Deputatul AUR Mohammad Murad susține că George Simion i-a propus să preia Ministerul Economiei în viitorul Guvern condus de Adrian Veștea, ofertă pe care a refuzat-o în favoarea lui Petrișor Peiu. În același timp, Murad afirmă că liderul AUR și partidul nu și-ar fi dorit, în realitate, să intre la guvernare.

Invitat în emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Mohammad Murad a făcut dezvăluiri despre discuțiile purtate în jurul formării Guvernului Veștea, despre posibila participare a AUR la viitorul Executiv și despre condițiile puse de George Simion pentru continuarea negocierilor, potrivit Mediafax.

Mohammad Murad a declarat că George Simion l-ar fi întrebat dacă dorește să preia funcția de ministru al Economiei în Guvernul Veștea.

Deputatul AUR spune că a refuzat oferta și l-a indicat pe senatorul Petrișor Peiu drept o variantă mai bună pentru acest portofoliu.
„Simion mi-a propus. I-am zis că nu, că domnul Peiu e mult mai OK”, a declarat Murad.

Acesta a respins și ideea că ar avea o relație apropiată cu Adrian Veștea. Murad susține că a discutat doar de două ori cu liberalul și că are mai multe rezerve față de pozițiile exprimate de acesta în negocierile pentru viitorul Guvern.

AUR a adoptat rezoluția „Alegeri anticipate! România are nevoie de un nou început”. Planul partidului condus de George Simion: „Suspendarea președintelui și organizarea unui referendum pentru demiterea acestuia”

Deputatul AUR l-a acuzat pe Veștea că se limitează la declarații și nu prezintă suficiente măsuri concrete. Murad a mai dezvăluit că în negocieri s-ar fi discutat despre un protocol între Adrian Veștea și AUR.

Potrivit acestuia, una dintre variante prevedea ca formațiunea condusă de George Simion să intre în structurile guvernamentale la nivel de secretari de stat și conduceri de agenții.

Murad spune că el a susținut participarea AUR la guvernare în această formulă, în timp ce George Simion ar fi afirmat că partidul este interesat să fie prezent în structurile statului. În ciuda discuțiilor despre funcții și a propunerii pentru Ministerul Economiei, Mohammad Murad susține că George Simion și conducerea partidului nu și-ar fi dorit, în realitate, participarea AUR la viitorul Executiv.

„N-a vrut Simion să intre la guvernare și partidul, în general”, a afirmat deputatul. Murad spune că l-a întrebat pe liderul AUR de ce a continuat negocierile și aparițiile publice despre formarea Guvernului, în condițiile în care partidul nu ar fi fost hotărât să intre la guvernare.

El susține că i-a cerut lui Simion să oprească discuțiile și să anunțe public că AUR nu va vota un Guvern din care nu face parte.

Potrivit relatării lui Mohammad Murad, George Simion ar fi pus două condiții pentru continuarea negocierilor. Prima a fost ca Adrian Veștea să meargă la sediul AUR pentru discuții directe. Murad spune că liberalul a acceptat condiția și a participat la întâlnire.
A doua condiție îl viza pe președintele Nicușor Dan. Simion i-ar fi cerut șefului statului să declare public că AUR nu este un partid extremist.

Murad susține că nu a fost de acord cu această abordare, considerând că alegătorii AUR nu au nevoie ca președintele să stabilească public identitatea politică a partidului.

Viceprimar AUR, fugit de la locul accidentului după ce a făcut prăpăd cu mașina primarului. La spital, a declarat că rănile le are în urma unei căzături

Potrivit deputatului, Simion i-ar fi spus ulterior că a primit un telefon prin care a fost informat că Nicușor Dan ar fi dispus să facă o asemenea declarație. Afirmația nu a fost confirmată public de președinte sau de Administrația Prezidențială.

Mohammad Murad consideră că AUR a pierdut o ocazie de a demonstra că poate acționa ca un partid responsabil și capabil să participe la guvernare.

Întrebat dacă formațiunea a ratat șansa de a intra în viitorul Executiv, deputatul a răspuns că s-a pierdut un moment în care AUR ar fi putut fi privit diferit.

Murad a precizat că el nu intenționează să accepte funcții în viitorul Guvern și a cerut mai multă responsabilitate din partea partidului în negocierile politice.

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au divorțat în luna martie a acestui an, luând decizia să meargă pe drumuri separate după numeroase discuții și încercări de a repara relația. Se pare că dansatorul a trecut peste perioada dificilă, găsindu-și liniștea în brațele unei tinere.

Citește și: Andreea Popescu s-a tunat. Cum arată acum fosta soție a lui Rareș Cojoc, ce operații estetice și-a făcut: „Mi-a căzut părul enorm, pielea a arătat horror. Încă am aceste vânătăi” VIDEO

Vestea că Rareș Cojoc are o nouă relație a ajuns și la urechile Andreei, mai ales după ce dansatorul și Claudia Dumitru, iubita acestuia, au oficializat totul în mediul online. La acel moment, creatoarea de conținut a vorbit despre acest lucru, iar recent a recunoscut că a fost geloasă.

Andreea Popescu: „Aș minți să spun că nu am simțit nimic”

”Nu am suferit, am avut o gelozie… evident. Aș minți să spun că nu am simțit nimic sau că nu există sentimente pentru Rareș. Sunt 15 ani în care mi-am împărțit viața alături de un om, avem trei copii împreună, am trecut prin atât de multe chestii. M-a deranjat, pentru că era un pic ciudat să îți vezi… și faptul că lucrurile au fost asumate foarte rapid, dar au fost niște stări”, a mărturisit aceasta.

Divorțul a venit și cu regrete pentru Andreea Popescu, influencerița recunoscând că îi pare rău că l-a făcut pe Rareș să sufere în timpul relației. Vedeta a luat decizia de a divorța după o perioadă în care a reflectat asupra situației și a conștientizat, în cele din urmă, că nu mai există șanse să salveze căsnicia.

”Faptul că l-am făcut să sufere foarte tare. Regret, bineînțeles. I-am spus și lui. (n.r. Dacă ai da timpul înapoi ai proceda diferit?) Bineînțeles! Dar știi cum e, dacă am putea să luăm deciziile corecte în timpul focului, ar fi ideal”, a declarat Andreea Popescu, la Sosurile lui Măruță.

Citește și: Andreea Popescu a dat cărțile pe față după divorțul de Rareș Cojoc, care și-a găsit fericirea în brațele Claudiei Dumitru: „Aștept să ajung acolo să fiu în siguranță” VIDEO

Procurorul Radu George Bucurică, de la Parchetul Tribunalului Caraș-Severin, rămâne în arest preventiv. Înalta Curte a anunțat marți, 1 septembrie, că i-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare împotriva deciziei de arestare.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de inculpatul Radu George Bucurică împotriva încheierii 617 din data de 27 august 2026 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr. 525/57/2026. (…) Definitivă”, a transmis instanța.

Procurorul Radu George Bucurică, arestat preventiv după ce a intrat cu un pistol pe o terasă din Hunedoara, a fost suspendat din funcție de CSM. Magistratul a fost dat în urmărire națională și prins într-un supermarket

Reamintim că Radu Bucurică a fost reținut pentru 24 de ore pe 10 august, fiind acuzat că a produs un scandal într-un local din localitatea Ribița, județul Hunedoara, iar la venirea unui echipaj de poliție ar fi folosit un spray lacrimogen și ar fi tras un foc de armă în timp ce era imobilizat de agenți. Anchetatorii au susținut că avea asupra sa un cuțit, un spray iritant lacrimogen, precum și un pistol marca Walther, deși permisul de portarmă era anulat.

El a fost acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și ultraj.

„La data de 9 august, în jurul orei 02:48, inculpatul a intrat pe terasa unui local public din Comuna Ribița, jud. Hunedoara, în care erau circa 100 de persoane, având asupra sa un cuțit, un spray iritant lacrimogen, precum și o armă letală tip pistol, marca WALTHER, seria FBC 3400, de cal. 9X19, în condițiile în care IPJ Caraș Severin – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase a dispus la 27 iulie anularea permisului de port-armă, aspect cunoscut de inculpat din 6 august. În jurul orei 03:00, fiind solicitat să se legitimeze de către organele de poliție, a refuzat, a ridicat tonul, deranjând persoanele care se aflau în local și a fugit de organele de poliție care au plecat în urmărirea sa, după ce anterior a folosit spray-ul iritant lacrimogen împotriva acestora, iar la momentul imobilizării sale de către organele de poliție ar fi tras fără drept cu arma letală deținută asupra sa”, a transmis Parchetul General.

Citește și : Procurorul Radu George Bucurică a fost prins. Unde l-au depistat polițiștii, fusese dat în urmărire națională FOTO EXCLUSIV

În apărarea sa, Bucurică a susținut că nu a tras și că avea arma pentru a se proteja de „mafia din Banat”, conform news.ro. În primă fază, Curtea de Apel Alba Iulia l-a lăsat liber deoarece magistrații au observat că imaginile înregistrate de camera video de corp purtată de un agent nu arătau că procurorul a tras.

Pe 27 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus definitiv arestarea preventivă a lui Radu George Bucurică pentru 30 de zile. După emiterea mandatului, a fost dat în urmărire de Poliția Română, deoarece nu a fost găsit pentru punerea în executare a mandatului, dar a fost prins la scurt timp.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că datele preliminare indică o rată de absorbție a PNRR de aproximativ 93%, însă a avertizat că sumele pot varia în plus sau în minus până la validarea finală a rapoartelor de către Comisia Europeană.

Pîslaru a precizat că, pe componenta de granturi, România ar urma să încaseze aproximativ 11 miliarde de euro din totalul de 13,56 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o rată de absorbție estimată la 90.58%.

„În acest moment, cumulând cei 450-460 de milioane de euro pe grant din Cererea de plată 3, la care am făcut referire, cu suma de circa 870 de milioane de euro care sunt salarizare plus decarbonizare, ajungem la circa 1.277 miliarde de euro, care s-ar scădea din cele 13,56. Deci, cumva, ca să fie lucrurile foarte clare, discutăm de circa 11 miliarde din 13.6 pe care le luăm. De aici este 90.58%, dacă vrem să fim foarte exacți”, a declarat Pîslaru, marți, în cadrul conferinței de presă dedicate bilanțului PNRR.

Noi titluri de stat Fidelis, scoase la vânzare în septembrie 2026. Ofertă specială pentru donatorii de sânge

În ceea ce privește componenta de împrumuturi, Pîslaru a estimat o absorbție de 97,57%, luând în calcul aproximativ 158 de milioane de euro provenite din Cererile de plată 2 și 3, precum și sumele aferente Cererii de plată 6.

„Pe partea de împrumut, după cum v-am spus, aici avem mai degrabă niște sume care vin din acea diferență de costuri pe recepții parțiale, elemente esențiale, și discutăm de circa 158 milioane de euro, Cererea de plată 2, 3, plus ce avem din 6, ceea ce ar însemna o absorbție de 97.57”, a spus ministrul interimar.

Prin cumularea ambelor axe de finanțare, gradul preliminar de absorbție al României se situează la 92.97% din anvelopa totală definitivă a PNRR.

„Pe structura actuală definitivă a PNRR, dacă adaugi cele două componente, îți dă în total 92.97%, deci aproape 93% din PNRR de 20.10 miliarde, cum avem în acest moment”, a subliniat Pîslaru.

Cu toate acestea, ministrul a avertizat că până la finalizarea raportului de către Comisia Europeană, acest procent poate să crească sau să scadă în funcție de datele care vor fi centralizate la minister.

„Suntem pe date preliminare, urmează să primim raportările. Evident, există posibilitatea ca aceste sume să varieze în plus sau în minus. evident ele vor fluctua în funcție de raportările pe care le primim de la ministere și mai ales și aici e foarte important de munca pe care o vom duce împreună cu Comisia Europeană pentru a valida, a face eșantionare, a verifica toate lucrurile pe care le avem de dovedit”, a conchis ministrul.

Bolojan explică de ce au trecut pe lângă noi multe ”trenuri” din PNRR. ”Dacă ne-am fi făcut temele la timp, n-am fi pierdut bani” / ”Trebuia să construim 19 spitale, le-am redus la opt”

Principalul risc rămas este legat de reformele nefinalizate, în special legea salarizării unitare. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii a prezentat marți bilanțul PNRR, după încheierea oficială, la 31 august, a perioadei de implementare a planului, pe care l-a descris drept cel mai amplu mecanism de finanțare pus vreodată de Uniunea Europeană la dispoziția statelor membre.

România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, valoarea fiind ulterior ajustată, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi, care ajungea inițial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusă în formula finală la 6,54 miliarde de euro.

Dragoş Pîslaru: PNRR era „un program blocat”

Ministrul a făcut o evaluare critică a situației găsite de actualul Guvern, susținând că existau proiecte neeligibile, o supracontractare masivă și întârzieri în realizarea reformelor.

„În același timp, se constata că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase”, a declarat Pîslaru.

Potrivit acestuia, situația era agravată de probleme de management și de absența unor instrumente eficiente pentru urmărirea proiectelor.

„Exista, în același timp, un haos managerial și o lipsă de transparență totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum să spun, ceva care să poată să monitorizeze progresul fizic și financiar al acestui program”, a afirmat ministrul.

La momentul preluării gestiunii PNRR existau peste 25.000 de proiecte, iar cererea de plată numărul 3 ajunsese să blocheze practic avansarea planului. România pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plată 2, iar cererea 3, prevăzută mult mai devreme în calendarul programului, a fost încasată abia în iunie 2025.

Peste 90% absorbție din granturi, potrivit estimărilor MIPE

Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5 a fost depusă pe 14 august și are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro. Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă până la 30 septembrie.

Pîslaru a susținut că o parte foarte mare din efortul administrativ aferent PNRR a fost concentrată în ultima perioadă de implementare.

„În cererea de plată 4, 5 și 6, deci cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, și una care să fie parțial realizată și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare”, a declarat ministrul.

Estimarea prezentată de acesta indică o rată finală de absorbție de peste 90% din componenta nerambursabilă, care se ridică la aproximativ 13,57 miliarde de euro.

Legea salarizării pune în joc 770 de milioane de euro
Cea mai mare vulnerabilitate rămasă este reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro încă de clarificat în privința investițiilor și alte sume mai mici.

În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru.

„Din acest punct de vedere, vă pot spune că, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipsește, este cea legată de salarizarea unitară”, a declarat Pîslaru.

Conform calculelor MIPE, la pierderile potențiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. Estimarea finală prezentată de Pîslaru indică o rată de absorbție de 90,58% pentru granturi și de peste 97% pentru componenta de împrumuturi.

Pîslaru atacă fostele guverne și PSD
Ministrul a lansat și un atac politic la adresa fostelor guverne și, în particular, a PSD, pe care l-a acuzat de întârzierea reformelor.

„Noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a spus Pîslaru.

El a invocat inclusiv disputa privind pensiile speciale, susținând că insistențele actualului Guvern au permis recuperarea a peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.

10 spitale au fost mutate pe fondurile de coeziune
Pîslaru a explicat și de ce componenta de împrumuturi a PNRR a fost redusă față de valoarea inițială. Potrivit acestuia, proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate în alte mecanisme de finanțare după probleme privind licitațiile din Transporturi.

Totodată, zece spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sănătate, ministrul estimând că acestea vor fi terminate cel mai probabil în 2027.

„Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto și cu doamna Mânzatu pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Și cred că este un lucru foarte important să menționăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul a precizat și că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.

Ultima cerere de plată trebuie trimisă până la 30 septembrie
Procesul financiar nu se încheie însă odată cu expirarea perioadei de implementare. Pîslaru a anunțat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind legea salarizării și decarbonizarea.

Ministerele trebuie să pregătească documentele necesare, acestea urmând să ajungă centralizat la coordonatorul național până la jumătatea lunii septembrie. Cererea de plată numărul 6 ar trebui transmisă Comisiei Europene pe 30 septembrie, după care vor urma negocieri și verificări pe parcursul lunii octombrie și până în noiembrie.

În încheierea bilanțului, ministrul a spus că experiența PNRR ar trebui să schimbe modul în care România gestionează viitoarele fonduri europene.

„Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent și rapid, care să urmărească, până la urmă, creșterea economică și dezvoltarea societății. Prima lecție crucială este să evităm fragmentarea”, a declarat Dragoș Pîslaru.

El a pledat totodată pentru o coordonare națională mai puternică și pentru un acord politic asupra reformelor majore:

„Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depășească ciclurile electorale și să ne menținem angajamentele asumate de România.”

Fostul cancelar german Angela Merkel a poposit în București, pentru a-și lansa volumul de memorii, intitulat ”Libertate. Amintiri 1954 – 2021”. Lansarea va avea loc marți seară, la Ateneul Român, unde cea care a condus Germania timp de 16 ani va avea un dialog public cu Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și nume emblematic al jurnalismului românesc.

Înainte să-și lanseze memoriile, Angela Merkel a fost primită la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan.

Șeful statului român a dezvăluit, după întâlnire, ce a discutat cu fostul cancelar german.

Citește și Vladimir Putin le-ar fi spus apropiaților că „Mă vor spânzura dacă războiul se termină fără cucerirea Donbasului”. Rusia pregătește mobilizarea a sute de mii de oameni după alegerile parlamentare din septembrie

Nicușor Dan a precizat că subiectul central al discuțiilor cu Angela Merkel a fost reprezentat de rolul constructiv ”pe care o Uniune Europeană mai unită îl poate juca în afacerile internaționale”, inclusiv ce pot face împreună, în acest context, România și Germania.

”Am fost încântat să o găzduiesc astăzi, la Palatul Cotroceni, pe fostul cancelar federal german, doamna dr. Angela Merkel. Am avut o discuție foarte bună despre contextul politic și de securitate global.

A fost foarte interesant să ascult opiniile doamnei Merkel, bazate pe vasta sa experiență politică.

Ne-am concentrat asupra rolului constructiv pe care o Uniune Europeană mai unită îl poate juca în afacerile internaționale, precum și asupra a ceea ce România și Germania pot face împreună pentru a promova o mai mare coeziune europeană și o poziție mai fermă în domeniul apărării, cu asumarea unei responsabilități mai mari de către europeni în cadrul NATO”, a scris, pe X, Nicușor Dan.

Citește și Radu Miruță: „Nu există în acest moment niciun indiciu că trupele americane ar urma să plece din România”

Deputatul PNL Robert Sighiartău a anunţat, marţi, după şedinţa grupurilor reunite ale PNL din cele două Camere, că aproape în unanimitate, s-a luat decizia ca toţi membrii grupului PNL din Camera Deputaţilor care au votat alături de PSD învestirea Guvernului Veştea, să-şi piardă susţinerea şi funcţiile pe care le aveau. De asemenea, PNL a decis că va colabora în Parlament cu USR şi UDMR.

Citește și Piața auto din România, în picaj. Au fost înmatriculate cu 37% mai puține autoturisme noi în august 2026, față de anul trecut

„Am terminat şedinţa grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor. Am avut o şedinţă în prezenţa domnului preşedinte Ilie Bolojan, împreună cu colegii şi am luat câteva decizii importante pentru direcţia politică şi parlamentară a Partidului Naţional Liberal. În primul rând, aproape în unanimitate, s-a luat decizia ca toţi membrii grupului PNL din Camera Deputaţilor care au votat alături de PSD învestirea Guvernului Veştea, să-şi piardă susţinerea şi poziţiile şi funcţiile pe care le aveau în cadrul Camerei Deputaţilor. S-a luat această decizie cu unanimitate, iar cei care au votat alături de PSD îşi vor pierde funcţiile din cadrul Camerei Deputaţilor”, a anunţat deputatul Robert Sighiartău.

Bolojan explică de ce au trecut pe lângă noi multe ”trenuri” din PNRR. ”Dacă ne-am fi făcut temele la timp, n-am fi pierdut bani” / ”Trebuia să construim 19 spitale, le-am redus la opt”

El a precizat că a doua decizie, la fel de importantă, este de a colabora în plan parlamentar cu USR şi cu UDMR.

„Noi am avut o colaborare foarte bună cu USR, după cum vedeţi şi în guvernare, s-au făcut câteva reforme relevante pentru România şi ne dorim ca această colaborare să funcţioneze şi în perioada următoare, în această sesiune extrem de importantă, în Camera Deputaţilor, dar şi în Senat”, a subliniat Sighiartău.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a menționat că deputatul Lucian Bode va fi înlocuit din funcția de președinte al Comisiei de transporturi cu Dragoș Ciubotaru, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc va fi înlocuită de la conducerea Comisiei pentru apărare cu Silviu Coșa.

PNL şi-a stabilit priorităţile în Parlament: Reforma administraţiei, centrale şi a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală, cu obiectiv principal reducerea dimensiunii Parlamentului, legea lustraţiei

PNL şi-a stabilit priorităţile în Parlament care vizează reforma administraţiei, centrale şi a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală, cu obiectiv principal reducerea dimensiunii Parlamentului, legea lustraţiei. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a afirmat că pentru fiecare dintre priorităţi se va forma un grup de lucru, în cadrul grupului Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi se va veni cu propuneri legislative.

Liberalii şi-au stabilit, marţi, priorităţile. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, a arătat într-o conferinţă de presă că priorităţile sunt reforma şi descentralizarea administraţiei publice centrale şi a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală, cu obiectiv principal reducerea dimensiunii Parlamentului României dar şi a administraţiei publice locale, reforma bugetului asigurărilor de sănătate.

Liberalii şi-au mai stabilit ca priorităţi sprijinirea clasei mijlocii, eliminarea suprataxării contractelor part-time, liberalizarea contractelor de muncă şi Legea lustraţiei.

„Pentru fiecare dintre aceste priorităţi vom forma un grup de lucru, în cadrul grupului Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi vom veni cu propuneri legislative, propuneri care să fie coerente, pe care le vom discuta cu partenerii noştri din USR şi cu ceilalţi parlamentari şi partide politice care vor dori să pună umărul la reforma României. Credem că aceste priorităţi merg mână în mână cu ceea ce a promovat premierul Ilie Bolojan, cu ceea ce a promovat Partidul Naţional Liberal în ultima perioadă şi considerăm că România are nevoie de aceste reforme astfel încât să ne facem bine pentru viitor”, a spus Ionel Bogdan.