Noua reglementare, introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 7/2026, stabilește carul procedural necesar pentru aplicarea măsurii de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru șoferii care nu achită amenzile rutiere în termenul legal.

Citește și: Ce trebuie să faci dacă rămâi fără permis de conducere în străinătate. Cât te costă și ce acte sunt necesare

Potrivit prevederilor OUG nr. 7/2026, șoferii care nu achită o amendă rutieră în termen de 90 de zile de la comunicarea sancțiunii riscă să își piardă dreptul de a conduce. Suspendarea permisului se aplică proporțional cu valoarea amenzii neplătite, calculându-se câte o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați. De exemplu, dacă un șofer are o amendă neplătită de 500 de lei, perioada de suspendare va fi de 10 zile. Pentru o amendă de 1.000 de lei, suspendarea va dura 20 de zile.

Fracțiunile nu sunt luate în calcul, iar suspendarea nu se aplică imediat. Poliția Română va demara procedura de notificare a contravenientului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a achita amenda înainte de a intra în vigoare măsura suspendării. Doar în situația în care șoferul nu reacționează nici după această notificare, permisul de conducere va fi suspendat efectiv. Măsura are rolul de a determina conducătorii auto să își achite datoriile către stat, evitând astfel executarea silită prin Fisc, un proces lung și costisitor.

Hotărârea de Guvern aprobată pe 9 iulie 2026 stabilește procedura exactă prin care se aplică suspendarea. Poliția Rutieră va întocmi o adresă către serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, care va proceda la suspendarea dreptului de a conduce. Șoferul va fi înștiințat despre măsura luată și despre perioada de suspendare. Pentru recuperarea permisului, șoferul trebuie să achite integral amenda, dar și taxa de eliberare a noii documentații.

Specialiștii în domeniu spun că noua măsură va avea un impact major asupra comportamentului șoferilor. Până acum, o amendă rutieră neplătită ajungea, în cel mai rău caz, la executare silită prin Fisc, un proces lent și adesea ineficient. Noul mecanism adaugă o sancțiune mult mai directă și imediată, care îi afectează direct pe șoferi în activitatea zilnică. Mulți dintre aceștia depind de mașină pentru a merge la serviciu sau pentru a-și desfășura activitățile profesionale.

Citește și: Senatul a adoptat proiectul de lege pentru eliminarea sancțiunilor aplicate șoferilor care nu au la ei permisul de conducere. Urmează votul decisiv în Camera Deputaților

Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu Donald Trump vorbind despre „dragostea” dintre aliați și cu liderii europeni răsuflând, cel puțin pentru moment, ușurați. Dincolo de spectacolul declarațiilor, Europa pare să fi învățat cum să negocieze cu președintele american. A obținut menținerea angajamentului SUA față de Articolul 5 și amânarea unei decizii privind reducerea trupelor americane din Europa. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, adevăratul termen-limită vine însă în ianuarie 2027.

După luni de tensiuni între Washington și capitalele europene, summitul NATO de la Ankara a evitat scenariul de care mulți aliați se temeau: o ruptură deschisă cu Donald Trump și o nouă slăbire a garanțiilor americane de securitate.

Președintele Statelor Unite a venit în Turcia criticând dur mai multe țări europene, a amenințat Spania cu ruperea relațiilor comerciale și a redeschis disputa privind Groenlanda. Câteva ore mai târziu, tonul său era complet schimbat.

„Vreau doar să spun că, în încăperea aceea, s-a simțit o dragoste extraordinară”, a declarat Trump la finalul summitului. Liderul american a susținut chiar că unii dintre participanți i-ar fi spus: „Domnule, te iubim”.

Cifrele și avantajele – ‘limbajele iubirii’ lui Trump

Dincolo de formula devenită celebră în cărțile despre relații, summitul de la Ankara a arătat că și Donald Trump pare să aibă propriul „limbaj al iubirii” în diplomație: nu declarațiile și gesturile de curtoazie, ci cifrele, contractele și avantajele concrete pentru Statele Unite.

Dincolo de schimbările spectaculoase de ton ale președintelui american, relatările și analizele presei internaționale conturează însă o concluzie mult mai importantă: Europa și-a schimbat strategia în relația cu Donald Trump.

Iar rezultatul de la Ankara ar putea fi rezumat într-o singură frază atribuită unui diplomat european: aliații au reușit să mențină status quo-ul pentru încă șase luni. După aceea, „vom vedea”.

Europa a învățat cum să negocieze cu Donald Trump

La summitul NATO de la Haga din 2025, guvernele europene au mizat pe o strategie relativ simplă. Au promis 120 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, au accelerat achizițiile de armament american și au încercat să mențină o relație bună cu Donald Trump.

Rezultatul nu a fost cel așteptat.

Amenințările privind reducerea prezenței militare americane în Europa au continuat, presiunile pentru majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB nu au dispărut, iar planurile discutate la Washington privind o nouă reducere a numărului de militari americani au arătat că banii și declarațiile diplomatice nu sunt suficiente.

Potrivit unei analize publicate de La Razón și preluate de RADOR Radio România, negociatorii europeni au ajuns la Ankara cu o lecție învățată: în relația cu Trump, argumentele despre valorile democratice comune cântăresc mai puțin decât interesele economice și cifrele concrete.

Noua strategie a fost aceea de a nu mai prezenta creșterea cheltuielilor militare drept o concesie făcută Washingtonului. În schimb, europenii au pus accentul pe beneficiile directe pentru economia americană.

Mesajul transmis lui Trump: Europa cumpără arme, America câștigă bani

Fiecare miliard de euro suplimentar investit de statele europene în apărare poate însemna contracte pentru industria militară americană.

La Ankara, numele marilor producători americani au devenit parte a argumentului politic: Lockheed Martin, Boeing și Raytheon. În centrul discuțiilor s-au aflat inclusiv sistemele Patriot și rachetele Tomahawk.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a jucat un rol important în această schimbare de abordare. În loc să îi prezinte lui Trump doar obligațiile strategice ale Statelor Unite față de Europa, șeful Alianței a pus pe masă cifre, contracte și perspectiva unor noi comenzi pentru industria americană.

La summit au fost discutate acorduri cu industria de apărare în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, potrivit relatărilor presei italiene preluate de RADOR Radio România.

„Europenii își vor cumpăra majoritatea armelor din SUA, iar asta va însemna mai multe locuri de muncă pentru companiile noastre, care vor trebui să accelereze producția cât mai repede posibil”, a declarat Trump.

Președintele american a enumerat chiar companiile care ar putea beneficia: Lockheed Martin, Raytheon și Boeing.

Cu alte cuvinte, Europa pare să fi găsit limbajul în care Donald Trump preferă să discute despre alianțe: cine plătește și cine câștigă.

NATO a obținut ce era vital: Articolul 5 rămâne în picioare

Unul dintre cele mai importante rezultate ale summitului de la Ankara a fost menținerea angajamentului formal al Washingtonului față de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Clauza prevede că un atac armat împotriva unui stat membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.

Într-un context în care Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării relația Statelor Unite cu aliații care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, reafirmarea explicită a Articolului 5 a devenit una dintre principalele mize ale summitului.

Mark Rutte a reușit să păstreze integritatea clauzei în comunicatul final, o realizare care, potrivit analizelor europene, nu era considerată garantată înaintea reuniunii de la Ankara.

Aliații au obținut și un alt rezultat important: Washingtonul nu va lua imediat o nouă decizie privind retragerea unor trupe americane suplimentare din Europa.

Dar aici începe partea mai puțin confortabilă a acordului.

Europa nu a rezolvat problema. A cumpărat șase luni

Planul privind o posibilă reducere suplimentară a prezenței militare americane în Europa nu a dispărut.

Decizia a fost amânată până la finalizarea evaluării Pentagonului privind desfășurarea forțelor SUA pe continent.

Evaluarea se desfășoară pe o perioadă de șase luni și urmează să fie încheiată în ianuarie 2027.

Planul secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, privind reducerea nivelului trupelor americane din Europa rămâne pe masă, chiar dacă o decizie imediată a fost evitată la Ankara.

„Am triumfat la Ankara, în măsura în care acest lucru poate fi numit un succes. Cu alte cuvinte, am reușit să menținem status quo-ul pentru încă șase luni. După aceea, vom vedea”, a declarat un diplomat european pentru Politico, citat în analiza La Razón preluată de RADOR Radio România.

Este, probabil, fraza care descrie cel mai bine rezultatul summitului NATO.

Europa nu a primit garanția că militarii americani vor rămâne la actualul nivel pe continent. A obținut timp.

Șase luni.

România, printre țările care așteaptă decizia Pentagonului din ianuarie 2027

Pentru statele de pe flancul estic al NATO, evaluarea Pentagonului are o miză directă.

Analiza publicată de La Razón arată explicit că toate țările de pe flancul estic, „de la Polonia la România”, urmăresc calendarul evaluării americane.

O eventuală reducere a prezenței militare a Statelor Unite în Europa ar modifica ecuația de securitate într-o regiune aflată în proximitatea războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Pentru România, problema nu este una abstractă.

Țara se află pe flancul estic al NATO, la Marea Neagră și la granița cu Ucraina. În acest context, deciziile Washingtonului privind prezența militară americană în Europa au o importanță strategică directă.

Ianuarie 2027 devine astfel un termen urmărit nu doar la Bruxelles, Paris sau Berlin, ci și în capitalele din estul Europei.

Mai ales că evaluarea Pentagonului se va încheia într-un moment politic complicat pentru continent: Franța va intra în campania pentru alegerile prezidențiale, iar Germania s-ar putea confrunta cu schimbări politice importante.

Următorul test pentru Europa: poate susține singură Ucraina?

Problema trupelor americane nu este singura necunoscută rămasă după summitul de la Ankara.

Europa nu a obținut un angajament clar al Statelor Unite privind sprijinul pentru Ucraina după 2026.

Sprijinul militar american pentru Kiev este în scădere, iar unele relatări indică intenția Washingtonului de a-și încheia contribuția directă la furnizarea de armament greu până la începutul anului 2027.

În acest scenariu, statele europene ar urma să preia o parte mult mai mare din povara financiară a războiului.

Cifra care provoacă îngrijorare în rândul miniștrilor europeni ai Apărării este cuprinsă între 40 și 60 de miliarde de euro pe an. Aceasta este suma estimată de care Ucraina ar putea avea nevoie în 2027 pentru a-și continua efortul militar, dacă sprijinul Statelor Unite va continua să scadă.

Franța contribuie în prezent cu aproximativ 7,5 miliarde de euro anual, iar Germania a promis sume comparabile. Diferența de finanțare rămâne însă uriașă.

Bruxelles-ul a propus un mecanism comun bazat pe obligațiuni europene, însă Ungaria și alte state membre blochează deocamdată aprobarea unanimă necesară.

„În 2027, Europa va trebui să demonstreze că poate sprijini Ucraina pe cont propriu, dacă este necesar. Acesta este un test existențial, nu doar diplomatic”, avertizează Dominique Trinquand, citat în analiza publicată de La Razón.

După „dragostea” de la Ankara vine testul din ianuarie

Summitul NATO de la Ankara a evitat ruptura.

Donald Trump a plecat vorbind despre „dragoste” și „unitate”, Articolul 5 a rămas intact în declarația finală, iar decizia privind o posibilă nouă reducere a trupelor americane din Europa a fost amânată.

Pentru liderii europeni, acesta poate fi considerat un succes.

Dar unul limitat în timp.

Europa are acum aproximativ șase luni pentru a demonstra că poate cheltui mai mult pentru propria apărare, că poate transforma promisiunile în contracte și capacități militare și că este pregătită să preia o parte mai mare din sprijinul acordat Ucrainei.

Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, întrebarea care rămâne după summitul NATO de la Ankara este mult mai simplă și mult mai concretă: câți militari americani vor mai rămâne în Europa după ianuarie 2027?

Proces uriaș declanșat împotriva Guvernului Bolojan! Pensionarii militari vor să-și recupereze CASS-ul: „Este ilegală și abuzivă”.

Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari (LADPM) a chemat în instanță casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, obiectul procesului îl reprezintă „pretenții CASS”

Proces uriaș declanșat împotriva Guvernului Bolojan! Pensionarii militari vor să-și recupereze CASS-ul!

În acest context, l-am contactat astăzi pe col. (r) Petrică Dima, președintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari.

Conform acestuia, circa 2.000 persoane sunt părți vătămate în proces intentat împotriva caselor sectoriale, dar și a Guvernului Române.

„Cred că în jur de 2.000 de persoane sunt părți vătămate în proces. S-au constituit părți vătămate în acest dosar împotriva caselor sectoriale, a Guvernului, a ministerului”, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Petrică Dima.

Vorbim despre CASS-ul care se oprește „la pensiile mai mari de 3.000 de lei”.

„Este ilegală și abuzivă”

„Încercăm să obținem în instanță recuperarea sumelor. Reținerea este ilegală și abuzivă, și neconstituțională.

Avem un probatoriu puternic, în care există decizii ale Curții Constituționale, prin care au declarat, prin 2022, 2023, ca neconstituțională această reținere a CASS-ului, pentru sumele ce depășesc sumele de 3.000 de lei”, ne-a mai declarat acesta.

„E umilitor pentru rezerviștii militari și pensionarii de toate categoriile”

„Este un abuz cras împotriva militarilor în rezervă făcut de stat. Casele de pensii sectoriale execută ce primesc de la Guvern și de la Parlament.

Nu forțează nimeni statul să abuzeze militarii în rezervă și în retragere. Noi ne-am îndeplinit până la capăt obligațiile, conform jurământului militar, iar statul ne-a mințit.

Noi am crezut că, atunci când vom ieși la pensie, vom fi respectați și nu jefuiți, umiliți, îngenuncheați și batjocoriți. E umilitor pentru rezerviștii militari și pensionarii de toate categoriile”, a precizat, pentru STIRIPESURSE.RO, președintele LADPM.

„Ca la noi, la nimeni!”

„Am înțeles că acum vor să recupereze sumele de bani care au fost date greșit cadrelor în rezervă, date din eroarea lor, și nu din greșeala militarului rezervist. Ca la noi, la nimeni!

Pentru civili s-a dat o ordonanță de guvern prin care sunt absolviți de această obligație de a returna banii acordați în mod eronat, din cauza unor funcționari ai statului.

Iar pe militari îi abuzează în continuare. Militarii nu au greșit cu nimic și-au executat jurământul până la capăt. Murim 600, 700 de pensionari militari pe lună. În scurt timp, vor scăpa de cei care au făcut aceste contestații în instanță, pentru că vor muri”, ne-a mai spus președintele Ligii pentru Apărararea Depturilor Pensionarilor Militari.

Microbuz împins de călători în mijlocul drumului. S-a întâmplat în traficul din Galați. Imaginile care au făcut înconjurul internetului au fost surprinse joi, 9 iulie, de câteva persoane aflate la o terasă din apropiere.

Microbuz împlins de călători la Galați. Imaginile care au făcut deliciul internauților

Cinci persoane, printre care și femei, au fost surprinse cum împing un autobuz în traficul din Galați. Imaginile au fost postate pe internet și au devenit rapid virale.

În fiecare an, absolvenții clasei a VIII-a și familiile lor se află în fața unei decizii care poate influența întregul parcurs educațional și profesional al tinerilor. Alegerea liceului nu înseamnă doar opțiunea pentru o specializare, ci și alegerea unui mediu în care elevii își vor forma caracterul, își vor descoperi aptitudinile și își vor construi viitorul.

Pentru anul școlar 2026–2027, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești îi invită pe viitorii liceeni să descopere o instituție de învățământ care îmbină tradiția cu educația modernă, oferind elevilor pregătire teoretică, experiență practică și oportunități reale de dezvoltare personală și profesională.

Oferta educațională include două specializări adaptate cerințelor actuale ale societății și pieței muncii.

Specializarea Tehnician în silvicultură și exploatări forestiere (Cod admitere 400) se adresează elevilor pasionați de natură, protecția mediului și activitățile desfășurate în aer liber. Aceștia beneficiază de laboratoare moderne, activități practice de specialitate, participare în proiecte Erasmus+ și pregătire pentru continuarea studiilor sau integrarea pe piața muncii într-un domeniu cu perspective solide.

Specializarea Științe Sociale (Cod admitere 101) dezvoltă competențe esențiale precum gândirea critică, comunicarea și spiritul analitic, reprezentând o bază excelentă pentru continuarea studiilor în domenii precum Drept, Psihologie, Sociologie, Jurnalism, Științe Politice sau Administrație Publică.

Dincolo de pregătirea academică, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” pune accent pe formarea unor tineri responsabili, implicați și bine pregătiți pentru provocările viitorului. Profesorii dedicați, activitățile practice și proiectele educaționale contribuie la dezvoltarea competențelor necesare atât în plan profesional, cât și personal.

În cadrul admiterii sunt disponibile locuri rezervate pentru elevii de pretutindeni, candidații rromi și elevii cu cerințe educaționale speciale, conform metodologiei în vigoare.

Părinții și absolvenții clasei a VIII-a sunt invitați să analizeze oferta educațională și să aleagă un liceu care oferă nu doar cunoștințe, ci și perspective reale pentru viitor.

Coduri de admitere:

• 400 – Tehnician în silvicultură și exploatări forestiere
• 101 – Științe Sociale

Date de contact: ? Str. Petre Ionel nr. 4, Brănești, județul Ilfov ☎️ 021 350 12 70 ? colegiulsilvic@yahoo.com

Viitorul nu se alege întâmplător. Se construiește prin educație, implicare și alegeri inspirate, iar primul pas poate începe la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești.

La Chişinău încep astăzi consultările cu partidele politice convocate de preşedinta Maia Sandu în vederea desemnării unui nou premier, după ce Alexandru Munteanu şi-a dat demisia din această funcţie pe 3 iulie, relatează Rador Radio România.

Astăzi sunt programate întâlniri ale Maiei Sandu cu reprezentanţii opoziţiei, iar mâine cu cei ai Partidului Acţiune şi Solidaritate, aflat la guvernare. Majoritatea partidelor de opoziţie au anunţat însă că nu intenţionează să participe la consultări. Este vorba de Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor şi Blocul „Alternativa”.

„Partidul Nostru”, al controversatului primar de Bălţi, Renato Usatîi, nu şi-a precizat încă poziţia, în timp ce Partidul Democraţia Acasă, apropiat de formaţiunea românească AUR, a spus că va discuta cu şefa statului doar dacă asistă şi presa.

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, care e şi lider al PAS, a declarat că printre numele luate în calcul pentru funcţia de premier se numără cel al ministrului Educaţiei şi Cercetării, Dan Perciun, al deputatului PAS Marcel Spatari şi al antreprenorului Vasile Tofan, notează Radio Moldova.