponibile care caută oameni în facultăți. ”Vă formăm, puteţi intra în producţie”. Salariul de pornire, atractiv în vreme de criză

Construcțiile, un domeniu cu multe joburi disponibile, încearcă să rezolve problema deficitului de personal inclusiv prin campanii de recrutare direct în facultăți. Oferta companiile include formare gratuită și posibilitatea de intrare relativ rapid în producție. Cât despre salarii, acestea pornesc de la 1.000 de euro pe lună, sumă atractivă în vremuri de criză.

În 2025, piaţa muncii în construcţii a atins un nivel record, ajungând la 460.000 de angajaţi. Chiar și așa, companiile de profil au în continuare joburi disponibile, astfel că sunt obligate să caute oameni inclusiv din rândul studenților.

„Noi vă luăm de pe băncile facultăţilor, vă formăm, puteţi intra în producţie, puteţi merge pe şantiere. Fiecare student care intră, fiecare angajat, are un program de formare”, spun angajatorii, obligați să-și adapteze ofertele la așteptările și dorințele potențialilor angajați.

Ce-și doresc studenții? Surprinzător, poate, pentru unii, salariul nu mai este primul criteriu la alegerea locului de muncă. Studenții își doresc acum, în primul rând, joburi stabile și angajatori cooperanți și înțelegători.

Citește și Salariile din retail: Cine sunt cel mai bine plătiți angajați și care sunt pragurile salariale

„Nu aş putea lucra într-un loc unde totul este alarmant. Cel mai important mi se pare sustenabilitatea locului de muncă, acesta să fie stabil, să ofere şi siguranţă pentru angajaţi, angajatorul să fie înţelegător”, spune un student al Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași.

Companiile plusează la acest dorințe ale potențialilor angajați, subliniind că, din perspectiva lor, este importantă inclusiv socializare șefilor cu subalternii. „Considerăm că cele mai durabile construcţii pot veni prin ingineri determinaţi, specializaţi şi cât mai bine pregătiţi în domeniu. Momente de conectare ad-hoc pur şi simplu, vrem să facem un grătar împreună, vrem să facem o ieşire”, spune inginerul Irina Teslărașu, reprezentanta patronatului proiectanților în construcții din Romania – filiala Moldova, citată de observatornews.

Studenții vor, la rândul lor, să ia contact încă din școală cu posibili angajatori, acesta fiind motivul pentru care organizează târguri de joburi, devenite deja tradiție în mediul universitar ieșean.

„An de an, se discută planurile de învăţământ în parteneriat cu mediul de afaceri. S-a ajuns la un rezultat foarte bun prin organizarea de evenimente pentru sprijinul studenţilor”, a declarat decanul Facultății de Construcții și Instalații din Universitatea ”Gheorghe Asachi”, Andrei Burlacu.

Iar prodecanul Ciprian Cozmanciuc subliniază, la rândul său, utilitatea târgurilor de joburi: „Studenţii sunt într-o zonă în care, da, la ora actuală au de unde alege”.

Citește și O nouă zi liberă de la stat pentru români. Data „ștearsă” de comuniști revine în discuții, când ar putea sta angajații acasă

Un bărbat din Austria a mărturisit că a mers alături de soție și copiii la un restaurant pentru a lua masa în familie. Pentru că cei doi copii erau prea mici pentru a putea mânca o pizza individual, părinții au dorit să comande una singură, pe care să o împartă. Însă, după ce au consultat mai atent meniul, au observat o regulă neobișnuită.

„Pizza noastră este taxată per persoană”, era mesajul afișat de restaurant, ceea ce însemna, practic, că împărțirea preparatelor nu era permisă.

Citește și: STUDIU: Românii refuză să mai mănânce la restaurante. Patiseria începe să ocupe un loc tot mai important în meniul zilnic

În condițiile în care prețurile pentru pizza porneau de la 11 euro și ajungeau până la aproape 20 de euro, în funcție de sosuri și alte ingrediente folosite, familia ar fi ajuns să achte aproape 40 de euro doar pentru mâncarea copiilor.

Cazul nu este unul neobișnuit, din ce în ce mai multe restaurante introducând suprataxe pentru clienții care cer farfurii în plus pentru a împărți un singur preparat.

În diferite regiuni, aceste taxe sunt denumite „taxa zgârcitului”, „farfurii de hoți” sau „farfurii pentru profitori”.

Clienții care solicită o farfurie în plus pentru a împărți mâncarea pot ajunge să achite taxe de până la 8 euro, dar fiecare restaurant își stabilește propriile reguli și poate decide dacă aplică sau nu astfel de costuri.

Fenomenul a stârnit controverse în toată Austria, în special în zonele turistice precum Salzburg și Viena, unde practica devine tot mai des întâlnită.

Reprezentanții industriei HoReCa susține însă că noile taxe sunt necesare pentru ca afacerile să rămână profitabile.

Unele localuri austriece au mers și mai departe. Anumite gelaterii au început să perceapă inclusiv o „taxă de spălare” dacă desertul este servit într-un bol reutilizabil, în locul unui cornet. Doi turiști din Austria Inferioară au povestit că au mers la o gelaterie din apropiere de Viena, atrasă de numărul mare de clienți.

Cei doi au comandat câte o cafea cu gheață și o înghețată servită la bol, însă după ce au terminat au observat pe bon un cost suplimentar.

Nota includea 7 euro pentru băutură, 8,50 euro pentru desert și încă 1,40 euro reprezentând o „suprataxă pentru pahar”.

„M-am ridicat imediat și am întrebat la tejghea dacă am plătit garanție”, a spus turistul.

Răspunsul primit l-a lăsat fără cuvinte.

„Așa procedăm noi, pentru spălatul vaselor”, i-a explicat un angajat al localului.

Nota de plată, negociată la întâlniri

Nota de plată de la restaurant nu devine subiect de discuție doar în familii, ci și în cupluri sau întâlniri.

Dacă în trecut exista automat ideea că bărbatul trebuie să plătească, tinerii privesc în prezent lucrurile diferit, tot mai mulți alegând să împartă nota de plată.

Totuși, momentul plății stârnește tensiuni între tineri, iar acest lucru este observat și de angajații din HoReCa.

„La prima întâlnire, s-a văzut după situație, au fost niște priviri ciudățele între cei doi. El propusese să cumpere ceva să împartă, tipei nu i-a plăcut foarte tare, până la urmă a ajuns să-și cumpere doar pentru el și ea a plecat cu cafeaua, dar nu a fost foarte încântată de situație. La prima întânire mereu există niște priviri între cei doi care nu sunt foarte comode nici pentru mine ca barista din spate”, a spus Rodica, barista, potrivit Observator.

Astfel, momentul notei de plată a devenit un test de valori și compatibilitate. În timp ce pentru unii presupune independență și egalitate, pentru alții înseamnă interes și implicare emoțională.

„Dacă bărbatul a făcut invitația, clar el. Dar nu mi se pare un lucru general valabil. Într-o relație sănătoasă și femeia poate plăti. Fiecare a plătit partea lui”.

Banii rămân și una dintre cele mai sensibile teme în relații.  78% dintre români spun că problemele financiare sunt principalul motiv de ceartă într-o relație, iar un român din trei recunoaște că ascunde anumite cheltuieli sau venituri față de partener.

Citește și: Cum plătești mai mult decât ar trebui în restaurantele din România. Șmenul se află chiar pe nota de plată: „Au început să te fure pe față”