Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

SMEs, large enterprises can apply for ConstructPLUS grants until May 8 (ministry)

Publicat

in

Small and medium-sized enterprises (SMEs) as well as large enterprises have until May 8 to apply for grants under the ConstructPLUS programme for establishing and/or developing production facilities for construction materials, the Ministry of Economy, Entrepreneurship and Tourism (MEAT) reported on Monday in a social media post.

“MEAT is opening registrations with the #ConstructPLUS programme! More specifically, starting today and throughout Wednesday, May 8, SMEs and large enterprises will be able to apply for grants in order to establish and/or develop production facilities for construction materials (…) When processing the applications for financing agreements and the documentation attached to them, financial statements for the years 2020 – 2022 will be taken into account. The obligation to disclose financial statements does not apply to newly financed enterprises, as defined in Article 3 (19) of OUG 68/2023. The applications for financing agreements, accompanied by the supporting documents, will be submitted the applicants to the MEAT Registry, with the following mention being required on the envelope: Directorate of Industrial Policies and Financing for Industry – O.U.G. nr. 68/2023.”

Grants under the programme are capped at RON 50 million euros, not exceeding 75% of the total eligible costs of the investment project or the intensity provided in the regional aid map authorised by the European Commission and approved at national level under HG 311/2022, as subsequently amended and supplemented.

The budget allocated to the ConstructPlus programme for this year is the equivalent in lei (RON) of EUR 149 million.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Ciolacu i-a scos din sărite pe oamenii lui Ilan Șor: Protest la Ambasada României din Chișinău, după ce premierul a spus că nu există moldoveni, doar români

Publicat

in

Reprezentanţii blocului politic „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, au organizat joi un protest în faţa Ambasadei României la Chişinău, protestând faţă de o declaraţie a premierului Marcel Ciolacu potrivit căreia „nu există moldoveni, ci doar români”.

Colegii lui Ilan Şor din blocul „Victorie” au mers la Ambasada României cu pancarte pe care scria „Moldova, moldoveni, moldoveneşte”, „Ruşine” şi „Ambasadorul, la răspundere”, scrie NewsMaker, care precizează că a solicitat un comentariu din partea misiunii diplomatice, însă deocamdată nu a primit un răspuns.

Blocul „Victorie”, a cărui creare a fost anunţată luna trecută la Moscova, precum şi Partidul Socialiştilor (PSRM) au criticat vehement declaraţia premierului României Marcel Ciolacu, potrivit căreia „nu există moldoveni, ci doar români”. PSRM a calificat spusele prim-ministrului român drept o „declaraţie anti-moldovenească” şi o „insultă”. De asemenea, PSRM se declară revoltat că autorităţile moldovene nu reacţionează la astfel de afirmaţii.

Socialiștii spun că sunt indignați de vorbele lui Ciolacu

„Partidul Socialiştilor îşi exprimă indignarea faţă de noul discurs anti-moldovenesc al premierului român Marcel Ciolacu, care a insultat repetat ţara noastră şi cetăţenii săi negând existenţa poporului moldovenesc şi a limbii moldoveneşti. (…) Considerăm de datoria noastră să-i amintim d-lui Ciolacu că Moldova a existat cu 400 de ani înainte de crearea României, iar referinţele la limba moldovenească originală sunt cunoscute cel puţin din secolul al XVII-lea. Poporul moldovean nu a renunţat şi nu va renunţa la identitatea sa naţională şi la limba sa, oricât de mult şi-ar dori liderii unor state vecine”, se arată într-o declaraţie a PSRM, care susţine o teză îmbrăţişată, de altfel, şi de Moscova.

Şi oligarhul fugar Ilan Şor, care a fost condamnat în lipsă, pentru fraudă, la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, şi-a exprimat opinia faţă de remarcile premierului român, folosindu-se de prilej pentru a o ataca pe preşedinta Maia Sandu şi a o acuza că se pregăteşte să cedeze României suveranitatea ţării. „Maia Sandu face tot posibilul să pregătească terenul pentru anexare: promovează limba română, umple ţara cu „experţi” români, întâmpină soldaţi străini cu pâine şi sare. Bineînţeles, Ciolacu crede că ea este „singura soluţie democratică pentru Moldova”. Numai că „democraţia” ei înseamnă renunţarea noastră completă la independenţă şi suveranitate în favoarea României”, a scris Ilan Şor pe o reţea de social media.

Reacţiile vin după ce prim-ministrul României Marcel Ciolacu a declarat la Digi24 că „Maia Sandu este singura soluţie europeană şi democratică pentru Moldova”. Oficialul a adăugat că „România va ajuta Republica Moldova, fiindcă în Republica Moldova sunt români. Nu mai sunt moldoveni şi nu mai există limba moldovenească. Este limba română şi sunt români”, a punctat Marcel Ciolacu.

Într-un interviu acordat unui jurnalist rus, Maia Sandu a răspuns la întrebarea dacă este în favoarea unirii cu România, reaminteşte NewsMaker. „Cred că cel mai bun şi realist lucru pentru Republica Moldova este să devină membră a Uniunii Europene. Atunci nu vom mai avea graniţe nici cu România, nici cu alte ţări europene”, a spus Sandu. Întrebată dacă ar vota în favoarea uniri cu România la un eventual referendum pe marginea subiectului, preşedinta Sandu a evitat un răspuns direct spunând: „Urmează să avem un referendum privind integrarea europeană. Le-am promis oamenilor acest lucru şi voi face ceea ce am promis”.

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Vladimir Putin și Xi Jinping anunță că vor să evite „o nouă escaladare” a războiului din Ucraina și văd relația China-Rusia ca un „factor de stabilitate” mondială

Publicat

in

Preşedintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez, Xi Jinping, au susţinut joi că relaţiile între ţările lor contribuie la pacea şi stabilitatea mondială, anunțând că vor să evite „o nouă escaladare” a conflictului din Ucraina, informează AFP.

Președintele chinez Xi Jinping îl primește pe Vladimir Putin la Beijing, joi 16 mai 2024.Foto: Rao Aimin / Xinhua News / Profimedia

Xi, care l-a întâmpinat pe Putin la Beijing în prima vizită în străinătate din noul mandat prezidenţial al acestuia, a declarat că legăturile dintre Beijing și Moscova „nu sunt doar în interesul fundamental al celor două ţări şi al celor două popoare, ci şi benefice pentru pace”, iar „China este gata să colaboreze cu Rusia pentru (…) a susţine echitatea şi dreptatea în lume”.

„Relaţia actuală între China şi Rusia a fost obţinută cu greu, iar ambele părţi trebuie să o aprecieze şi să o susţină”, a adăugat Xi, potrivit Agerpres.

Putin evocă „factorul de stabilitate pe scena internaţională”

La rândul său, Vladimir Putin a afirmat că legătura între Moscova şi Beijing este „un factor de stabilitate pe scena internaţională” şi nu este nici oportunistă, nici îndreptată împotriva altcuiva.

„Împreună, susţinem principiile dreptăţii şi o ordine democratică mondială care să reflecte realităţile multipolare, bazată pe legislaţia internaţională”, a spus Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului.

După dialogul bilateral, cei doi şefi de stat au semnat un comunicat comun pentru întărirea „parteneriatului strategic global” chino-rus, a transmis agenţia de presă oficială chineză Xinhua.

Cele două părţi consideră necesară evitarea oricărei decizii care ar putea contribui la „prelungirea ostilităţilor şi la o nouă escaladare a conflictului” din Ucraina.

Vizita de două zile în China, începută marţi dimineaţa de Putin, este a doua în ultimele şapte luni şi prima după realegerea sa ca preşedinte al Rusiei, în martie anul acesta.

Cu câteva ore înainte de semnarea comunicatului alături de Xi, liderul de la Kremlin îşi exprimase satisfacţia faţă de progresele ofensivei ruse pe frontul ucrainean.

„Colac de salvare”

AFP apreciază că formularea din comunicat referitoare la conflict pare să se refere la europeni şi americani. Agenția de presă reaminteşte că Rusia şi China au susţinut de mai multe ori că livrările de armament occidental pentru Ucraina prelungesc războiul.

Tot conform AFP, China este „un colac de salvare” economică pentru Rusia afectată de sancţiunile occidentale. Xi, revenit recent dintr-un turneu în Europa, a susţinut dreptul ţării sale de a menţine relaţii economice normale cu partea rusă.

Putin se declară „recunoscător”

La o conferinţă de presă comună a celor doi preşedinţi, Putin şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de China pentru iniţiativele de pace în Ucraina.

Beijingul cere periodic respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor – implicit şi a Ucrainei, subliniază AFP – dar în acelaşi timp şi luarea în considerare a îngrijorărilor de securitate ale Rusiei.

Xi a declarat la aceeaşi conferinţă de presă că „ambele părţi sunt de acord că o soluţie politică la criza din Ucraina este calea de urmat”, iar China „speră că pacea şi stabilitatea vor fi restabilite rapid pe continentul european” şi „va continua să joace un rol constructiv în acest sens”.

Putin a mai apreciat că orice alianţă politică şi militară „închisă” în regiunea Asia-Pacific este dăunătoare.

În teatrul respectiv, China concurează cu Statele Unite, care încearcă alături de Australia şi Regatul Unit să contrabalanseze influenţa Beijingului.

Preşedintele rus s-a mai întâlnit joi după-amiază la Beijing şi cu premierul chinez Li Qiang, care a declarat că Beijingul doreşte să „continue aprofundarea cooperării în diferite domenii” cu Moscova.

Vineri, Putin urmează să îşi continue vizita în China cu o etapă la Harbin, în nord-est, unde va vizita o expoziţie dedicată comerţului şi investiţiilor.

Exporturile Chinei către Rusia au scăzut, sub amenințarea sancțiunilor americane

Relaţiile ruso-chineze strânse sunt privite cu tot mai multă suspiciune în Occident, menţionează AFP. Washingtonul a stabilit o linie roşie pentru Beijing în privinţa livrării de armament pentru Moscova şi susţine că până acum nu există dovezi privind astfel de tranzacţii.

Schimburile comerciale ruso-chineze au explodat însă după ce Rusia a invadat Ucraina. În 2023, volumul comerţului bilateral a fost de 220 de miliarde de euro, conform datelor autorităţilor vamale din China.

Exporturile chineze au scăzut ulterior, în martie şi aprilie anul acesta, sub ameninţarea unor sancţiuni americane.

Un decret din decembrie anul trecut al preşedintelui american Joe Biden permite în prezent Statelor Unite să aplice sancţiuni secundare băncilor străine legate de efortul de război al Rusiei. Acestea pot fi excluse de Trezoreria SUA din sistemul financiar mondial bazat pe dolar. Ca urmare, mai multe bănci chineze şi-au întrerupt sau redus tranzacţiile cu clienţii ruşi, afirmă cetăţeni din ambele ţări implicaţi în comerţul bilateral.

În acelaşi timp, Beijingul încearcă să îşi refacă legăturile cu SUA şi ar trebui, după aprecierea unor analişti cu care a discutat AFP, să limiteze întărirea cooperării cu Moscova.

Citiți și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend