Un polițist în vârstă de 40 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență vineri, 10 iulie, după ce i s-a făcut rău chiar în incinta Secției de Poliție Rurală Tigveni. În timp ce IPJ Argeș a confirmat incidentul, conducerea Spitalului Municipal Curtea de Argeș a oferit o reacție cel puțin neobișnuită.

Intervenție contra cronometru a colegilor

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Argeș, incidentul a avut loc în jurul orei 11:30. Observând starea critică în care se afla bărbatul, colegii acestuia au acționat rapid: l-au urcat într-o autospecială de poliție și au pornit spre cea mai apropiată unitate medicală, mergând în întâmpinarea ambulanței pentru a câștiga timp prețios.

Echipajul medical l-a preluat pe polițist de pe traseu și l-a transportat de urgență la Spitalul Municipal Curtea de Argeș pentru investigații și îngrijiri de specialitate.

Poziția oficială a IPJ Argeș

Compartimentul Relații Publice din cadrul IPJ Argeș a transmis un comunicat oficial cu privire la acest caz:

„Astăzi, 10 iulie, în jurul orei 11:30, un polițist, de 40 de ani, a acuzat o stare de rău, în timp ce se afla în cadrul Secției de Poliție Rurală Tigveni.”

Managerul spitalului: Informații doar despre pacienții mușcați de urs

Dacă autoritățile polițienești au fost transparente, o atitudine surprinzătoare a venit din partea conducerii unității medicale unde a fost internat polițistul.

Contactat pentru a oferi detalii despre starea de sănătate a pacientului, managerul Spitalului Municipal Curtea de Argeș a refuzat să comenteze cazul. Acesta a oferit o replică ironică sau cel puțin bizară, lăsând să se înțeleagă că unitatea medicală poate oferi informații publice doar în cazul pacienților care au fost mușcați de urs.

Până la această oră, nu există date suplimentare cu privire la diagnosticul polițistului sau dacă viața acestuia este în pericol.

Acting Minister of Internal Affairs Catalin Predoiu stated on Friday in Constanta that the institution he represents is looking into acquiring autonomous maritime platforms to support surveillance and monitoring missions in the marine environment.

„We have a cooperation agreement with the company in question through our Coast Guard units to test these drones, which possess significant surveillance and monitoring capabilities and offer multiple functions. They are being tested because we are considering a Ministry of Internal Affairs program. (…) We are looking into their acquisition,” Predoiu stated at a press conference, adding that the purchases could be made through a component of the European SAFE funding program.

According to him, the Ministry of Internal Affairs (MAI) aims to improve its efforts to combat crimes related to migration, smuggling, and human and drug trafficking.

„We are considering a number sufficient to meet our needs for protecting the border (…) against crimes such as illegal migration, smuggling, human trafficking, and drug trafficking these are our responsibilities,” said Catalin Predoiu.

A demonstration of an autonomous maritime platform designed to support surveillance and monitoring missions in the marine environment currently undergoing testing took place recently at the Port of Constanta. This event was part of initiatives led by the Ministry of Internal Affairs, through the Coast Guard, to identify and evaluate modern technological solutions capable of strengthening maritime border surveillance capabilities and enhancing security within the area of responsibility.

On Friday, Catalin Predoiu attended a working meeting in Constanta regarding the summer season, alongside representatives from all central and local structures of the Ministry of Internal Affairs, subsequently holding a press conference.

După deschiderea oficială a stațiunii NIBIRU și un start spectaculos al ediției aniversare, Beach, Please! 2026 a continuat cu o primă zi de festival marcată de concerte memorabile, o atmosferă electrizantă și un public care a ales să rămână în festival până târziu în noapte, bucurându-se de întreaga experiență oferită de noua destinație de entertainment de pe litoral.

Artificiile care au deschis oficial seara au dat tonul unui program plin de energie, iar fiecare zonă din NIBIRU a prins viață prin muzică, lumină și experiențe dedicate participanților. De la scene și promenadă până la restaurante, zonele de activități și spațiile de relaxare, întreaga stațiune a devenit decorul unei seri trăite intens de public.

Concerte și energie până după miezul nopții

Pe scenele festivalului au urcat unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului, printre care Nemzzz, Apollored1, Xaviersobased, Prettifun, Alex Velea, întâmpinați cu entuziasm de fanii care au cântat și au dansat de la începutul concertelor până după miezul nopții. Energia publicului și interacțiunea dintre artiști și participanți au transformat fiecare show într-o experiență inedită, confirmând atmosfera unică pentru care Beach, Please! este cunoscut.

Din cauza condițiilor meteo care au afectat deplasarea artistului, concertul lui Playboi Carti nu a mai putut avea loc conform programului inițial și a fost reprogramat pentru azi. Artistul va intra pe scena la ora 4AM.

Yeat și Ski Mask The Slump God urcă pe scenă în a doua zi

Festivalul continuă mâine cu un nou program de concerte și experiențe, iar pe scenele Beach, Please! vor urca Yeat, Ski Mask The Slump God, Jeleel, Rich Amiri, Ian x Azteca, alături de numeroși alți artiști români și internaționali. Prognoza meteo anunță vreme foarte bună pe litoral, condiții ideale pentru o nouă zi de festival la NIBIRU.

Beach, Please! 2026 continuă până pe 12 iulie la NIBIRU, Costinești, noua destinație de entertainment care va rămâne deschisă pe tot parcursul verii, cu festivaluri, concerte și experiențe dedicate tuturor generațiilor.

Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu Donald Trump vorbind despre „dragostea” dintre aliați și cu liderii europeni răsuflând, cel puțin pentru moment, ușurați. Dincolo de spectacolul declarațiilor, Europa pare să fi învățat cum să negocieze cu președintele american. A obținut menținerea angajamentului SUA față de Articolul 5 și amânarea unei decizii privind reducerea trupelor americane din Europa. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, adevăratul termen-limită vine însă în ianuarie 2027.

După luni de tensiuni între Washington și capitalele europene, summitul NATO de la Ankara a evitat scenariul de care mulți aliați se temeau: o ruptură deschisă cu Donald Trump și o nouă slăbire a garanțiilor americane de securitate.

Președintele Statelor Unite a venit în Turcia criticând dur mai multe țări europene, a amenințat Spania cu ruperea relațiilor comerciale și a redeschis disputa privind Groenlanda. Câteva ore mai târziu, tonul său era complet schimbat.

„Vreau doar să spun că, în încăperea aceea, s-a simțit o dragoste extraordinară”, a declarat Trump la finalul summitului. Liderul american a susținut chiar că unii dintre participanți i-ar fi spus: „Domnule, te iubim”.

Cifrele și avantajele – ‘limbajele iubirii’ lui Trump

Dincolo de formula devenită celebră în cărțile despre relații, summitul de la Ankara a arătat că și Donald Trump pare să aibă propriul „limbaj al iubirii” în diplomație: nu declarațiile și gesturile de curtoazie, ci cifrele, contractele și avantajele concrete pentru Statele Unite.

Dincolo de schimbările spectaculoase de ton ale președintelui american, relatările și analizele presei internaționale conturează însă o concluzie mult mai importantă: Europa și-a schimbat strategia în relația cu Donald Trump.

Iar rezultatul de la Ankara ar putea fi rezumat într-o singură frază atribuită unui diplomat european: aliații au reușit să mențină status quo-ul pentru încă șase luni. După aceea, „vom vedea”.

Europa a învățat cum să negocieze cu Donald Trump

La summitul NATO de la Haga din 2025, guvernele europene au mizat pe o strategie relativ simplă. Au promis 120 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, au accelerat achizițiile de armament american și au încercat să mențină o relație bună cu Donald Trump.

Rezultatul nu a fost cel așteptat.

Amenințările privind reducerea prezenței militare americane în Europa au continuat, presiunile pentru majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB nu au dispărut, iar planurile discutate la Washington privind o nouă reducere a numărului de militari americani au arătat că banii și declarațiile diplomatice nu sunt suficiente.

Potrivit unei analize publicate de La Razón și preluate de RADOR Radio România, negociatorii europeni au ajuns la Ankara cu o lecție învățată: în relația cu Trump, argumentele despre valorile democratice comune cântăresc mai puțin decât interesele economice și cifrele concrete.

Noua strategie a fost aceea de a nu mai prezenta creșterea cheltuielilor militare drept o concesie făcută Washingtonului. În schimb, europenii au pus accentul pe beneficiile directe pentru economia americană.

Mesajul transmis lui Trump: Europa cumpără arme, America câștigă bani

Fiecare miliard de euro suplimentar investit de statele europene în apărare poate însemna contracte pentru industria militară americană.

La Ankara, numele marilor producători americani au devenit parte a argumentului politic: Lockheed Martin, Boeing și Raytheon. În centrul discuțiilor s-au aflat inclusiv sistemele Patriot și rachetele Tomahawk.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a jucat un rol important în această schimbare de abordare. În loc să îi prezinte lui Trump doar obligațiile strategice ale Statelor Unite față de Europa, șeful Alianței a pus pe masă cifre, contracte și perspectiva unor noi comenzi pentru industria americană.

La summit au fost discutate acorduri cu industria de apărare în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, potrivit relatărilor presei italiene preluate de RADOR Radio România.

„Europenii își vor cumpăra majoritatea armelor din SUA, iar asta va însemna mai multe locuri de muncă pentru companiile noastre, care vor trebui să accelereze producția cât mai repede posibil”, a declarat Trump.

Președintele american a enumerat chiar companiile care ar putea beneficia: Lockheed Martin, Raytheon și Boeing.

Cu alte cuvinte, Europa pare să fi găsit limbajul în care Donald Trump preferă să discute despre alianțe: cine plătește și cine câștigă.

NATO a obținut ce era vital: Articolul 5 rămâne în picioare

Unul dintre cele mai importante rezultate ale summitului de la Ankara a fost menținerea angajamentului formal al Washingtonului față de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Clauza prevede că un atac armat împotriva unui stat membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.

Într-un context în care Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării relația Statelor Unite cu aliații care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, reafirmarea explicită a Articolului 5 a devenit una dintre principalele mize ale summitului.

Mark Rutte a reușit să păstreze integritatea clauzei în comunicatul final, o realizare care, potrivit analizelor europene, nu era considerată garantată înaintea reuniunii de la Ankara.

Aliații au obținut și un alt rezultat important: Washingtonul nu va lua imediat o nouă decizie privind retragerea unor trupe americane suplimentare din Europa.

Dar aici începe partea mai puțin confortabilă a acordului.

Europa nu a rezolvat problema. A cumpărat șase luni

Planul privind o posibilă reducere suplimentară a prezenței militare americane în Europa nu a dispărut.

Decizia a fost amânată până la finalizarea evaluării Pentagonului privind desfășurarea forțelor SUA pe continent.

Evaluarea se desfășoară pe o perioadă de șase luni și urmează să fie încheiată în ianuarie 2027.

Planul secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, privind reducerea nivelului trupelor americane din Europa rămâne pe masă, chiar dacă o decizie imediată a fost evitată la Ankara.

„Am triumfat la Ankara, în măsura în care acest lucru poate fi numit un succes. Cu alte cuvinte, am reușit să menținem status quo-ul pentru încă șase luni. După aceea, vom vedea”, a declarat un diplomat european pentru Politico, citat în analiza La Razón preluată de RADOR Radio România.

Este, probabil, fraza care descrie cel mai bine rezultatul summitului NATO.

Europa nu a primit garanția că militarii americani vor rămâne la actualul nivel pe continent. A obținut timp.

Șase luni.

România, printre țările care așteaptă decizia Pentagonului din ianuarie 2027

Pentru statele de pe flancul estic al NATO, evaluarea Pentagonului are o miză directă.

Analiza publicată de La Razón arată explicit că toate țările de pe flancul estic, „de la Polonia la România”, urmăresc calendarul evaluării americane.

O eventuală reducere a prezenței militare a Statelor Unite în Europa ar modifica ecuația de securitate într-o regiune aflată în proximitatea războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Pentru România, problema nu este una abstractă.

Țara se află pe flancul estic al NATO, la Marea Neagră și la granița cu Ucraina. În acest context, deciziile Washingtonului privind prezența militară americană în Europa au o importanță strategică directă.

Ianuarie 2027 devine astfel un termen urmărit nu doar la Bruxelles, Paris sau Berlin, ci și în capitalele din estul Europei.

Mai ales că evaluarea Pentagonului se va încheia într-un moment politic complicat pentru continent: Franța va intra în campania pentru alegerile prezidențiale, iar Germania s-ar putea confrunta cu schimbări politice importante.

Următorul test pentru Europa: poate susține singură Ucraina?

Problema trupelor americane nu este singura necunoscută rămasă după summitul de la Ankara.

Europa nu a obținut un angajament clar al Statelor Unite privind sprijinul pentru Ucraina după 2026.

Sprijinul militar american pentru Kiev este în scădere, iar unele relatări indică intenția Washingtonului de a-și încheia contribuția directă la furnizarea de armament greu până la începutul anului 2027.

În acest scenariu, statele europene ar urma să preia o parte mult mai mare din povara financiară a războiului.

Cifra care provoacă îngrijorare în rândul miniștrilor europeni ai Apărării este cuprinsă între 40 și 60 de miliarde de euro pe an. Aceasta este suma estimată de care Ucraina ar putea avea nevoie în 2027 pentru a-și continua efortul militar, dacă sprijinul Statelor Unite va continua să scadă.

Franța contribuie în prezent cu aproximativ 7,5 miliarde de euro anual, iar Germania a promis sume comparabile. Diferența de finanțare rămâne însă uriașă.

Bruxelles-ul a propus un mecanism comun bazat pe obligațiuni europene, însă Ungaria și alte state membre blochează deocamdată aprobarea unanimă necesară.

„În 2027, Europa va trebui să demonstreze că poate sprijini Ucraina pe cont propriu, dacă este necesar. Acesta este un test existențial, nu doar diplomatic”, avertizează Dominique Trinquand, citat în analiza publicată de La Razón.

După „dragostea” de la Ankara vine testul din ianuarie

Summitul NATO de la Ankara a evitat ruptura.

Donald Trump a plecat vorbind despre „dragoste” și „unitate”, Articolul 5 a rămas intact în declarația finală, iar decizia privind o posibilă nouă reducere a trupelor americane din Europa a fost amânată.

Pentru liderii europeni, acesta poate fi considerat un succes.

Dar unul limitat în timp.

Europa are acum aproximativ șase luni pentru a demonstra că poate cheltui mai mult pentru propria apărare, că poate transforma promisiunile în contracte și capacități militare și că este pregătită să preia o parte mai mare din sprijinul acordat Ucrainei.

Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, întrebarea care rămâne după summitul NATO de la Ankara este mult mai simplă și mult mai concretă: câți militari americani vor mai rămâne în Europa după ianuarie 2027?

Coridorul Vertical de gaze, una dintre infrastructurile strategice pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, ar putea fi extins spre Serbia și Macedonia de Nord. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a participat vineri, 10 iulie 2026, la Atena, la o întâlnire la nivel de directori generali ai operatorilor de transport și sistem implicați în proiect. Pe masa discuțiilor s-a aflat foaia de parcurs pentru extinderea inițiativei, România având un rol central pe traseul care transportă gaze din sudul spre centrul și estul Europei.

La reuniunea din capitala Greciei au participat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, reprezentanții operatorilor de transport și sistem din cadrul Coridorului Vertical, precum și ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, și reprezentanți ai conducerii sectorului energetic din Bulgaria.

Agenda întâlnirii a vizat ultimele evoluții privind Coridorul Vertical și analiza foii de parcurs pentru extinderea inițiativei prin includerea operatorilor de transport și sistem din Serbia și Macedonia de Nord.

Coridorul Vertical se extinde spre Serbia și Macedonia de Nord

Discuțiile de la Atena vin după ce Grecia, Bulgaria, Serbia și Macedonia de Nord au accelerat în ultimele luni negocierile privind extinderea infrastructurii energetice spre Balcanii de Vest.

În luna mai, ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, anunța că Serbia și Macedonia de Nord urmează să fie integrate în arhitectura Coridorului Vertical prin dezvoltarea interconexiunilor de gaze. Autoritățile din regiune au convenit inclusiv asupra instituționalizării cooperării pentru extinderea proiectului.

Infrastructura necesară nu este însă finalizată integral. Interconectorul dintre Grecia și Macedonia de Nord este în construcție și este estimat să intre în funcțiune în 2027. În paralel, sunt analizate proiectele necesare pentru conectarea Macedoniei de Nord cu Serbia.

Foaia de parcurs analizată acum la Atena urmărește integrarea operatorilor din cele două state în mecanismul regional de transport al gazelor.

România, pe ruta gazelor din Grecia spre centrul și estul Europei

Pentru România, Coridorul Vertical are o miză strategică majoră.

Ruta energetică permite transportul gazelor pe axa sud-nord, pornind de la infrastructura de import de gaze naturale lichefiate din Grecia, traversând Bulgaria și România și continuând spre Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina.

Infrastructura este concepută pentru fluxuri bidirecționale și pentru creșterea capacității de transport între Marea Egee și piețele din Europa Centrală și de Est.

Practic, România nu este doar o piață de destinație pentru gazele aduse prin Grecia, ci un stat de tranzit aflat în centrul noii arhitecturi energetice regionale.

Transgaz este unul dintre operatorii implicați direct în dezvoltarea proiectului.

Gazele LNG pot ajunge din Grecia, prin România, spre Ucraina

Una dintre principalele mize ale Coridorului Vertical este accesul statelor din Europa Centrală și de Est la surse de gaze alternative celor provenite din Rusia.

Terminalele LNG din Grecia pot funcționa ca puncte de intrare pentru gaze naturale lichefiate, inclusiv din Statele Unite, care sunt apoi transportate spre nord prin rețelele Greciei, Bulgariei și României.

Statele Unite au susținut în mod explicit dezvoltarea Coridorului Vertical și coordonarea dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina pentru creșterea utilizării rutelor de transport din sudul Europei.

Primele livrări de gaze spre Ucraina prin produsul de capacitate Route 1 al Coridorului Vertical au început în iulie 2025. Ulterior, operatorii de transport au lucrat la dezvoltarea unor noi produse de capacitate, Route 2 și Route 3, pentru extinderea opțiunilor de transport din nordul Greciei spre Ucraina.

Europa pregătește infrastructura pentru reducerea dependenței de gazul rusesc

Coridorul Vertical este privit ca una dintre infrastructurile care pot contribui la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Operatorii implicați urmăresc eliminarea blocajelor de infrastructură, creșterea capacităților de transport și coordonarea produselor de capacitate între state.

În Bulgaria, lucrările pentru extinderea infrastructurii aferente Coridorului Vertical avansează conform calendarului, potrivit informațiilor comunicate în iunie.

Investițiile estimate pentru proiectele asociate Coridorului Vertical ajung la aproximativ 1,65 miliarde de euro, potrivit unei prezentări corporative Transgaz publicate în februarie 2026.

Ce schimbă extinderea spre Balcanii de Vest

Includerea Serbiei și Macedoniei de Nord ar deschide o nouă ramură a Coridorului Vertical spre Balcanii de Vest.

Cele două state ar putea avea acces la fluxurile de gaze care intră în regiune prin infrastructura LNG din Grecia, în timp ce rețeaua regională ar deveni mai interconectată.

Pentru România, extinderea consolidează poziția rețelei administrate de Transgaz într-un sistem energetic care leagă sudul Europei de piețele din centrul și estul continentului.

Întâlnirea de vineri de la Atena marchează astfel o nouă etapă în dezvoltarea proiectului: de la consolidarea rutei Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina, la extinderea infrastructurii spre Serbia și Macedonia de Nord.

Proces uriaș declanșat împotriva Guvernului Bolojan! Pensionarii militari vor să-și recupereze CASS-ul: „Este ilegală și abuzivă”.

Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM) a chemat în instanță casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, obiectul procesului îl reprezintă „pretenții CASS”

Proces uriaș declanșat împotriva Guvernului Bolojan! Pensionarii militari vor să-și recupereze CASS-ul!

În acest context, l-am contactat astăzi pe col. (r) Petrică Dima, președintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari.

Conform acestuia, circa 2.000 persoane sunt părți vătămate în proces intentat împotriva caselor sectoriale, dar și a Guvernului Române.

„Cred că în jur de 2.000 de persoane sunt părți vătămate în proces. S-au constituit părți vătămate în acest dosar împotriva caselor sectoriale, a Guvernului, a ministerului”, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Petrică Dima.

Vorbim despre CASS-ul care se oprește „la pensiile mai mari de 3.000 de lei”.

„Este ilegală și abuzivă”

„Încercăm să obținem în instanță recuperarea sumelor. Reținerea este ilegală și abuzivă, și neconstituțională.

Avem un probatoriu puternic, în care există decizii ale Curții Constituționale, prin care au declarat, prin 2022, 2023, ca neconstituțională această reținere a CASS-ului, pentru sumele ce depășesc sumele de 3.000 de lei”, ne-a mai declarat acesta.

„E umilitor pentru rezerviștii militari și pensionarii de toate categoriile”

„Este un abuz cras împotriva militarilor în rezervă făcut de stat. Casele de pensii sectoriale execută ce primesc de la Guvern și de la Parlament.

Nu forțează nimeni statul să abuzeze militarii în rezervă și în retragere. Noi ne-am îndeplinit până la capăt obligațiile, conform jurământului militar, iar statul ne-a mințit.

Noi am crezut că, atunci când vom ieși la pensie, vom fi respectați și nu jefuiți, umiliți, îngenuncheați și batjocoriți. E umilitor pentru rezerviștii militari și pensionarii de toate categoriile”, a precizat, pentru STIRIPESURSE.RO, președintele LADPM.

„Ca la noi, la nimeni!”

„Am înțeles că acum vor să recupereze sumele de bani care au fost date greșit cadrelor în rezervă, date din eroarea lor, și nu din greșeala militarului rezervist. Ca la noi, la nimeni!

Pentru civili s-a dat o ordonanță de guvern prin care sunt absolviți de această obligație de a returna banii acordați în mod eronat, din cauza unor funcționari ai statului.

Iar pe militari îi abuzează în continuare. Militarii nu au greșit cu nimic și-au executat jurământul până la capăt. Murim 600, 700 de pensionari militari pe lună. În scurt timp, vor scăpa de cei care au făcut aceste contestații în instanță, pentru că vor muri”, ne-a mai spus președintele Ligii pentru Apărararea Depturilor Pensionarilor Militari.