În primele cinci luni ale anului 2026, până la data de 20 mai, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a înregistrat 36.057 de reclamații, iar dintre acestea 24.153 au fost deja soluționate. Dintre acestea, 2.781 de sesizări au fost soluționate pentru clasare.

În 2025, au fost înregistrate 93.506 reclamații, fiind soluționate 84.085. Dintre cele 84.085 de sesizări soluționate, 7.788 au fost prin clasare, notează Libertatea.

Autoritatea precizează că cele mai frecvente trei motive pentru care aceste reclamații nu au putut fi soluționate sunt:

• Lipsa documentelor probatorii privind aspectele reclamate
• Reclamații formulate în numele altor persoane, fără împuternicire
• Lipsa datelor de identificare.

Citește și: Vrei să câștigi 8.000 de euro pe lună? Suedia te angajează pe loc dacă ai calificare într-un domeniu foarte căutat!

Acte necesare pentru a depune o reclamație la ANPC

ANPC îi încurajează pe consumatori să încerce rezolvarea pe cale amiabilă a oricăror dispute cu operatorii economici. În cazul în care negocierile nu produc rezultate satisfăcătoare, instituția recomandă solicitarea unui de punct de vedere scris din partea comerciantului implicat.

Dacă răspunsul acestuia nu rezolvă situație, consumatorii pot depune o reclamație oficială, care va fi soluționată conform prevederilor O.G. nr. 27/2002, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de documente probatorii, precum factură fiscală, bon fiscal, chitanță, contract sau certificat de garanție.

„Fără aceste documente care demonstrează achiziția produsului sau prestarea serviciului, sesizarea va fi clasată”, anunță ANPC.

Citește și: Legea salarizării schimbă plata orelor suplimentare. Sporuri mai mari pentru bugetarii care lucreză peste program, în weekend sau de sărbători legale

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că în noua lege a salarizării se elimină sporul de antenă, de praf şi de stres, el afirmând că, dacă, de exemplu, cineva vrea să-i ceară spor de praf, pentru că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să îl ceară.

„De la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot. Deci la abrogări veţi vedea că se abrogă tot ce erau legi care veneau speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade, şi atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă. O nouă grilă, cu un număr de sporuri pe care le avem din reducerea respectivă, nu mai există alte sporuri”, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, întrebat dacă prin noua lege a salarizării se elimină sporul de antenă, de praf şi de stres.

Legea salarizării 2026 aduce grilă cu 12 grade şi sporuri plafonate: 528.000 de bugetari vor avea salarii mai mici, ce compensări se dau

„Dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară spor de praf, pentru că constată că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară”, a mai afirmat Pîslaru, arătând că avem o protecţie de 5 ani, care-i parte a acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege cel puţin 5 ani de zile, astfel că sporul de praf nu va fi introdus în România.

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Ministrul Muncii a mai declarat că sporul de fonduri europene face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană.

„Este ceva care este agreat de către Comisia Europeană să fie finanţat în proporţie de 45%, deci la cei 40% care se plătesc, 45% din cei 40% sunt plătiţi din bani europeni, prin asistenţă tehnică. Este un program de asistenţă tehnică care preia aceste cheltuieli. Este partea convenţiei pe care o avem cu Comisia, pe cadrul financiar multianual 2021-2027, revizuirea unui astfel de spor în mijlocul zonei de cadrul financiar multianual nu are niciun sens”, a spus el.

Dragoş Pîslaru a prezentat, luni, legea salarizării, arătând că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă foarte importantă şi e un moment bun pentru România, pentru că avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială. Potrivit ministrului, partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar. El a mai anunţat că marţi încep discuţiile cu familiile ocupaţionale şi cu sindicatele.

Cătălin Măruță, unul din cei mai cunoscuți prezentatori TV din țara noastră, a vorbit, recent, despre spitalele din România. Potrivit acestuia, sistemul medical nu este pus la punct, existând diferențe imense între orașele mari și cele mici când vine vorba de accesul la servicii medicale de bază.

Citește și: Cătălin Măruță, dezvăluiri uluitoare despre tatăl său. Cine a fost, de fapt, Constantin Măruță: „L-am cunoscut mai bine la priveghi”

Cătălin Măruță a precizat că există lipsuri în ceea ce privește infrastructura medicală în mai multe zone ale țării, unele orașe beeficiind de dotări moderne, în timp ce altele nu, pacienții fiin transportați la centre mai mari. Totodată, prezentatorul a menționat că multe unități medicale funcționează în clădiri foarte vechi, construite cu zeci de ani în urmă.

„Nu știu cum e Târgu-Jiu din punctul ăsta de vedere, chiar nu știu. Poate Târgu-Jiu, nu pentru că e un oraș mai mare, dar mă refer de orașe mai mici. N-am fost 100% să zic, dar știu orașe și prin Moldova care nu au aceleași facilități. Te duci în orașe care nu au, dacă se întâmplă să facă cineva infarct, trebuie să-l duci la București și dacă are șanse pe drum și ajunge ambulanța când trebuie, poate să scape.

De ce? Pentru că la el în oraș nu există un spital care să aibă și acest serviciu. Noi vorbim de 35 de ani de la Revoluție când oriunde în lumea asta spitalele după 70 de ani se dărâmă pentru că bacteriile care intră în pereți nu pot fi date cu o lavabilă și distruse. Noi nu construim sau dacă construim, construim foarte puțin”, a spus prezentatorul în podcastul Ionelei Năstase.

Citește și: Cătălin Măruță, dezvăluiri privind problemele întâmpinate de-a lungul carierei: „Nu mai vreau să demonstrez nimic”

Țările nordice, inclusiv Suedia, sunt atractive pentru mulți români aflați în căutarea unui loc de muncă. Asta, în primul rând, datorită condițiilor oferite la angajare și a nivelului de trai de acolo.

În prezent, Suedia caută specialiști într-un domeniu de activitate în care salariul poate ajunge la 8.000 de euro pe lună!

Este vorba despre psihiatrie, specialitate cu deficit de medici în spitale municipale și universitare din sudul și centrul țării.

Posturile disponibile au profile variate, inclusiv psihiatria tulburărilor afective, tulburărilor de alimentație, adictie, activitate ambulatorie și alte subspecialități.

Pe o platformă de recrutări este postat un anunț care îi poate interesa pe cei care au specializare în domeniul psihiatriei. Salariul este atractiv, între 5.000 de euro și 8.000 de euro pe lună, însă cei care vor să meargă acolo trebuie să îndeplinească o serie de condiții.

În primul rând, candidații trebuie să aibă diplomă de medic și titlu de medic specialist în psihiatrie sau psihiatria copilului și adolescentului, obținute sau recunoscute în Uniunea Europeană. Sunt acceptați și rezidenți în ultimii ani de formare.

Citește și Legea salarizării schimbă plata orelor suplimentare. Sporuri mai mari pentru bugetarii care lucreză peste program, în weekend sau de sărbători legale

Vor fi admiși cei care prezintă interes pentru munca în echipă și dorința de a contribui la dezvoltarea clinicii și disponibilitatea de a finaliza cursul intensiv de limbă suedeză.

Aceste locuri de muncă din Suedia presupun program de lucru full-time, contract de muncă, curs gratuit de pregătire și curs intensiv de limba suedeză inclusiv pentru partener.

De asemenea, sunt asigurate transportul România-Suedia și suportul pentru obținerea cazării.

Pe durata cursului intensiv de suedeză, se oferă bursă de 1.200 euro pe lună.

Candidații admiși care au copii vor beneficia și de sprijin pentru înscrierea acestora la școală sau grădiniță.

Se mai oferă asistență inclusiv pentru obținerea numărului de asigurare socială, a cardului medical, deschiderea unui cont bancar etc.

Partenerii de viață ai celor angajați vor fi ajutați, de asemenea, să găsească loc de muncă, se mai precizează în anunț, potrivit newsweek.

În Suedia trăiesc circa 33.000 de români, conform ultimelor rapoarte oficiale.

Citește și Când devine impozabilă o casă neterminată. Cum a rezolvat legea disputa între un proprietar și Primăria din Holboca (Iaşi)

Legea salarizării 2026. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027.

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.

Legea salarizării 2026. Cum se traduce austeritatea la stat: sporuri tăiate, dar salarii mai mari. Nimeni nu pierde bani, spune Pîslaru

O prevedere importantă vizează protejarea angajaților care, în urma noii încadrări, ar avea venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. În aceste cazuri, proiectul prevede acordarea unei „diferențe salariale tranzitorii”, valabilă cât timp persoana rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența nu se acordă personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri. În prezent există 151 de sporuri în sistemul public, iar proiectul elimină 87 dintre acestea.

„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a explicat ministrul interimar al Muncii.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a spus Pîslaru. Sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi limitate, ca regulă generală, la 20% din suma salariilor de bază, soldelor de funcție sau indemnizațiilor, la nivel de ordonator principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite tipuri de sporuri, cum ar fi cele pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau munca suplimentară.

Legea salarizării 2026. Se taie indemnizaţia de hrană, sporurile intră „la dietă”. Ce spun ministrul Muncii şi premierul Bolojan

Proiectul introduce și premii de performanță, care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestor premii nu poate depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale ordonatorului principal de credite, iar premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, aplicarea acestei prevederi ar urma să fie limitată la personalul didactic, didactic auxiliar și personalul ANAF.

Instituțiile publice vor avea obligația să publice, de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și veniturilor salariale, inclusiv salariul de bază, sporurile, majorările și alte drepturi în bani sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 de lei.

Reforma vine într-un calendar strâns. Noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro.

În anumite condiții, angajații de la stat vor primi sporuri dacă lucrează în afara programului obișnuit de muncă, prevede proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Munca prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite condiții cu spor plătit, prevede proiectul Legii salarizării.

Potrivit documentului, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de 60 de zile, prevăzută la alineatul 1, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se va plăti în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcțe/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

„Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plăteşte în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”, se menţionează în proiect.

Citește și: Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Alineatul 3 al articolului 18 din proiectul de lege se arată că „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plăteşte în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate”.

Potrivit proiectului, plata muncii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de către șeful ierarhic, în scris, fără a se depăși 360 de ore anual.

„În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii”, notează sursa citată.

În plus, la locuril de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă prin legi speciale, sub opt ore pe zi, depășirea programului de lucru se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Prevederile aericolului care fac referire la sporul pentru munca suplimentară evidențiază faptul că acestea nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorității publice sau persoanelor angajate cu timp parțial. De asemenea, sporul pentru munca suplimentară nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută în proiectul de lege la articolul 21, alineatul 2.

Citește și: Legea salarizării 2026. Se taie indemnizaţia de hrană, sporurile intră „la dietă”. Ce spun ministrul Muncii şi premierul Bolojan

În ceea ce priveşte sporul acordat pentru munca de noapte, actul normativ menţionează că personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22:00 – 6:00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

Ca şi în cazul sporului pentru munca suplimentară, la sporul de noapte nu se ia în calcul determinarea limitei sporurilor prevăzută în document.

Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.