Vineri, 13 noiembrie 2026, ar trebuit să fie ultima zi a omenirii, potrivit unui studiu publicat în 1960 în prestigioasa revistă Science. Cercetătorii au folosit o formulă matematică pentru a calcula momentul în care populația planetei ar deveni infinită.

Studiul a fost realizat de fizicianul austro-american Heinz von Foerster, împreună cu Patricia Mora și Lawrence Amiot. Lucrarea a primit un titlu care nu lăsa prea mult loc interpretărilor: „Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026”, scrie Euronews.

Publicată pe 4 noiembrie 1960, cercetarea analiza evoluția populației mondiale din ultimele două milenii. Autorii au observat că numărul oamenilor crescuse tot mai repede și au încercat să afle ce s-ar întâmpla dacă tendința ar continua neschimbată.

Cum au ajuns cercetătorii la data de 13 noiembrie 2026

Folosind datele demografice disponibile la acea vreme, oamenii de știință au construit un model matematic care indica o accelerare continuă a creșterii populației. Potrivit formulei, numărul locuitorilor planetei ar fi urmat să tindă spre infinit tocmai pe 13 noiembrie 2026.

Evident, ideea de populație infinită nu este posibilă în realitate. Rezultatul reprezenta limita unui model matematic, nu o dovadă că planeta urma să fie distrusă. Von Foerster alesese deliberat un titlu provocator și o dată asociată superstițiilor, vineri 13, pentru a atrage atenția asupra suprapopulării.

Subiectul era intens dezbătut în anii 1960, când populația planetei creștea într-un ritm fără precedent. Timp de mai multe decenii, evoluția demografică a rămas relativ apropiată de curba calculată de cercetători. Ulterior, lucrurile s-au schimbat.

De ce prognoza demografică din 1960 nu s-a adeverit

Creșterea populației mondiale a început să încetinească treptat, pe măsură ce tot mai multe familii au ales să aibă mai puțini copii. Ritmul anual de creștere depășea 2% în anii 1960, dar coborâse sub 1% până în 2020. Prognozele actuale ale Organizației Națiunilor Unite indică o evoluție complet diferită de cea anticipată în 1960.

Potrivit raportului ONU „World Population Prospects 2024”, populația planetei ar urma să atingă aproximativ 10,3 miliarde de oameni la mijlocul anilor 2080, după care să înceapă să scadă ușor. Până în 2100, numărul locuitorilor ar putea ajunge la aproximativ 10,2 miliarde.

Nu este prima dată când omenirea primește o dată pentru apocalipsă

Istoria este plină de asemenea predicții apocaliptice. În 1910, apropierea cometei Halley a provocat panică după apariția unor avertismente despre gazele presupus periculoase din coada sa. Unii comercianți au profitat de temeri pentru a vinde măști de gaze și produse de protecție.

Un predicator american a anunțat sfârșitul lumii pentru 21 mai 2011, iar data de 21 decembrie 2012 a devenit celebră din cauza interpretărilor privind calendarul mayaș. Niciuna dintre aceste predicții nu s-a împlinit. În cazul studiului din 1960, data de 13 noiembrie 2026 rămâne însă relevantă pentru istoria cercetării demografice. Ea arată cât de diferit poate evolua realitatea atunci când vectorii pe care se bazează un calcul se schimbă.

„Să preţuim femeile! Să protejăm şi să respectăm fetele!”, a îndemnat joi, la Lima, Papa Leon al XIV-lea, făcând apel la peruani să construiască o societate întemeiată pe solidaritate, respect şi binele comun.

Suveranul Pontif a abordat provocările cu care se confruntă familiile, femeile, lucrătorii şi comunităţile caracterizate prin diversitate culturală, în prima zi completă a călătoriei sale apostolice în Peru, relatează Vatican News, potrivit news.ro.

El a deplâns persistenţa machismului, manifestat prin absenţa taţilor din viaţa de familie, abuzuri şi violenţă împotriva femeilor, argumentând că astfel de atitudini ignoră concepţia creştină potrivit căreia bărbaţii şi femeile au aceeaşi demnitate şi responsabilitate. Adresându-se peruanilor, Papa Leon al XIV-lea i-a sfătuit să construiască o societate în care fiecare persoană să poată trăi cu demnitate şi să contribuie la binele comun.

La începutul discursului său, Papa Leon i-a salutat pe cei prezenţi, prezentându-se drept un frate şi un însoţitor pe drumul lor.

„În aceste zile, doresc să merg printre voi asemenea lui Ioan Botezătorul, dând mărturie despre Lumina care luminează pe fiecare om: Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu”, a spus el.

Familia, primul loc în care omul este primit şi ocrotit

Prima mărturie a evidenţiat presiunile cu care se confruntă familiile, inclusiv dificultăţile economice, volumul excesiv de muncă, lipsa timpului petrecut împreună, tehnologia digitală şi schimbarea rolurilor tradiţionale.

Papa a subliniat că aceste provocări sunt interconectate şi trebuie abordate punând persoana umană în centrul vieţii sociale, economice şi politice.

„În centrul oricărei organizări sociale, economice şi politice trebuie să se afle omul, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, înzestrat cu o demnitate infinită şi chemat să trăiască în relaţie cu ceilalţi”, a declarat el.

Suveranul Pontif a descris familia drept prima societate naturală, care are propriile drepturi, pe care instituţiile publice trebuie să le recunoască şi să le protejeze, nu să le înlocuiască.

Leon al XIV-lea le-a mulţumit numeroaselor mame, mătuşi şi bunici care, adesea confruntându-se singure cu dificultăţi, transmit credinţa şi speranţa generaţiilor viitoare.

El a spus că doreşte să adreseze „mulţumiri speciale acestor femei – mame, mătuşi şi bunici – care transmit credinţa şi speranţa neclintită generaţiilor viitoare, cu mult curaj, prin exemplul propriei vieţi”.

Papa a vorbit şi despre familiile afectate de probleme economice, emigraţie, dependenţe, abuzuri şi violenţă domestică, îndemnându-le să nu se lase învinse de greutăţi.

„Dumnezeu iubeşte toate familiile, în special pe cele care trec prin crize. Lor vreau să le spun: Nu cedaţi în faţa dificultăţilor”, a afirmat el, amintind că şi Sfânta Familie a trecut prin incertitudine, strămutare şi greutăţi.

De asemenea, Papa a avertizat că tehnologia digitală riscă să înlocuiască interacţiunile umane autentice şi să îi expună pe membrii familiilor la distrageri şi conţinuturi dăunătoare, cerând cooperare între liderii politici, instituţiile de învăţământ şi familii.

Diversitatea culturală, o cale spre reconciliere

A doua mărturie a abordat bogăţia culturilor, limbilor şi tradiţiilor din Peru, evidenţiind totodată persistenţa prejudecăţilor şi a limbajului dezumanizant.

Papa a descris pluralitatea culturală, lingvistică, istorică şi regională a ţării drept o mare bogăţie. Diferenţele, a spus el, ar trebui să încurajeze întâlnirea şi îmbogăţirea reciprocă.

„Tocmai pentru că suntem diferiţi, creăm «unitatea în comun» – comunitatea”, a explicat el.

Suveranul Pontif a avertizat asupra cuvintelor şi comportamentelor care jignesc sau judecă oamenii din cauza înfăţişării, originii ori condiţiei lor sociale, chiar şi atunci când acestea sunt mascate sub forma unor glume sau expresii populare.

„Pe lângă dezarmarea limbajului nostru, prin renunţarea la cuvintele care rănesc, trebuie să ne dezarmăm şi atitudinile”, a spus el.

Referindu-se la cuvintele lui Isus, „Învăţaţi de la mine, căci sunt blând şi smerit cu inima”, Leon al XIV-lea a explicat că blândeţea nu este o slăbiciune, ci o forţă interioară care temperează furia şi resentimentele, transformându-le în răbdare, dialog şi reconciliere.

Diversitatea culturală, a afirmat Papa, poate deveni un instrument de construire a păcii atunci când oamenii îi recunosc pe cei diferiţi de ei drept fraţi şi surori care merită respect.

Protejarea şi preţuirea femeilor

A treia mărturie a evidenţiat contrastul dintre contribuţia fundamentală a femeilor la societatea peruană şi persistenţa relelor tratamente şi a violenţei împotriva acestora.

Leon al XIV-lea a afirmat că prezenţa, respectarea şi participarea femeilor trebuie promovate în toate domeniile societăţii şi ale Bisericii.

El a deplâns persistenţa machismului, manifestat prin absenţa taţilor din viaţa de familie, abuzuri şi violenţă împotriva femeilor. Astfel de atitudini ignoră concepţia creştină potrivit căreia bărbaţii şi femeile au aceeaşi demnitate şi responsabilitate.

Papa a atras atenţia şi asupra situaţiei femeilor care trăiesc în sărăcie şi a celor care aparţin comunităţilor indigene şi afro-peruane, care se pot confrunta cu o dublă marginalizare.

Reînnoindu-şi apelul către catolici şi către toţi oamenii de bunăcredinţă, Suveranul Pontif a lansat un îndemn direct: „Să preţuim femeile! Să protejăm şi să respectăm fetele!”

El a prezentat-o pe Fecioara Maria drept modelul unei femei libere şi puternice, dedicate urmării autentice a lui Cristos şi misiunii Bisericii.

Munca, antreprenoriatul şi binele comun

A patra mărturie a descris hotărârea peruanilor care, confruntaţi cu lipsa locurilor de muncă în economie, şi-au înfiinţat propriile afaceri pentru a-şi întreţine familiile şi a contribui la societate.

Mărturia a evidenţiat şi teama provocată de extorcare, jafuri şi chiar crime comise de grupări infracţionale care acţionează în condiţii de impunitate.

Ca răspuns, Papa a îndemnat companiile să devină actori principali în construirea binelui comun.

„O întreprindere este o comunitate de persoane în care capitalul, conducerea şi munca trebuie să fie orientate către dezvoltarea umană integrală”, a declarat el.

Suveranul Pontif a subliniat responsabilitatea autorităţilor publice de a stabili un cadru juridic echitabil şi de a asigura un echilibru rezonabil între muncă, odihnă şi viaţa de familie.

Bogăţia şi resursele societăţii, a adăugat el, nu trebuie să fie în beneficiul exclusiv al câtorva persoane, ci să contribuie la dezvoltarea tuturor.

Educaţia este, de asemenea, esenţială, a spus Papa, subliniind că politicile publice trebuie să sprijine familiile, să garanteze formarea umană şi intelectuală a elevilor şi studenţilor şi să protejeze demnitatea muncii, alături de iniţiativa privată.

O societate întemeiată pe binele comun

Reunind cele patru teme, Leon al XIV-lea a afirmat că familiile, întreprinderile, diversitatea culturală şi participarea femeilor au toate un rol în construirea unei societăţi dedicate binelui comun.

Structurile juste, a subliniat el, trebuie să fie însoţite de voinţa de a depăşi corupţia, violenţa şi individualismul.

Papa i-a îndemnat pe peruani să îşi transforme căminele în „şcoli ale fraternităţii”, întreprinderile în „comunităţi ale muncii demne şi ale responsabilităţii sociale”, iar diferenţele culturale în oportunităţi de întâlnire, astfel încât toţi să poată contribui la construirea unei societăţi mai drepte, întemeiate pe pace.

Vineri, 13 noiembrie 2026, este o dată care atrage atenția dintr-un motiv cu totul neobișnuit. Dincolo de reputația sa de zi aducătoare de ghinion, această zi apare într-un studiu științific publicat în urmă cu peste șase decenii, în prestigioasa revistă „Science”. Trei cercetători au calculat că, dacă populația planetei ar continua să crească în același ritm accelerat, omenirea ar ajunge chiar pe 13 noiembrie 2026 la un punct matematic imposibil: o populație care tinde spre infinit. Titlul lucrării a fost atât de spectaculos încât a rămas cunoscut drept „Ziua Judecății”. Dar ce au descoperit, de fapt, oamenii de știință și de ce predicția nu s-a adeverit?

Povestea este cu atât mai interesantă cu cât data de 13 noiembrie 2026 cade într-o zi de vineri, readucând în atenție una dintre cele mai cunoscute superstiții din lume.

În timp ce unii evită să ia decizii importante, să călătorească sau să înceapă proiecte noi într-o zi de vineri 13, alții privesc această dată ca pe o simplă coincidență. În tradiția populară românească există însă numeroase gesturi despre care se spune că ar putea îndepărta ghinionul.

De ce vineri 13 este considerată una dintre cele mai ghinioniste zile din an

Teama de numărul 13 și credința că vinerea ar fi o zi nefavorabilă au origini diferite. De-a lungul timpului, cele două superstiții s-au combinat, iar asocierea lor a dat naștere uneia dintre cele mai cunoscute credințe populare din cultura occidentală.

Numărul 13 a fost privit cu suspiciune în numeroase culturi, mai ales în comparație cu numărul 12, considerat simbolic un număr al ordinii și al completitudinii. Există 12 luni într-un an, 12 semne zodiacale și 12 apostoli. În tradiția creștină, una dintre explicațiile invocate pentru teama de 13 este legată de Cina cea de Taină, unde Iuda este considerat al treisprezecelea participant, înainte de trădarea lui Iisus.

Vinerea a căpătat, la rândul ei, o reputație nefavorabilă în tradiția creștină, fiind ziua în care a avut loc răstignirea lui Iisus Hristos. Asocierea celor două credințe a contribuit la apariția ideii că o zi de vineri care cade pe data de 13 ar fi deosebit de periculoasă.

Au fost cavalerii templieri motivul apariției superstiției?

Una dintre cele mai răspândite povești despre originea zilei de vineri 13 face referire la arestarea cavalerilor templieri, la 13 octombrie 1307. În acea zi de vineri, regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea membrilor ordinului.

Evenimentul este adesea prezentat drept momentul în care a apărut superstiția, însă istoricii nu au identificat dovezi solide care să confirme această legătură.

Potrivit unei analize publicate de Biblioteca Congresului SUA, asocierea dintre ziua de vineri și numărul 13 a devenit cunoscută mult mai târziu. Primele referințe clare identificate de cercetătorii instituției apar în texte franceze din 1834.

Superstiția s-a răspândit ulterior și în Statele Unite, iar romanul „Friday, the Thirteenth”, publicat de Thomas W. Lawson în 1907, a contribuit la popularizarea ei.

Ce obiceiuri au românii pentru a ține ghinionul la distanță

În România, credințele populare legate de ghinion sunt păstrate prin gesturi și obiceiuri transmise din generație în generație.

Printre cele mai cunoscute se numără bătutul în lemn, practicat atunci când cineva vorbește despre un lucru bun și nu dorește ca acesta să se schimbe. Obiceiul este întâlnit în mai multe culturi și este legat de vechi credințe despre puterile protectoare ale copacilor.

Un alt gest cunoscut este aruncarea sării peste umărul stâng. În tradiția populară, sarea vărsată era considerată un semn rău, iar acest gest simbolic ar fi avut rolul de a îndepărta nenorocirea.

De asemenea, deochiul ocupă un loc important în credințele românești. Pentru a-i proteja pe copii, în special, oamenii foloseau descântece, formule precum „să nu fie de deochi” sau gesturi simbolice.

Pisica neagră care îți taie calea, oglinda spartă despre care se spune că aduce șapte ani de ghinion și trecerea pe sub o scară sunt alte superstiții cunoscute.

Toate aceste practici țin de tradiție și folclor. Nu există dovezi științifice că bătutul în lemn, sarea aruncată peste umăr sau evitarea unei zile de vineri 13 pot influența evenimentele viitoare.

„Ziua Apocalipsei”, calculată de trei cercetători în 1960. De ce a fost aleasă data de 13 noiembrie 2026

Dincolo de superstițiile legate de această zi, 13 noiembrie 2026 are o poveste științifică neobișnuită, care a atras atenția inclusiv a presei internaționale.

Pe 4 noiembrie 1960, revista „Science” a publicat un studiu semnat de Heinz von Foerster, Patricia M. Mora și Lawrence W. Amiot, intitulat „Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026”.

Heinz von Foerster era un specialist în cibernetică, de origine austriacă, stabilit în Statele Unite. Împreună cu ceilalți doi cercetători, acesta a analizat evoluția populației mondiale și a încercat să identifice un model matematic care să explice ritmul în care creștea numărul oamenilor.

Cercetătorii au pornit de la estimări demografice istorice și au observat o tendință de accelerare a creșterii populației. Pe baza acestei evoluții au construit un model matematic care indica o creștere din ce în ce mai rapidă.

Dacă ritmul identificat ar fi continuat fără modificări, modelul ar fi condus la o singularitate matematică pe 13 noiembrie 2026. Mai exact, populația calculată ar fi tins către infinit, un rezultat imposibil în lumea reală.

Autorii au folosit chiar și o formulare care a rămas celebră: „Stră-strănepoții noștri nu vor muri de foame. Vor muri striviți”.

Mesajul era unul provocator și urmărea să atragă atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea o creștere demografică nelimitată pe o planetă cu resurse finite.

Ce însemna, de fapt, populația infinită din calculele cercetătorilor

Termenul de „Apocalipsă” poate induce în eroare. Heinz von Foerster și colaboratorii săi nu au susținut că lumea urma să dispară efectiv într-o anumită zi.

În matematică, o singularitate reprezintă un punct în care o funcție sau un model matematic ajunge la o valoare nedefinită ori crește fără limită.

În cazul studiului din 1960, cercetătorii au aplicat un model de creștere hiperbolică. Acesta descria o populație care se mărea într-un ritm tot mai accelerat, iar extrapolarea matematică indica o valoare infinită la o anumită dată.

Problema era că modelul presupunea continuarea aceleiași tendințe, fără să țină suficient cont de schimbările sociale, economice și demografice care puteau apărea.

Oamenii de știință nu puteau anticipa cu exactitate cum se vor modifica natalitatea, comportamentul familiilor, accesul la educație și condițiile economice în următoarele decenii.

Prin urmare, data de 13 noiembrie 2026 nu reprezenta o predicție a sfârșitului lumii, ci rezultatul matematic al unei extrapolări bazate pe tendințele demografice observate până atunci.

De ce nu s-a adeverit predicția despre sfârșitul lumii. Ce arată datele ONU despre populația planetei

În realitate, evoluția demografică mondială a urmat o traiectorie diferită de cea anticipată în studiul din 1960.

Ritmul de creștere a populației a atins un nivel maxim în jurul anului 1963, când a fost de aproximativ 2,3% pe an. Ulterior, creșterea s-a temperat, iar natalitatea a început să scadă în numeroase regiuni ale lumii.

Această schimbare a demonstrat una dintre principalele limite ale modelului: evoluția populației nu poate fi proiectată la nesfârșit folosind aceleași tendințe istorice.

Potrivit raportului „World Population Prospects 2024”, publicat de Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite, populația mondială era estimată la aproximativ 8,2 miliarde de persoane în 2024.

ONU estimează că populația planetei ar putea ajunge la aproximativ 10,3 miliarde de oameni în jurul mijlocului anilor 2080, după care ar putea începe să scadă treptat.

Un alt indicator important este rata fertilității. La nivel mondial, aceasta a coborât de la aproximativ 3,3 nașteri pentru fiecare femeie în 1990 la aproximativ 2,3 în 2024.

Mai mult de jumătate dintre țările și teritoriile lumii au deja o rată a fertilității sub pragul de înlocuire a generațiilor, estimat la aproximativ 2,1 copii pentru fiecare femeie, în absența migrației.

Aceste date arată cât de mult s-a schimbat comportamentul demografic al populației mondiale în ultimele decenii.

De ce avertismentul din 1960 rămâne relevant

Chiar dacă predicția privind populația infinită nu s-a adeverit, problema care i-a preocupat pe cercetători nu a dispărut complet.

Creșterea populației, consumul resurselor, urbanizarea, presiunea asupra infrastructurii și schimbările climatice continuă să reprezinte provocări importante pentru omenire.

Totuși, discuția despre viitorul planetei nu se rezumă la numărul de oameni. Contează și modul în care sunt consumate resursele, diferențele dintre nivelurile de trai și capacitatea societăților de a dezvolta sisteme sustenabile.

Povestea studiului publicat în „Science” demonstrează cât de riscant poate fi să consideri că o tendință observată într-o anumită perioadă va continua neschimbată pentru totdeauna.

Așadar, vineri, 13 noiembrie 2026, nu este ziua în care populația lumii va deveni infinită și nici data unei Apocalipse anunțate de oamenii de știință. Este însă ziua care marchează termenul matematic al unui model celebru din 1960, devenit cunoscut tocmai prin titlul său spectaculos.

Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a decorat joi pe un militar de gardă al armatei terestre americane care cu o zi înainte a părut să-l mustre pe el şi pe însoţitorii săi pentru nerespectarea etichetei de comportament în faţa Mormântului Soldatului Necunoscut, de Ziua Veteranilor, relatează Reuters, citat de news.ro.

Hegseth a publicat o fotografie în care îi prinde o medalie în piept militarului Thomas Iglesias, în prezenţa unor membri ai unităţii sale, Regimentul 3 Infanterie al armatei americane, cunoscut sub numele de The Old Guard («Vechea Gardă»).

„Iubim militarii. Iubim disciplina. Foarte bine, caporale! Continuaţi, patrioţilor!”, a scris Hegseth.

Incidentul viral de la Cimitirul Național Arlington

Într-un videoclip care a devenit viral miercuri, Iglesias a strigat în direcţia lui Hegseth, a soţiei sale şi a consilierilor săi de rang înalt, după ce aceştia au fost filmaţi făcând poze şi vorbind între ei pe treptele monumentului comemorativ de la Cimitirul Naţional Arlington, la încheierea unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Veteranilor. S-au auzit şi râsete.

„Toţi vizitatorii vor menţine o atmosferă de linişte şi respect în orice moment”, a strigat Iglesias cu glas autoritar.

Incidentul a fost surprins de echipele de televiziune care documentau o ceremonie de depunere de coroane la care au participat preşedintele Donald Trump, vicepreşedintele JD Vance şi o serie de alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei şi ai armatei.

Reacția oficială a Pentagonului după controversa Zilei Veteranilor

Pentagonul a încercat miercuri să potolească controversa stârnită de imagini, afirmând într-un comunicat că Iglesias „a reamintit tuturor, în mod corect şi respectuos, să păstreze decenţa”. Hegseth „a onorat întotdeauna – şi va onora întotdeauna = sacrificiile pe care le-au făcut militarii noştri, bărbaţi şi femei, pentru a menţine America în siguranţă”, se menţiona în comunicat.

Situat în inima Cimitirului Naţional Arlington, Mormântul Soldatului Necunoscut este un loc sacru şi mormântul a trei militari americani necunoscuţi, inclusiv unul din Primul Război Mondial. Este cunoscut pe scară largă ca un loc de doliu şi de reflecţie asupra serviciului militar, iar santinelele păzesc locul 24 de ore din 24.

Personalul militar a asigurat paza neîntreruptă a Mormântului Soldatului Necunoscut încă din 1937.

Contextul tensiunilor din jurul Cimitirului Arlington și al șefului Pentagonului

Incidentul de miercuri a avut loc pe fondul iniţiativei controversate a administraţiei Trump de a construi o arcadă comemorativă de 250 de picioare lângă intrarea în Cimitirul Naţional Arlington. O anchetă a ziarului „Washington Post” privind proiectul arhitectural a relevat că structura ar arunca umbre peste până la 75.000 de morminte din acel loc.

Proiectul este contestat în instanţă.

Presiunile politice și anchetele anunțate împotriva lui Pete Hegseth

Hegseth, un fost soldat al Gărzii Naţionale a Armatei care a servit în Irak şi Afganistan, a obţinut o victorie politică săptămâna aceasta, după ce Camera Reprezentanţilor a respins efortul unui congresmen republican de a-l pune sub acuzare.

La o conferinţă de presă rară organizată marţi la Pentagon, cu câteva ore înainte de vot, Hegseth a calificat demersul de destituire drept o farsă şi şi-a apărat bilanţul, care include susţinerea nepopularului război cu Iranul, lansarea de atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în apele latino-americane şi concedierea unor ofiţeri militari de rang înalt.

Democraţii, care au câştigat controlul asupra ambelor camere ale Congresului la alegerile de săptămâna trecută, au promis să-l ancheteze pe Hegseth cu privire la modul în care a condus armata SUA şi nu au exclus o nouă încercare de punere sub acuzare.

Vladimir Putin a acceptat joi să permită reprezentanţilor europeni să participe la următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff, deşi liderul rus a afirmat cu maliţiozitate că Washingtonul trebuie să se consulte cu aliaţii săi europeni pentru a vedea dacă aceştia doresc pace sau război în Ucraina.

După întâlnirea cu liderul rus la Kremlin, trimisul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat joi că oficialii europeni se vor alătura următoarei runde de negocieri privind încetarea războiului dus de Moscova în Ucraina, însă există semne că negocierile se îndreaptă spre un impas, scrie „The Washington Post”, citat de news.ro.

Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri, acuzând-o că este „parte la război” pentru că susţine Ucraina. Iar Putin şi-a exprimat o opoziţie şi mai puternică faţă de planurile elaborate de europeni şi de administraţia Trump pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

Poziția emisarilor americani și reacția Kremlinului

Cu toate acestea, „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esenţial – ei sunt partenerii noştri şi este important ca ei să fie implicaţi”, a declarat Witkoff reporterilor la Moscova, unde s-a deplasat împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a se întâlni cu Putin.

Însă, după întâlnirea de joi cu Putin, nu este clar cine ar putea participa la viitoarele discuţii sau în ce format s-ar putea desfăşura aceste negocieri, notează The Washington Post.

La o conferinţă de presă organizată după plecarea emisarilor americani din capitala Rusiei, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, nu a confirmat în mod explicit că Rusia se va aşeza la masa negocierilor alături de o delegaţie din Europa.

„Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, aşa cum a declarat preşedintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Uşakov, manifestând mult mai puţin entuziasm decât Witkoff faţă de discuţiile multilaterale. „Până acum, toate acţiunile lor concrete indică cea de-a doua opţiune”, a adăugat Uşakov.

Joi, pe pista Aeroportului Vnukovo, în timp ce se pregăteau să părăsească Moscova, Kushner a descris discuţiile cu Putin ca fiind productive. „Cred că, în ansamblu, au fost discuţii foarte ample şi detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuţii multilaterale”, a spus el.

Cei doi emisari americani au vizitat Kremlinul venind direct de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, unde au condus primele negocieri directe dintre delegaţiile rusă şi ucraineană din ultimele nouă luni. Separat, negociatorii americani s-au întâlnit, de asemenea, la Abu Dhabi cu echipa ucraineană şi cu oficiali europeni.

Amenințările lui Vladimir Putin privind trupele europene în Ucraina

Însă, deşi Putin i-a primit joi pe emisarii lui Trump în capitala Rusiei, el a părut să-şi menţină din nou poziţia fermă cu privire la chestiunea unui acord de securitate postbelic pentru Ucraina, respingând categoric ideea desfăşurării de trupe europene în ţară în calitate de forţe de menţinere a păcii.

„Încă de la început, am afirmat că prezenţa trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat Putin. „Europenii sunt conştienţi de acest lucru. Şi ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfăşura imediat trupe în Ucraina?” – a comentat Putin aparent iritat. „Ce înseamnă asta?”, a continuat Putin. „Pentru noi, aceasta constituie o ţintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a ameninţat liderul de la Kremlin.

Planul de securitate postbelic și garanțiile de tip Articolul 5

După întâlnirea din Alaska dintre Trump şi Putin, în august 2025, în cadrul căreia preşedintele SUA părea pe punctul de a face concesii majore în detrimentul Ucrainei, liderii europeni s-au grăbit la Casa Albă şi au ajuns la un acord privind un plan de securitate postbelic acceptabil pentru Kiev. Planul respectiv prevedea ca Statele Unite să ofere sprijin aerian şi de informaţii, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de ţări – pe care nu le-a numit – s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistiţiu, inclusiv prin desfăşurarea unei „forţe de garantare” în Ucraina.

Witkoff a afirmat la acea vreme că Trump era pregătit chiar să ofere Ucrainei protecţie directă, similară angajamentului său de a apăra aliaţii NATO.

„Statele Unite sunt potenţial pregătite să ofere garanţii de securitate în temeiul articolului 5, dar nu din partea NATO, ci direct din partea Statelor Unite şi a altor ţări europene”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat emisiunii „Fox News Sunday”, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, conform căreia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Putin a respins însă toate aceste idei, iar ritmul războiului dus de Rusia nu a încetinit niciodată.

Disputa privind o nouă ordine de securitate europeană

Înaintea discuţiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că SUA sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană.

Aceste comentarii i-au alarmat pe unii europeni, deoarece reiau argumentele ruseşti de la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022, înainte ca Putin să ordone invazia pe scară largă din Ucraina. Oficialii ruşi au insistat atunci că securitatea lor este ameninţată de Ucraina şi de extinderea NATO spre est – afirmaţii pe care preşedintele de atunci, Joe Biden, le-a respins categoric.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin, subliniind că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc numai după declararea unui armistiţiu în Ucraina, cu îngheţarea luptelor de-a lungul liniilor de front actuale.

O delegaţie formată din oficiali europeni de rang înalt – inclusiv din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia – s-a deplasat la Abu Dhabi, dar aceştia nu au participat la discuţiile cu Rusia. Principalul negociator al Kremlinului, Vladimir MedinskI, a declarat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”.

Unii lideri europeni s-au întrebat dacă participarea la discuţii ar aduce vreun rezultat util. „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa a avut o arhitectură de securitate europeană funcţională până când aceasta a fost mai întâi subminată treptat şi, în cele din urmă, distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, António Costa, care va prezida vineri, la Dublin, o reuniune a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. „Orice discuţie viitoare pe această temă trebuie să ţină cont de acest aspect”, a punctat Costa.

Avertismentele lui Volodimir Zelenski și ale liderilor baltici

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe susţinătorii săi europeni că SUA şi Rusia discută deja despre această chestiune. Zelensko a afirmat că s-a vorbit „mult despre garanţii de securitate” în timpul discuţiilor de la Abu Dhabi şi că „Europa trebuie să acorde cu adevărat atenţie acestui aspect”.

„Când americanii şi ruşii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar desprE Ucraina”, a avertizat Zelenski joi. „De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia, iar noi considerăm această abordare puţin ciudată”, a subliniat el.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a afirmat că Europa este dusă într-o „capcană” prin dezbaterile privind alegerea unui emisar şi discuţiile despre arhitectura de securitate a continentului în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a spus că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziţia NATO şi că aceasta este cea mai recentă „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat Michal reporterilor. „Problemele europene ţin de competenţa Uniunii Europene şi a NATO şi nu trebuie discutate cu Rusia”, a subliniat balticul.

Uşakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a mai afirmat că Putin va continua discuţiile cu Trump privind războiul din Ucraina în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în China.

„Rusia este pregătită să înceapă imediat discuţii, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus Uşakov. „Actualul sistem de securitate european nu funcţionează şi sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securităţii indivizibile, pe care Rusia şi Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a punctat consilierul lui Putin.

Cererile Kremlinului privind un cuvânt mai greu de spus în aranjamentele de securitate ale Europei nu sunt noi. Lista sa de dorinţe a fost prezentată sub formă de ultimatumuri adresate SUA şi NATO la începutul anului 2021. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruşi au insistat în repetate rânduri că nu este planificată nicio invazie.

Ucraina avertizează de mult timp că, fără garanţii de securitate susţinute de puterea militară occidentală, va rămâne vulnerabilă la viitoare atacuri ruseşti. Rusia, însă, a insistat ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

Analiza experților: de ce ține Moscova Europa la distanță

Experţii spun că există un decalaj mare între aşteptări. „Putin doreşte o delimitare faţă de Europa şi stabilirea unei relaţii complet diferite cu aceasta faţă de cea pe care o are în vedere Europa”, a declarat politologul rus Vladimir Pastuhov.

„Europa nu este pregătită să se alăture negocierilor cu o agendă care să prezinte interes pentru Moscova”, a adăugat Pastuhov. „Moscova nu doreşte astfel de discuţii şi nu vrea ca acestea să-i afecteze relaţia cu SUA sau conflictul cu Ucraina. De aceea ţine Europa la distanţă”, a explicat expertul.

În declaraţiile sale de joi, Putin le-a spus lui Witkoff şi lui Kushner că ar dori ca aceştia „şi administraţia americană în ansamblu să colaboreze cu aliaţii lor europeni, astfel încât aceştia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc – pace sau război în Ucraina”.

În perioada premergătoare discuţiilor de la Abu Dhabi, oficialii ruşi au prezentat Europa ca fiind principalul obstacol în calea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă faţă de cererile teritoriale şi de altă natură ale Rusiei. Anterior, Rusia prezentase administraţia Biden ca fiind acel obstacol, în timp ce îl considera pe Trump mai maleabil.

După ce administraţia Trump a oprit în mare parte finanţarea directă din partea SUA şi ajutorul militar pentru Ucraina, guvernele europene au intervenit pentru a deveni principalii furnizori de ajutor economic şi militar, ajutând Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti continue.

„Vor urma şi alte întâlniri, în cadrul cărora va deveni cu siguranţă şi mai evident că, având în vedere atitudinea constructivă a Rusiei şi a SUA, problema se reduce exclusiv la poziţia UE, de care Kievul depinde în totalitate”, a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev cu privire la rezultatele discuţiilor de la Abu Dhabi.

Pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, Moscova vede o oportunitate „care ar putea aborda ceea ce numeşte «cauzele profunde» ale războiului”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, într-o postare pe X. „Kremlinul consideră că merită să urmărească această oportunitate, chiar dacă aşteptările sale pentru această rundă de negocieri sunt reduse”, a spus Stanovaya. „Dacă negocierile eşuează, Rusia este pregătită să continue lupta până când se va ivi o altă oportunitate”, a spus ea.

Disponibilitatea Rusiei de a continua lupta a fost exprimată miercuri de Medinski, şeful delegaţiei ruse la Abu Dhabi, care a afirmat că Rusia va recuceri „fiecare centimetru din teritoriul său, într-un fel sau altul” – o referire la teritoriul din estul Ucrainei pe care Kremlinul susţine că l-a anexat.

Moscova este vizată de un atac aerian de amploare în noaptea de joi spre vineri, când dronele ucrainene se îndreaptă spre capitala Rusiei, iar autoritățile decid închiderea tuturor aeroporturilor din oraș. Atacul are loc într-un moment extrem de sensibil, chiar în ziua în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au ajuns la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Potrivit Nexta, numărul dronelor implicate ar putea fi unul record.

Atac cu drone asupra Moscovei. Autoritățile au închis toate aeroporturile

În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei este vizată de un atac aerian de amploare. Dronele lansate de armata ucraineană se îndreaptă spre Moscova, potrivit informațiilor publicate de Nexta, care vorbește despre posibilitatea unui număr record de aparate fără pilot, informează Mediafax.

Autoritățile ruse au luat măsuri pentru gestionarea situației, iar toate aeroporturile din Moscova au fost închise. Nu este prima dată când atacurile cu drone ucrainene provoacă perturbări majore în traficul aerian din zona capitalei ruse. În ultimele luni, astfel de operațiuni au afectat în repetate rânduri circulația aeronavelor.

Atacul are loc în ziua în care emisarii lui Trump s-au întâlnit cu Vladimir Putin

Momentul atacului este cu atât mai sensibil cu cât are loc chiar în ziua sosirii la Moscova a doi reprezentanți ai președintelui american Donald Trump. Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns joi în capitala Rusiei pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina.

Vizita celor doi emisari americani vine după două zile de discuții între reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite, desfășurate la Abu Dhabi.

Witkoff și Kushner au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus. Acesta i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Vladimir Putin.

Pentru Steve Witkoff, discuția cu liderul de la Kremlin a reprezentat cea de-a zecea întâlnire față în față.