Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

‘Sindromul’ Viktor Orban bântuie Europa: Un nou curent a pornit și provoacă îngrijorare la Bruxelles

Publicat

in

Apariția unor guverne care nu mai respectă valorile statului de drept în Europa Centrală este îngrijorătoare în cadrul celor douăzeci și șapte. Mai ales că unele dintre acestea mențin un discurs ambiguu privind sprijinul pentru Ucraina.

Deși integrarea economică a fostelor țări est-europene este o sursă de satisfacție pentru liderii Uniunii Europene, nu același lucru este valabil pe plan politic și diplomatic. Turnura „iliberală” revendicată de Ungaria lui Viktor Orban este cu atât mai îngrijorătoare, la Bruxelles și în capitalele europene, cu cât riscă să se răspândească în alte democrații din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniune în urmă cu douăzeci de ani.

Anul 2023 a fost ilustrativ pentru aceasta. În Polonia, alegătorii au pus capăt celor opt ani de guvernare a PiS, partidul naționalist ultra-conservator care a multiplicat subiectele de conflict cu cei douăzeci și șapte, ceea ce a adus ușurare la Bruxelles, Paris, Berlin. Dar, în același timp, slovacii l-au adus în fruntea guvernului pe Robert Fico, care în câțiva ani a alunecat de la social-democrație la un populism impregnat de naționalism și conservatorism.

 

Reforme ale justiției

La fel ca omologul său maghiar Viktor Orban, Robert Fico s-a remarcat prin poziții ostile față de ajutorul pentru Kiev. Reformele sale judiciare și dorința de a reduce independența mass-media publice ridică temeri că Bratislava va lua aceeași direcție ca și Budapesta.

„Există asemănări între cei doi prim-miniștri, dar Viktor Orban este într-o poziție mult mai puternică decât Robert Fico, cel puțin pentru moment”, explică Lukas Macek, de la Institutul Jacques-Delors. „Liderul maghiar domină Parlamentul, unde partidul său, Fidesz, se bucură de majoritatea absolută de aproape cincisprezece ani. În Slovacia, dimpotrivă, Fico guvernează o coaliție mult mai fragilă”.

 

Respectul pentru votul universal

Apariția acestor lideri ridică noi probleme în cadrul celor Douăzeci și șapte. În primul rând pentru că Uniunea Europeană a decis să-i sancționeze pentru încălcarea principiilor statului de drept. Bruxelles-ul poate chiar îngheța fondurile europene destinate acestor țări, așa cum a făcut și pentru Polonia și Ungaria. „Acest lucru pune problema dreptului Uniunii Europene de a dicta ceea ce este corect pentru țările suverane, care trebuie să respecte și suveranitatea țărilor membre și a guvernelor alese prin vot universal”, subliniază Tim Haughton, profesor de științe politice la Universitatea din Birmingham. Pe de altă parte, cei Douăzeci și șapte au cerințe foarte stricte în ceea ce privește statul de drept pentru țările candidate la Uniune, cum ar fi statele din Balcanii de Vest sau Ucraina. O poziție greu de menținut dacă statele care sunt ele însele membre ale UE nu (mai) respectă aceleași reguli.

 

Cehia, Croația, Bulgaria…

Războiul din Ucraina a agravat situația, deoarece atât Ungaria, cât și Slovacia au poziții ostile Kievului, dacă nu chiar favorabile Moscovei. Viktor Orban a votat cu greu pentru sancțiuni împotriva Kremlinului, măsurile de ajutor pentru Ucraina și chiar deschiderea negocierilor cu Kievul în vederea aderării la Uniunea Europeană. Va fi la fel dacă va fi susținut de alte state membre, ceea ce nu a fost cazul până acum?

După Slovacia, ochii se îndreaptă spre Cehia, unde anul viitor au loc alegeri legislative. Andrej Babis, un alt lider populist cu un discurs ambiguu în privința Ucrainei, își pregătește și revenirea la putere. În Croația, alegerile recente au arătat că o bună parte a populației l-a susținut pe fostul premier Zoran Milanovic, care nu dorește ca țara sa să fie „târâtă” în conflictul ucrainean. Partidele mai mult sau mai puțin pro-ruse sunt puternice și în Bulgaria, o țară afectată de instabilitate politică și alegeri repetate.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

VIDEO Un adolescent a murit după ce a mâncat chipsuri: Provocarea care a luat amploare și în România

Publicat

in

Un adolescent american, Harris Wolobah, în vârstă de 14 ani a murit după ce a participat la o ”provocare” care consta în a mânca chipsuri extrem de iuţi, potrivit unui raport consultat de AFP.

@ramizeinn They made this chip even spicer than last year ???? #fyp ♬ original sound – Rami

Harris Wolobah din Massachusetts (nord-est) a suferit un ”stop cardiorespirator cauzat de ingestia unei substanţe alimentare cu o concentraţie puternică de capsaicină”, se arată în raportul autopsiei.

Capsaicina este un compus activ al ardeiului iute, care provoacă o senzaţie de arsură.

Presa locală scrie că băiatul, care locuia în oraşul Worcester, a murit la 1 septembrie 2023, după ce a participat la ”One Chip Challenge”, o provocare controversată care consta în ingerarea acestor chipsuri foarte iuţi fără să bea apă cât mai mult timp posibil. Această provocare a luat amploare și în România, iar tot mai mulți tineri se filmează în timp ce manâncă chipsuri extrem de iuți.

Produsul respectiv conţinea ardei Carolina Reaper, cel mai puternic din lume, potrivit Cărţii Recordurilor Guinness.

Chipsurile erau vândute ambalate într-un pachet în formă de sicriu, decorat cu un cap de mort.

Societatea care le produce le-a retras din comerţ după moartea lui Harris.

Potrivit autopsiei, adolescentul suferea de o patologie cardiovasculară, care ar fi putut contribui la moartea sa.

Presa locală citează cazuri ale altor adolescenţi care s-au îmbolnăvit sau au fost spitalizaţi după ce au consumat aceste chipsuri, în California şi Minnesota.

Citeste mai mult

NATIONAL

„Își aminteşte tot ce s-a întâmplat”. Primele cuvinte ale lui Robert Fico către președintele ales Pellegrini, după atacul din Slovacia

Publicat

in

Premierul slovac Robert Fico îşi aminteşte tot ce s-a întâmplat în timpul atacului suferit miercuri şi al transferului său ulterior la spital, potrivit preşedintelui ales al ţării, Peter Pellegrini, informează vineri EFE, citată de Agerpres.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, transportat spre spitalFoto: Jan Kroslák / AP / Profimedia

„Prim-ministrul îşi aminteşte ce s-a întâmplat. A fost surprins de cât de repede s-a întâmplat totul”, a explicat Peter Pellegrini la televiziunea TA3.

Pellegrini, care şi-a început cariera politică alături cu Fico, l-a vizitat joi pe şeful guvernului la spitalul din Banska Bystrica, unde Fico se recuperează după ce a fost împuşcat, şi a putut vorbi cu el câteva minute.

Deşi Fico rămâne în continuare în stare gravă, starea lui este stabilă, este conştient şi poate comunica.

Pellegrini a declarat joi că a putut vorbi câteva minute cu Fico, întrucât premierul este foarte obosit şi sub efectul medicamentelor.

Pellegrini a oferit câteva detalii suplimentare la televiziunea TA3 despre conversaţia sa cu premierul convalescent şi a indicat că acesta a fost conştient tot timpul până când a fost sedat înainte de operaţie.

„Ştia totul: că a primit primul ajutor, că a fost transferat de la Handlova cu elicopterul la Banska Bystrica, că a fost tratat de echipele medicale de urgenţă şi că a fost sedat în sala de operaţie. Până atunci a fost conştient”, a spus Pellegrini.

Noul şef al statului, care va prelua funcţia luna viitoare, a declarat joi că Fico a scăpat de moarte „la mustaţă”.

„Şeful guvernului a scăpat de moarte, pentru că dacă gloanţele ar fi lovit cu câţiva centimetri mai aproape de alte organe vitale, am fi vorbit despre ceva diferit”, a spus el.

„Am avut voie să vorbesc cu el doar câteva minute, pentru că starea lui de sănătate chiar necesită linişte”, a spus politicianul slovac.

Pellegrini a mai declarat că a vorbit cu Fico despre cât de fericit este că a supravieţuit tentativei de asasinare şi i-a urat însănătoşire rapidă.

Fico a fost împuşcat miercuri, la încheierea unei şedinţe a Consiliului de Miniştri desfăşurată în oraşul Handlova, de un bărbat de 71 de ani, care şi-a justificat atacul prin faptul că nu-i plăceau politicile guvernului.

Profilul atacatorului, identificat drept Juraj Cintula, arată numeroase contradicţii: un critic al lui Fico şi care se opune violenţelor, dar care s-a aliniat în trecut naraţiunilor ultranaţionaliste şi rasiste.

Cintula provine dintr-o regiune cu şomaj ridicat din cauza închiderii minelor de cărbune în timpul guvernelor anterioare conduse de Fico şi a participat la mai multe proteste antiguvernamentale organizate de opoziţie în decembrie anul trecut.

Polarizarea politică şi socială care exista deja în Slovacia înainte de pandemia de coronavirus s-a intensificat de la revenirea lui Fico la putere în octombrie anul trecut, în fruntea unei coaliţii de naţionalişti de stânga şi de extremă dreapta.

Măsurile lui Fico precum desfiinţarea Parchetului Anticorupţie, care ancheta membri ai partidului său, planul său de eliminare a radioului şi televiziunii publice, pe care le consideră nepatriotice, sau restricţiile impuse ONG-urilor, după modelul rusesc, au provocat proteste masive cetăţeneşti încurajate de opoziţia progresistă, aminteşte EFE.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend