Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă din Statele Unite, că România trebuie să aibă o dezbatere internă înainte de a se pronunța asupra propunerii Comisiei Europene privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale.

Citește și: Mirabela Grădinaru, prezentă la mai multe evenimente oficiale în New York. Partenera lui Nicușor Dan a participat la întâlnirea cu românii din SUA

Declarația vine după ce Comisia Europeană a propus, prin EU KIDS Act, ca platformele de social media să nu permită accesul copiilor sub 13 ani, vârsta minimă pentru deschiderea unui cont autonom fiind de 15 ani.

Întrebat dacă România ar putea susține o astfel de măsură și dacă ar fi de acord cu o lege care să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale, Nicușor Dan a spus că trebuie mai întâi analizată propunerea împreună cu specialiștii.

„Comisia Europeană a propus, cum se întâmplă în multe domenii, ea vine cu o propunere și cu un studiu în spate, urmând ca această propunere să fie discutată în diferitele organisme ale Uniunii Europene. Deci România va trebui să se pronunțe pe această inițiativă și, ca să se pronunțe, trebuie să facem o dezbatere internă cu specialiștii și cu autoritățile care au atribuții pe asta”, a declarat președintele.

Șeful de stat a mai precizat că, înainte de a fi luată o decizie în acest sens, este nevoie să fie analizate datele științifice privind efectele rețelelor sociale asupra copiilor.

Cu toate că nu a dorit să se pronunțe asupra vârstelor prevăzute în propunerea europeană, Nicușor Dan a menționat că problema trebuie analizată prin prisma sănătății copiilor.

„De principiu, fără să intru în conținutul efectiv al acestei propuneri, vârstele, 3 ani, 13 ani, și toate cele care sunt acolo, este nevoie să ne uităm cu datele științei la acest fenomen, pentru că e vorba de sănătatea copiilor până la urmă. Și trebuie, când ne uităm la sănătate, să ne uităm chiar cu datele științei”, a spus Nicușor Dan.

Întrebat dacă ar fi nevoie ca accesul copiilor la rețelele sociale să fie interzis până la o anumită vârstă, președintele a spus că măsura ar trebui susținută de o opinie a specialiștilor.

„De principiu, cred că, dacă există o recomandare, nu sunt expert în asta, dar spun, de principiu, dacă există o opinie imens majoritară a specialiștilor care să spună că un anumit tip de activitate afectează copiii, trebuie să-i dăm curs”, a declarat Nicușor Dan.

Citește și: Nicușor Dan, către românii din New York: „Ne-am bucura să fiți aproape”

Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit luni seară cu câteva zeci de membri ai comunităţii româneşti din New York, cărora le-a spus că şi-ar dori să folosească experienţa lor profesională într-un mod benefic, atât pentru SUA, cât şi pentru România.

Preşedintele a inaugurat luni seară interesecţia Regina Maria a României, la împlinirea a o sută de ani de la turneul istoric al suveranei române în SUA, prilej cu care la intersecţia dintre străzile 38 şi 3, lângă sediul Misiunii Permanente a României la ONU, a fost dezvelită o placă aniversară.

Ulterior, preşedintele li s-a adresat membrilor comunităţii de români din New York, cărora le-a mulţumit că păstrează identitatea românească şi contactul cu ţara.

„Pentru că sunteţi oameni care aţi performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, întrebarea este cum putem să folosim experienţa dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine şi aici, şi în România. Asta e, cred eu, o întrebare pe care că statul român şi-o pune de multe vreme, cum să facă să colaboreze mai bine cu diverse structuri mai mult sau mai puţin private. Poate că şi în asta puteţi să ne învăţaţi câte ceva”, le-a spus Nicuşor Dan celor câteva zeci de români veniţi să vorbească cu el şi să se pozeze cu şeful statului.

El a arătat că România a avut progrese mari în ultimii ani, în special după intrarea în UE în urmă cu două decenii.

Citește și: Constantin Toma, primarul care a demisionat din conducerea PSD, îl atacă pe Nicuşor Dan. „Mă dezamăgeşte. L-am votat, dar nu e în regulă!”

„Să vedem potenţialul uriaş pe care România îl are, şi prin calificarea oamenilor, şi prin mediul privat foarte dinamic, şi prin nivelul rezonabil al sistemului de învăţământ, cel puţin în câteva domenii importante. Aş zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii şi îmi doresc să urmeze nişte ani în care să consolideze şi să stabilizeze aceste expertiză, astfel încât să fie o societate stăpână pe sine”, a pledat Nicuşor Dan.

Citește și: Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, prezentă la o reuniune dedicată siguranței copiilor în era AI, la New York: „Tehnologia se schimbă foarte repede, dar nevoile copiilor rămân aceleași”

Stabilită în SUA, fosta gimnastă Teodora Ungureanu s-a numărat printre românii care au participat la întâlnirea cu preşedintele Nicuşor Dan şi partenera sa, Mirabela Grădinaru.

„Am fost foarte onorată că am fost invitată aici pentru acest eveniment. Este prima oară când îl întâlnesc pe domnul preşedinte. Îmi pare bine că am cunoscut foarte mulţi români care au fost foarte entuziasmaţi că m-au cunoscut pe mine”, a spus Teodora Ungureanu.

„Am fost foarte mişcat că după atâţia ani a fost dezvelită această placă în New York. Îi plăceau străzile din New York”, a declarat nepotul Reginei Maria, Dominic de Habsburg, prezent la evenimentul dezvelirii plăcii de la intersecţia străzilor 3 şi 38.

Cristian Bușoi a vorbit despre situația centralei nucleare de la Cernavodă în cadrul conferinței „Green Energy Conference”, organiztă de publicația The Dimplomat. Secretarul de stat a precizat că, în acest moment, nu există un calendar clar pentru repornirea celor două unități nucleare.

„Nu avem un orizont clar pentru repornirea unităților de la Cernavodă. Am reușit să trecem mai ușor peste această perioadă cu ajutorul regenerabilelor, am avut șansa unei producții crescute din sursa eoliană și ne-a ajutat foarte mult partea de energie solară (…) Am compensat cât am putut oprirea reactoarelor nucleare cu capacități noi (…)

O altă lecție a acestei veri este că nu am înțeles la timp partea de baterii, fie co-locate fie unități de sine stătătoare. Dacă am fi avut aceste capacități de stocare, am fi pus mai bine în valoare regenerabilele și am fi fost mai puțin dependenți de importuri în vârfurile de consum”, a declarat Cristian Bușoi.

Potrivit secretarului de stat, producția mai mare din surse eoliene și solare a ajutat sistemul energetic în perioada în care reactoarele nucleare nu au fost disponibile. În același timp, lipsa unor capacități suficiente de stocare a limitat posibilitatea de a utiliza energia regenerabilă atunci când consumul a fost ridicat.

Citește și: Tichetul de masă, înghețat cel puțn până în primăvara anului 2027: ”E mai bun decât nimic!”

România depinde de importuri pentru acoperirea deficitului

Cristian Bușoi a explicat că România se află într-n deficit important de producție și depinde de energia importată din țările din regiune.

„Suntem într-un deficit mare de producție și depindem de țările din regiune, sper că vom trece prin această perioadă fără să fim nevoiți să facem limitări de consum la marii consumatori industriali. Chiar dacă vorbim despre importuri scumpe, prețul este ridicat inclusiv din cauza opririi centralei de la Cernavodă, limitările ar fi putut crea probleme suplimentare marilor consumatori. Sper să reușim și în perioada următoare”, a spus Bușoi.

În opinia lui Cristian Bușoi, una dintre prioritățile pentru sistemul energetic trebuie să fie dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare. Bateriile ar permite folosirea energiei produse de centralele eoliene și fotovoltaice inclusiv în perioadele în care producția acestora este mai mare decât necesarul imediat.

Bușoi a dat drept exemplu programul Ministerului Energiei pentru dezvoltarea capacităților de stocare, finanțat prin Fondul pentru Modernizare.

„Nu mai avem timp să mergem în ritmul vechi, de un an zile pentru această parte, avem nevoie de capacități de stocare cât mai rapid posibil pentru ca vara viitoare să folosim cât mai mult această energie regenerabilă”, a spus Bușoi.

Citește și: Angajații din familiile monoparentale ar putea primi cel puțin trei zile de concediu de odihnă în plus

Reactoarele de la Cernavodă, oprite din cauza debitului Dunării

Centrala nucleară de la Cernavodă are o putere instalată de aproximativ 1.400 MW. Cele două unități au fost oprite în această vară, în contextul debitului extrem de redus al Dunării.

Primul reactor a fost oprit la finalul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Debitul Dunării a ajuns la un nivel extrem de scăzut, ceea ce a afectat funcționarea centralei.

În acest moment, repornirea reactoarelor în luna septembrie este considerată puțin probabilă. Unul dintre orizonturile avansate pentru revenirea în funcțiune este luna octombrie, însă nu există, deocamdată, o dată precisă pentru repornirea unităților.

Apar noi detalii din ancheta în care Călin Georgescu este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune arată mecanismul prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare de milioane de euro din străinătate. Astfel, 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru campania electorală a lui Georgescu, în timp ce un milion de euro urma să finanțeze o afacere cu metale prețioase în Dubai.

După dispariția perspectivei creditului, anchetatorii descriu o succesiune de soluții pentru recuperarea banilor: un ordin de plată de 1,25 milioane de euro fără acoperire, promisiunea unui teren lângă Aeroportul Otopeni și intervenția unor persoane care i-ar fi cerut omului de afaceri să nu depună plângere penală.

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți luni de DIICOT, iar procurorii au anunțat oficial că îi cercetează pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. DIICOT susține că gruparea ar fi acționat sub autoritatea unui lider român în vârstă de 64 de ani.

STENOGRAME – Unde plănuia Călin Georgescu să fugă de dosarele în care era cercetat și trimis în judecată. Își pregătise o vilă de 1.2 milioane de euro

Potrivit surselor din anchetă, procurorii îl indică pe Călin Georgescu drept persoana care ar fi inițiat ideea obținerii unei finanțări externe și care i-ar fi făcut legătura omului de afaceri Răzvan Leu cu Ionel Rusen.

Georgescu l-ar fi prezentat pe Rusen drept un om de afaceri „foarte potent”, cu numeroase conexiuni, în care interlocutorul său putea avea „încredere foarte mare”. Mai mult, potrivit declarației aflate la dosar, Georgescu i-ar fi spus lui Leu că tot ceea ce discută cu Rusen trebuie tratat ca și cum ar discuta direct cu el.

Planul prezentat omului de afaceri ar fi presupus dezvoltarea unei afaceri cu metale prețioase în Dubai. Sursele din anchetă arată că, la una dintre întâlnirile de la Câmpulung Muscel, ar fi fost adus și un cetățean pakistanez, Naeem Chan, despre care se susținea că urma să înființeze compania din Dubai. Ulterior, Răzvan Leu s-ar fi deplasat chiar în Emiratele Arabe Unite, împreună cu Ion Negoescu și Ionel Rusen, pentru perfectarea documentelor necesare afacerii.

STENOGRAME INCENDIARE: Sebastian Ghiță, vizitat de Călin Georgescu, la Belgrad în 2021. Fostul candidat i-a cerut ajutorul: „Sunt deja pe drumul luminii, eu sunt Președintele României”. Călin Georgescu recunoaște întâlnirea

În versiunea prezentată omului de afaceri, acesta trebuia să obțină inițial o linie de credit de șase milioane de euro. Pentru accesarea banilor trebuia însă să depună o garanție de 1,1 milioane de euro.

Din finanțarea promisă, un milion de euro ar fi urmat să fie investit în afacerea cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau, potrivit informațiilor din anchetă, să fie folosiți în campania electorală a lui Călin Georgescu. Sursele consultate de MEDIAFAX arată că ar fi fost prezentat chiar și un plan de cheltuieli pentru această sumă.

Răzvan Leu le-a relatat anchetatorilor că l-ar fi însoțit pe Georgescu în Serbia, unde acesta urma să se întâlnească, potrivit declarației, cu oameni de afaceri români care doreau să îl susțină în campania electorală din 2024.

După această deplasare ar fi avut loc întâlnirea de la Câmpulung Muscel în care a fost discutată finanțarea de șase milioane de euro și afacerea din Dubai.

Cei 100.000 de euro au fost ceruți ulterior pentru o presupusă majorare a finanțării la 15 milioane

Schema ar fi evoluat ulterior. Documentele bancare aflate în anchetă arată două transferuri importante: un milion de euro la 28 decembrie 2021 și încă 100.000 de euro la 20 ianuarie 2022.

Pentru a doua plată, Rusen i-ar fi transmis omului de afaceri că cei 100.000 de euro sunt necesari pentru o presupusă „mărire de capital” care ar fi dus finanțarea la 15 milioane de euro.

Anchetatorii au recuperat inclusiv mesajul atribuit lui Rusen:

„Razvan uitasem, vezi ca trebuie sa depunem si cei 100 k in banca in Elvetia pana pe 20. Sunt banii pentru marirea de capital la 15 Mil”

După efectuarea transferurilor, Rusen i-ar fi transmis inclusiv o captură de ecran a unei presupuse discuții cu Massimiliano Arena, prin care încerca să îl convingă că finanțarea fusese aprobată.

Banii nu s-au dus însă într-un cont al „Wealth Bank”

Unul dintre elementele importante identificate de anchetatori este traseul efectiv al banilor. Omului de afaceri i-ar fi fost prezentată Wealth Bank drept instituția care urma să-i acorde finanțarea și despre care se afirma că funcționează în Marea Britanie.

Potrivit datelor din anchetă, însă, banii au fost transferați într-un cont aparținând MIGOM BANK Ltd, societate cu sediul în Commonwealth of Dominica, cont deschis la Incore Bank AG din Elveția. Procurorii susțin totodată că entitatea Wealth Bank prezentată victimei avea legături cu Insulele Comore, nu cu sistemul bancar britanic descris acesteia.

Contractul pentru presupusa finanțare ar fi fost semnat ulterior la Londra.

Omul de afaceri spune că i-a dat lui Georgescu și un Range Rover

Relația dintre părți ar fi depășit însă afacerea propriu-zisă. Potrivit declarației aflate la dosar, Răzvan Leu susține că i-ar fi pus la dispoziție lui Călin Georgescu un Range Rover, folosit de acesta în perioada 2021-2022. Ion Negoescu ar fi primit, la rândul său, un Volvo.

Același om de afaceri le-a relatat anchetatorilor că, după ce finanțarea nu s-a mai concretizat, ar fi avut inclusiv o discuție pe WhatsApp la care au participat Georgescu, Rusen, Negoescu și Massimiliano Arena. Arena ar fi dat asigurări că situația urma să fie rezolvată.

118.000 de lei înaintea unei medieri
În octombrie 2023, după numeroase încercări de recuperare a banilor, ar fi trebuit să aibă loc o mediere între părți.

Cu puțin timp înainte, Răzvan Leu susține că a primit prin transfer bancar 118.000 de lei de la Vasile Moldoveanu, despre care afirmă că aflase că este socrul sau o rudă a soției lui Călin Georgescu.

Călin Georgescu, prima noapte în arest. Împarte celula cu alți 3 deținuți și nu a vrut să mănânce nimic. Procurorii au cerut arestarea pentru 30 de zile a fostului candidat la prezidențiale

Potrivit declarației sale, Georgescu l-ar fi sunat ulterior și ar fi confirmat transferul, spunând că este „un ajutor”.

Unul dintre cele mai spectaculoase episoade relatate anchetatorilor s-ar fi petrecut în 2023, într-o clădire de birouri din zona Porsche Pipera.

Leu spune că Georgescu l-ar fi chemat acolo la o întâlnire cu Riana Popescu și omul de afaceri Vasile Croitoru. Potrivit declarației, Croitoru ar fi fost prezentat drept un om cu posibilități financiare dispus să îl sprijine pe Georgescu în demersul descris drept „salvarea României”.

Croitoru i-ar fi cerut lui Leu să nu depună plângere penală împotriva lui Georgescu pentru a nu „bloca România să aibă președintele pe care îl merită”, promițând în schimb să îl ajute să recupereze cei 1,1 milioane de euro.

Soluția propusă ar fi presupus emiterea unei facturi care urma să fie achitată prin firmele lui Croitoru. Plata nu s-ar mai fi realizat.

O altă variantă: să-i cumpere firmele și să adauge 1,1 milioane de euro la preț
După eșecul acestei variante, potrivit acelorași informații din anchetă, Georgescu i-ar fi prezentat o altă persoană, Sami Petroi.

Soluția discutată de această dată ar fi fost cumpărarea societăților administrate de Răzvan Leu, prețul cesiunii urmând să fie majorat artificial cu 1,1 milioane de euro, pentru ca acesta să își recupereze prejudiciul.

Leu ar fi acceptat formula, dar tranzacția nu s-a mai concretizat. În același context, Petroi i-ar fi spus și el să nu formuleze plângere penală împotriva lui Georgescu.

O garanție cu un teren de lângă Aeroportul Otopeni
Ancheta descrie și o altă tentativă de a-i oferi omului de afaceri garanții. Leu susține că doi bărbați s-ar fi prezentat la avocatul său și ar fi afirmat că vin din partea lui Călin Georgescu. Aceștia ar fi propus drept garanție un teren din Otopeni, aflat în apropierea aeroportului, despre care spuneau că valorează mai mult decât prejudiciul de 1,1 milioane de euro.

Planul era ca, dacă banii nu erau achitați în șase luni, terenul să ajungă la omul de afaceri. Contractul nu ar fi fost semnat niciodată.

Ordin de plată de 1,25 milioane de euro. Omul de afaceri spune că nu avea acoperire

O altă soluție ar fi apărut prin intermediul unei societăți elvețiene, Mercando Green Technology. Potrivit informațiilor din anchetă, Georgescu ar fi purtat personal discuțiile cu Răzvan Leu privind această variantă și i-ar fi trimis documentația necesară.

La un moment dat, Georgescu i-ar fi transmis un ordin de plată în valoare de 1,25 milioane de euro. Explicația pentru cei 150.000 de euro în plus față de prejudiciul de 1,1 milioane ar fi fost că aceștia reprezentau cheltuielile cu avocații din Londra.

Când omul de afaceri a încercat să încaseze suma, susține că a constatat că ordinul de plată nu avea acoperire.

Georgescu ar fi spus că va restitui banii după ce își lansează candidatura și primește finanțare

Potrivit anchetei, avocatul lui Răzvan Leu ar fi avut ulterior trei întâlniri cu Călin Georgescu pentru găsirea unei soluții.

La una dintre discuții, la care tatăl lui Leu ar fi participat telefonic, Georgescu ar fi spus că urma să-și lanseze candidatura, că va primi finanțare și că va avea astfel suficienți bani pentru a restitui cu prioritate cei 1,1 milioane de euro.

Ulterior, Riana Popescu, descrisă în declarație drept mesager al lui Georgescu, ar fi continuat discuțiile cu familia lui Leu. Una dintre variante presupunea găsirea unor finanțatori din străinătate pentru campanie, după care banii ar fi putut fi folosiți și pentru stingerea datoriei.

Potrivit declarației, Popescu ar fi transmis ulterior că finanțatorii identificați și-au retras sprijinul pentru că Georgescu nu mai apăruse public.

Anchetatorii au obținut și conversații purtate ulterior între Călin Georgescu și Ionel Rusen într-un autoturism.

Într-o asemenea discuție, Georgescu afirma că situația dosarelor sale era „aplatizată” și că această anchetă se afla „în adormire”. Rusen vorbea despre necesitatea unei comisii rogatorii și despre dificultatea obținerii unor date din străinătate.

Georgescu spunea că primise „feedback” și afirma: „Nu au nicio probă”. Rusen îi răspundea că aceasta era o veste bună și că respectiva cauză urma să se închidă.

Potrivit procurorilor, la perchezițiile de luni au fost găsite în mașina utilizată de Georgescu și două dispozitive portabile de bruiaj al semnalului, iar anchetatorii susțin că acestea ar fi putut fi folosite pentru contracararea supravegherii tehnice. Au fost ridicate și documente de identitate despre care există suspiciunea că sunt false. DIICOT a confirmat public ridicarea sistemelor de bruiaj și a unor documente care urmează să fie expertizate.

Călin Georgescu a ales să își exercite dreptul la tăcere în această cauză, potrivit informațiilor din anchetă. Acuzațiile prezentate sunt cele formulate de procurori și declarațiile administrate în cursul urmăririi penale; vinovăția poate fi stabilită numai de instanță.

Anamaria Prodan şi Laurențiu Reghecampf s-au despărțit de câşiva ani, dar relația dintre ei a fost marcată de mai multe conflicte devenite publice. Impresara a dezvăluit că nu mai are nicio legătură cu fostul său partener de viață.

„Nu vreau ca eu și familia mea, inclusiv fiul meu, Bebeto, să mai avem vreo tangență cu el. Suntem despărțiți de atâția ani, nu ne mai leagă absolut nimic. Să aibă noroc, baftă multă și îi urmărim parcursul așa cum o facem cu oricare alt antrenor. Să-i mulțumească și la culcare și la trezire lui Gigi Becali și să-i facă statuie în fața dormitorului! De ce? Păi, cine i-ar mai fi dat lui șansa să revină în fotbalul de nivel înalt, pe scena principală? Repet, în fiecare apariție publică pe care o va avea ar trebui să-i adreseze mulțumiri lui Gigi Becali”, a spus Anamaria Prodan pentru Golazo.

Citeşte şi: Soția lui Denis Drăguș, replică dură după accidentarea atacantului și plecarea de la națională. „Rușine să vă fie!”

Impresara a comentat şi unul dintre subiectele sensibile asociate în ultimii ani cu numele lui Laurențiu Reghecampf, şi anume consumul de alcool.

„Să dea Dumnezeu să nu mai aibă acea meteahnă și să fi scăpat de patima asta. Dar dacă a zis Gigi Becali că nu mai bea, înseamnă că atunci așa este. Repet, să dea Dumnezeu să fie curat și să reușească în acest mandat. Altfel, dacă nu a scăpat de meteahnă, atunci n-are nicio șansă. Oricum, el este cel mai bun antrenor pe care FCSB l-a avut în ultima perioadă”, a spus Anamaria Prodan.

Citeşte şi: Gigi Becali crede că George Simion va fi „extras” din AUR. „Îi vor spune să facă pas înapoi, să stea cuminte!”

Laurențiu Reghecampf, care tocmai a împlinit 51 de ani, a antrenat în ultimii ani exclusiv în afara României, în Arabia Saudită şi în Africa.

„Astăzi, 22 septembrie 2026, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Grupuri Infracţionale Violente şi Serviciul de Investigaţii Criminale Central, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 29 de mandate de percheziţie domiciliară şi 30 de mandate de aducere, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Ialomiţa, Prahova, Sălaj, Timiş şi Vaslui. Acţiunea se desfăşoară în cadrul unui dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare publică, ultraj, tulburarea ordinii şi liniştii publice, distrugere şi lovirea sau alte violenţe, faţă de 40 de persoane, dintre care, faţă de 10 inculpaţi, au fost dispuse anterior măsuri preventive”, transmite marţi Poliţia Capitalei.

Citește și: „Am avut încredere în Călin Georgescu, la fel ca milioane de români”. Răzvan Leu, denunțătorul din dosarul lui Călin Georgescu, susține că a pierdut 1,1 milioane de euro în urma unei finanțări promise de candidatul suveranist și de complicii lui

Cercetările vizează incidentele produse în contextul protestului ciobanilor, desfăşurat la data de 15 septembrie, în Piaţa Victoriei din Bucureşti.

„În fapt, la data de 15 septembrie 2026, în contextul protestului desfăşurat în Piaţa Victoriei, o parte dintre participanţi ar fi exercitat acte de violenţă şi ar fi proferat ameninţări la adresa jandarmilor aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Astfel, mai multe obiecte, respectiv borduri, sticle, garduri metalice şi obiecte pirotehnice, ar fi fost aruncate de către participanţii violenţi în direcţia efectivelor de jandarmi”, relatează anchetatorii.

De asemenea, unii dintre manifestanţi au lovit cu pumnii, picioarele şi cu bâte mai mulţi jandarmi, mai spun poliţiştii, care invocă şi agresiunile împotriva „a două persoane angajate ale unui trust media, aflate la faţa locului în exercitarea atribuţiilor de serviciu”.

Totodată, în timpul manifestaţiei, mai mulţi protestatari au provocat distrugeri unei autospeciale, precum şi altor bunuri aparţinând Jandarmeriei.

„În vederea administrării materialului probator şi documentării activităţii infracţionale, astăzi sunt puse în executare 29 de mandate de percheziţie domiciliară şi 30 de mandate de aducere”, precizează sursa citată.

Citește și: DNA deschide dosarul ”Sacoșa”, după ce șeful Inspecției Muncii, reinstalat de Bolojan, a fost fotografiat primind plocoane de la subalterni. În varianta oficială, plasele conțineau cabluri pentru laptopuri ale instituției

Acţiunea are loc cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Cluj, Constanţa, Covasna, Gorj, Prahova, Sălaj, Timiş şi Vaslui, precum şi de sprijinul echipelor de intervenţie din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Cercetările sunt continuate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împreună cu poliţiştii din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente şi Serviciului de Investigaţii Criminale Central.