În ultima perioadă, liderii PSD și PNL dau tot mai multe semnale că această coaliție de guvernare va continua și după 2024, asta pentru că există în derulare proiecte care necesită o largă majoritate în Parlament. Premierul și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a vorbit apăsat despre 2 mari proiecte care vor schimba din temelii fața României: reforma fiscală și regionalizarea. Aceste proiecte sunt extrem de complexe și deja se fac pregătiri pentru a le implementa la momentul potrivit.

Premierul Marcel Ciolacu a explicat că vom putea vorbi despre implementarea unei reforme fiscale în România, abia din anul 2026. Până la finalul anului 2024 se estimează că se va finaliza digitalizarea ANAF, un proiect extrem de important și esențial pentru o mai bună colectare a taxelor. Ulterior, se va lucra pentru un nou sistem fiscal, bazat pe digitalizarea ANAF și un control mai bun al statului asupra taxelor și impozitelor.

De asemenea, a început deja un proiect privind interconectarea bazelor de date pentru instituțiile statului și se pregătește trecerea de la actualul sistem de taxare către unul modern și monitorizat.

”Sunt anumite lucruri punctuale care trebuiesc discutate. O reformă fiscală se va pune în aplicare, cred că prin anul 2026”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.

“O aşezare fiscală, de altfel trecută de către USR, Orban, Cîţu, cine o fi fost pe atunci. Noi nu aveam acces la acele informaţii, până la urmă, publice. Toate acele lucruri erau secrete. Acea reformă fiscală nu se pune în aplicare în anul fiscal respectiv, deci are efecte… e un delay de un an de zile, sunt şase luni conform legii, fiindcă vii cu reformă, nu vii cu măsuri fiscale. Noi am scos din excepţii şi vedem cu digitalizarea şi am promis foarte clar, nu se vorbeşte, întâi să-şi facă datoria statului român. Întâi statul, după 32 de ani, vorbim concret de digitalizarea ANAF-ului. Lucru pe care îl vom finaliza anul acesta. Vom încerca să…  A început să scadă un pic din gap-ul de TVA, care e cel mai mare”, a transmis premierul.

Regionalizarea și descentralizarea

Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat un proiect de reformă bugetară, un proiect care se mișcă mai greu decât anticipase inclusiv premierul. Până în luna iulie se va finaliza reorganizarea ministerelor, iar ulterior se va trece către administrația publică centrală și locală.

Acesta este doar primul pas, dintr-un plan mai amplu. Liderii PSD și PNL sunt conștienți că actuala organizare teritorială a României nu ajută țara noastră în atragerea de fonduri europene, de aceea, finalul procesului de reformă va aduce regionalizarea României și, implicit, o descentralizare, care va muta greutatea deciziei de la centru către teritoriu.

România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară – Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest,Centru, București și Ilfov.

”Reforma bugetară și reorganizarea teritorială vor trebui făcute în România. Nu vor trebui făcute strict, dacă este sub 1000 de locuitori, gata. Sistemul de la noi este pe model francez și este extrem de stufos. Ei au făcută regionalizarea și au guvernatori care intervin pentru a nu mai exista decalajele de dezvoltare între regiuni. Nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău, de exemplu, sau între Cluj și sudul țării. Nu știu dacă mai este foarte de actualitate (decalajul n.r.).

Polonezii au făcut regionalizarea și în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveai 2 proiecte integrate și normal că aveai absorbție 110. Pe fond, ca și administrația publică unde trebuie făcută reforma centrală și locală, așa este nevoie de regionalizare. Asta nu înseamnă că se vor desființa.  Vor fi regiuni, se vor depune proiectele împreună, dar după un studiu foarte exact pe fiecare județ în parte, pe zone depopulate.”, a spus Marcel Ciolacu.

Regionalizarea și descentralizarea României a mai fost încercată de către Klaus Iohannis și Liviu Dragnea, în perioada USL, dar proiectul celor 2 a picat la Curtea Constituțională.

​Lăcrămioara Perijoc a câştigat medalia de argint la categoria 54 kg, sâmbătă, la Campionatele Europene de box de la Belgrad.

Lăcrămioara PerijocFoto: IMAGO / imago sportfotodienst / Profimedia

Sportiva noastră a fost învinsă la puncte (scor 5-0) în finală de principala favorită, sârboaica Sara Cirkovic.

În vârstă de 30 de ani, Lăcrămioara Perijoc este calificată la Jocurile Olimpice de la Paris, din vara acestui an (26 iulie – 11 august).

Ea are în palmares un titlu european, obţinut în 2019, la Madrid.

De asemenea, Lăcrămioara a câștigat aurul la Jocurile Europene de la Minsk (2019 – cat. 57 kg) şi argintul la cele de la Cracovia Malopolska (2023), precum şi argintul la Mondialele din 2022 de la Istanbul.

Claudia Nechita a rămas cu medalia de bronz la cat. 57 kg, după ce a pierdut, joi, semifinala cu bulgăroaica Svetlana Kamenova Staneva, principala favorită.

România a avut o delegaţie de 11 pugilişti, cinci la masculin şi şase la feminin, la ediţia 2024 a Campionatelor Europene de box pentru seniori de la Belgrad, în perioada 18-28 aprilie.

La masculin au evoluat Cosmin Gîrleanu (cat. 51 kg), Robert Jitaru (cat. 63,5 kg), Marcel Nistreanu (cat. 71 kg), Alexandru Buleu (cat. 75 kg) şi Paul Andrei Arădoaie (cat. 80 kg), însoţiţi de antrenorul principal Dumitru Dorobanţu şi antrenorii secunzi Valentin Vrânceanu şi Traian Georgia.

La feminin am fost reprezentaţi de Mihaela Bădescu (cat. 50 kg), Lăcrămioara Perijoc (cat. 54 kg), Claudia Nechita (cat. 57 kg), Loredana Marin (cat. 60 kg), Alina Creţu (cat. 63 kg) şi Andra Sebe (cat. 66 kg), pregătite de Adrian Lăcătuş – antrenor principal – şi Mihaela Lăcătuş – antrenor secund, transmite Agerpres.