„Să preţuim femeile! Să protejăm şi să respectăm fetele!”, a îndemnat joi, la Lima, Papa Leon al XIV-lea, făcând apel la peruani să construiască o societate întemeiată pe solidaritate, respect şi binele comun.

Suveranul Pontif a abordat provocările cu care se confruntă familiile, femeile, lucrătorii şi comunităţile caracterizate prin diversitate culturală, în prima zi completă a călătoriei sale apostolice în Peru, relatează Vatican News, potrivit news.ro.

El a deplâns persistenţa machismului, manifestat prin absenţa taţilor din viaţa de familie, abuzuri şi violenţă împotriva femeilor, argumentând că astfel de atitudini ignoră concepţia creştină potrivit căreia bărbaţii şi femeile au aceeaşi demnitate şi responsabilitate. Adresându-se peruanilor, Papa Leon al XIV-lea i-a sfătuit să construiască o societate în care fiecare persoană să poată trăi cu demnitate şi să contribuie la binele comun.

La începutul discursului său, Papa Leon i-a salutat pe cei prezenţi, prezentându-se drept un frate şi un însoţitor pe drumul lor.

„În aceste zile, doresc să merg printre voi asemenea lui Ioan Botezătorul, dând mărturie despre Lumina care luminează pe fiecare om: Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu”, a spus el.

Familia, primul loc în care omul este primit şi ocrotit

Prima mărturie a evidenţiat presiunile cu care se confruntă familiile, inclusiv dificultăţile economice, volumul excesiv de muncă, lipsa timpului petrecut împreună, tehnologia digitală şi schimbarea rolurilor tradiţionale.

Papa a subliniat că aceste provocări sunt interconectate şi trebuie abordate punând persoana umană în centrul vieţii sociale, economice şi politice.

„În centrul oricărei organizări sociale, economice şi politice trebuie să se afle omul, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, înzestrat cu o demnitate infinită şi chemat să trăiască în relaţie cu ceilalţi”, a declarat el.

Suveranul Pontif a descris familia drept prima societate naturală, care are propriile drepturi, pe care instituţiile publice trebuie să le recunoască şi să le protejeze, nu să le înlocuiască.

Leon al XIV-lea le-a mulţumit numeroaselor mame, mătuşi şi bunici care, adesea confruntându-se singure cu dificultăţi, transmit credinţa şi speranţa generaţiilor viitoare.

El a spus că doreşte să adreseze „mulţumiri speciale acestor femei – mame, mătuşi şi bunici – care transmit credinţa şi speranţa neclintită generaţiilor viitoare, cu mult curaj, prin exemplul propriei vieţi”.

Papa a vorbit şi despre familiile afectate de probleme economice, emigraţie, dependenţe, abuzuri şi violenţă domestică, îndemnându-le să nu se lase învinse de greutăţi.

„Dumnezeu iubeşte toate familiile, în special pe cele care trec prin crize. Lor vreau să le spun: Nu cedaţi în faţa dificultăţilor”, a afirmat el, amintind că şi Sfânta Familie a trecut prin incertitudine, strămutare şi greutăţi.

De asemenea, Papa a avertizat că tehnologia digitală riscă să înlocuiască interacţiunile umane autentice şi să îi expună pe membrii familiilor la distrageri şi conţinuturi dăunătoare, cerând cooperare între liderii politici, instituţiile de învăţământ şi familii.

Diversitatea culturală, o cale spre reconciliere

A doua mărturie a abordat bogăţia culturilor, limbilor şi tradiţiilor din Peru, evidenţiind totodată persistenţa prejudecăţilor şi a limbajului dezumanizant.

Papa a descris pluralitatea culturală, lingvistică, istorică şi regională a ţării drept o mare bogăţie. Diferenţele, a spus el, ar trebui să încurajeze întâlnirea şi îmbogăţirea reciprocă.

„Tocmai pentru că suntem diferiţi, creăm «unitatea în comun» – comunitatea”, a explicat el.

Suveranul Pontif a avertizat asupra cuvintelor şi comportamentelor care jignesc sau judecă oamenii din cauza înfăţişării, originii ori condiţiei lor sociale, chiar şi atunci când acestea sunt mascate sub forma unor glume sau expresii populare.

„Pe lângă dezarmarea limbajului nostru, prin renunţarea la cuvintele care rănesc, trebuie să ne dezarmăm şi atitudinile”, a spus el.

Referindu-se la cuvintele lui Isus, „Învăţaţi de la mine, căci sunt blând şi smerit cu inima”, Leon al XIV-lea a explicat că blândeţea nu este o slăbiciune, ci o forţă interioară care temperează furia şi resentimentele, transformându-le în răbdare, dialog şi reconciliere.

Diversitatea culturală, a afirmat Papa, poate deveni un instrument de construire a păcii atunci când oamenii îi recunosc pe cei diferiţi de ei drept fraţi şi surori care merită respect.

Protejarea şi preţuirea femeilor

A treia mărturie a evidenţiat contrastul dintre contribuţia fundamentală a femeilor la societatea peruană şi persistenţa relelor tratamente şi a violenţei împotriva acestora.

Leon al XIV-lea a afirmat că prezenţa, respectarea şi participarea femeilor trebuie promovate în toate domeniile societăţii şi ale Bisericii.

El a deplâns persistenţa machismului, manifestat prin absenţa taţilor din viaţa de familie, abuzuri şi violenţă împotriva femeilor. Astfel de atitudini ignoră concepţia creştină potrivit căreia bărbaţii şi femeile au aceeaşi demnitate şi responsabilitate.

Papa a atras atenţia şi asupra situaţiei femeilor care trăiesc în sărăcie şi a celor care aparţin comunităţilor indigene şi afro-peruane, care se pot confrunta cu o dublă marginalizare.

Reînnoindu-şi apelul către catolici şi către toţi oamenii de bunăcredinţă, Suveranul Pontif a lansat un îndemn direct: „Să preţuim femeile! Să protejăm şi să respectăm fetele!”

El a prezentat-o pe Fecioara Maria drept modelul unei femei libere şi puternice, dedicate urmării autentice a lui Cristos şi misiunii Bisericii.

Munca, antreprenoriatul şi binele comun

A patra mărturie a descris hotărârea peruanilor care, confruntaţi cu lipsa locurilor de muncă în economie, şi-au înfiinţat propriile afaceri pentru a-şi întreţine familiile şi a contribui la societate.

Mărturia a evidenţiat şi teama provocată de extorcare, jafuri şi chiar crime comise de grupări infracţionale care acţionează în condiţii de impunitate.

Ca răspuns, Papa a îndemnat companiile să devină actori principali în construirea binelui comun.

„O întreprindere este o comunitate de persoane în care capitalul, conducerea şi munca trebuie să fie orientate către dezvoltarea umană integrală”, a declarat el.

Suveranul Pontif a subliniat responsabilitatea autorităţilor publice de a stabili un cadru juridic echitabil şi de a asigura un echilibru rezonabil între muncă, odihnă şi viaţa de familie.

Bogăţia şi resursele societăţii, a adăugat el, nu trebuie să fie în beneficiul exclusiv al câtorva persoane, ci să contribuie la dezvoltarea tuturor.

Educaţia este, de asemenea, esenţială, a spus Papa, subliniind că politicile publice trebuie să sprijine familiile, să garanteze formarea umană şi intelectuală a elevilor şi studenţilor şi să protejeze demnitatea muncii, alături de iniţiativa privată.

O societate întemeiată pe binele comun

Reunind cele patru teme, Leon al XIV-lea a afirmat că familiile, întreprinderile, diversitatea culturală şi participarea femeilor au toate un rol în construirea unei societăţi dedicate binelui comun.

Structurile juste, a subliniat el, trebuie să fie însoţite de voinţa de a depăşi corupţia, violenţa şi individualismul.

Papa i-a îndemnat pe peruani să îşi transforme căminele în „şcoli ale fraternităţii”, întreprinderile în „comunităţi ale muncii demne şi ale responsabilităţii sociale”, iar diferenţele culturale în oportunităţi de întâlnire, astfel încât toţi să poată contribui la construirea unei societăţi mai drepte, întemeiate pe pace.

Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a decorat joi pe un militar de gardă al armatei terestre americane care cu o zi înainte a părut să-l mustre pe el şi pe însoţitorii săi pentru nerespectarea etichetei de comportament în faţa Mormântului Soldatului Necunoscut, de Ziua Veteranilor, relatează Reuters, citat de news.ro.

Hegseth a publicat o fotografie în care îi prinde o medalie în piept militarului Thomas Iglesias, în prezenţa unor membri ai unităţii sale, Regimentul 3 Infanterie al armatei americane, cunoscut sub numele de The Old Guard («Vechea Gardă»).

„Iubim militarii. Iubim disciplina. Foarte bine, caporale! Continuaţi, patrioţilor!”, a scris Hegseth.

Incidentul viral de la Cimitirul Național Arlington

Într-un videoclip care a devenit viral miercuri, Iglesias a strigat în direcţia lui Hegseth, a soţiei sale şi a consilierilor săi de rang înalt, după ce aceştia au fost filmaţi făcând poze şi vorbind între ei pe treptele monumentului comemorativ de la Cimitirul Naţional Arlington, la încheierea unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Veteranilor. S-au auzit şi râsete.

„Toţi vizitatorii vor menţine o atmosferă de linişte şi respect în orice moment”, a strigat Iglesias cu glas autoritar.

Incidentul a fost surprins de echipele de televiziune care documentau o ceremonie de depunere de coroane la care au participat preşedintele Donald Trump, vicepreşedintele JD Vance şi o serie de alţi oficiali de rang înalt ai administraţiei şi ai armatei.

Reacția oficială a Pentagonului după controversa Zilei Veteranilor

Pentagonul a încercat miercuri să potolească controversa stârnită de imagini, afirmând într-un comunicat că Iglesias „a reamintit tuturor, în mod corect şi respectuos, să păstreze decenţa”. Hegseth „a onorat întotdeauna – şi va onora întotdeauna = sacrificiile pe care le-au făcut militarii noştri, bărbaţi şi femei, pentru a menţine America în siguranţă”, se menţiona în comunicat.

Situat în inima Cimitirului Naţional Arlington, Mormântul Soldatului Necunoscut este un loc sacru şi mormântul a trei militari americani necunoscuţi, inclusiv unul din Primul Război Mondial. Este cunoscut pe scară largă ca un loc de doliu şi de reflecţie asupra serviciului militar, iar santinelele păzesc locul 24 de ore din 24.

Personalul militar a asigurat paza neîntreruptă a Mormântului Soldatului Necunoscut încă din 1937.

Contextul tensiunilor din jurul Cimitirului Arlington și al șefului Pentagonului

Incidentul de miercuri a avut loc pe fondul iniţiativei controversate a administraţiei Trump de a construi o arcadă comemorativă de 250 de picioare lângă intrarea în Cimitirul Naţional Arlington. O anchetă a ziarului „Washington Post” privind proiectul arhitectural a relevat că structura ar arunca umbre peste până la 75.000 de morminte din acel loc.

Proiectul este contestat în instanţă.

Presiunile politice și anchetele anunțate împotriva lui Pete Hegseth

Hegseth, un fost soldat al Gărzii Naţionale a Armatei care a servit în Irak şi Afganistan, a obţinut o victorie politică săptămâna aceasta, după ce Camera Reprezentanţilor a respins efortul unui congresmen republican de a-l pune sub acuzare.

La o conferinţă de presă rară organizată marţi la Pentagon, cu câteva ore înainte de vot, Hegseth a calificat demersul de destituire drept o farsă şi şi-a apărat bilanţul, care include susţinerea nepopularului război cu Iranul, lansarea de atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în apele latino-americane şi concedierea unor ofiţeri militari de rang înalt.

Democraţii, care au câştigat controlul asupra ambelor camere ale Congresului la alegerile de săptămâna trecută, au promis să-l ancheteze pe Hegseth cu privire la modul în care a condus armata SUA şi nu au exclus o nouă încercare de punere sub acuzare.

Vladimir Putin a acceptat joi să permită reprezentanţilor europeni să participe la următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff, deşi liderul rus a afirmat cu maliţiozitate că Washingtonul trebuie să se consulte cu aliaţii săi europeni pentru a vedea dacă aceştia doresc pace sau război în Ucraina.

După întâlnirea cu liderul rus la Kremlin, trimisul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat joi că oficialii europeni se vor alătura următoarei runde de negocieri privind încetarea războiului dus de Moscova în Ucraina, însă există semne că negocierile se îndreaptă spre un impas, scrie „The Washington Post”, citat de news.ro.

Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri, acuzând-o că este „parte la război” pentru că susţine Ucraina. Iar Putin şi-a exprimat o opoziţie şi mai puternică faţă de planurile elaborate de europeni şi de administraţia Trump pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

Poziția emisarilor americani și reacția Kremlinului

Cu toate acestea, „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esenţial – ei sunt partenerii noştri şi este important ca ei să fie implicaţi”, a declarat Witkoff reporterilor la Moscova, unde s-a deplasat împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a se întâlni cu Putin.

Însă, după întâlnirea de joi cu Putin, nu este clar cine ar putea participa la viitoarele discuţii sau în ce format s-ar putea desfăşura aceste negocieri, notează The Washington Post.

La o conferinţă de presă organizată după plecarea emisarilor americani din capitala Rusiei, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, nu a confirmat în mod explicit că Rusia se va aşeza la masa negocierilor alături de o delegaţie din Europa.

„Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, aşa cum a declarat preşedintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Uşakov, manifestând mult mai puţin entuziasm decât Witkoff faţă de discuţiile multilaterale. „Până acum, toate acţiunile lor concrete indică cea de-a doua opţiune”, a adăugat Uşakov.

Joi, pe pista Aeroportului Vnukovo, în timp ce se pregăteau să părăsească Moscova, Kushner a descris discuţiile cu Putin ca fiind productive. „Cred că, în ansamblu, au fost discuţii foarte ample şi detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuţii multilaterale”, a spus el.

Cei doi emisari americani au vizitat Kremlinul venind direct de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, unde au condus primele negocieri directe dintre delegaţiile rusă şi ucraineană din ultimele nouă luni. Separat, negociatorii americani s-au întâlnit, de asemenea, la Abu Dhabi cu echipa ucraineană şi cu oficiali europeni.

Amenințările lui Vladimir Putin privind trupele europene în Ucraina

Însă, deşi Putin i-a primit joi pe emisarii lui Trump în capitala Rusiei, el a părut să-şi menţină din nou poziţia fermă cu privire la chestiunea unui acord de securitate postbelic pentru Ucraina, respingând categoric ideea desfăşurării de trupe europene în ţară în calitate de forţe de menţinere a păcii.

„Încă de la început, am afirmat că prezenţa trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat Putin. „Europenii sunt conştienţi de acest lucru. Şi ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfăşura imediat trupe în Ucraina?” – a comentat Putin aparent iritat. „Ce înseamnă asta?”, a continuat Putin. „Pentru noi, aceasta constituie o ţintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a ameninţat liderul de la Kremlin.

Planul de securitate postbelic și garanțiile de tip Articolul 5

După întâlnirea din Alaska dintre Trump şi Putin, în august 2025, în cadrul căreia preşedintele SUA părea pe punctul de a face concesii majore în detrimentul Ucrainei, liderii europeni s-au grăbit la Casa Albă şi au ajuns la un acord privind un plan de securitate postbelic acceptabil pentru Kiev. Planul respectiv prevedea ca Statele Unite să ofere sprijin aerian şi de informaţii, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de ţări – pe care nu le-a numit – s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistiţiu, inclusiv prin desfăşurarea unei „forţe de garantare” în Ucraina.

Witkoff a afirmat la acea vreme că Trump era pregătit chiar să ofere Ucrainei protecţie directă, similară angajamentului său de a apăra aliaţii NATO.

„Statele Unite sunt potenţial pregătite să ofere garanţii de securitate în temeiul articolului 5, dar nu din partea NATO, ci direct din partea Statelor Unite şi a altor ţări europene”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat emisiunii „Fox News Sunday”, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, conform căreia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Putin a respins însă toate aceste idei, iar ritmul războiului dus de Rusia nu a încetinit niciodată.

Disputa privind o nouă ordine de securitate europeană

Înaintea discuţiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că SUA sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană.

Aceste comentarii i-au alarmat pe unii europeni, deoarece reiau argumentele ruseşti de la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022, înainte ca Putin să ordone invazia pe scară largă din Ucraina. Oficialii ruşi au insistat atunci că securitatea lor este ameninţată de Ucraina şi de extinderea NATO spre est – afirmaţii pe care preşedintele de atunci, Joe Biden, le-a respins categoric.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin, subliniind că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc numai după declararea unui armistiţiu în Ucraina, cu îngheţarea luptelor de-a lungul liniilor de front actuale.

O delegaţie formată din oficiali europeni de rang înalt – inclusiv din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia – s-a deplasat la Abu Dhabi, dar aceştia nu au participat la discuţiile cu Rusia. Principalul negociator al Kremlinului, Vladimir MedinskI, a declarat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”.

Unii lideri europeni s-au întrebat dacă participarea la discuţii ar aduce vreun rezultat util. „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa a avut o arhitectură de securitate europeană funcţională până când aceasta a fost mai întâi subminată treptat şi, în cele din urmă, distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, António Costa, care va prezida vineri, la Dublin, o reuniune a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. „Orice discuţie viitoare pe această temă trebuie să ţină cont de acest aspect”, a punctat Costa.

Avertismentele lui Volodimir Zelenski și ale liderilor baltici

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe susţinătorii săi europeni că SUA şi Rusia discută deja despre această chestiune. Zelensko a afirmat că s-a vorbit „mult despre garanţii de securitate” în timpul discuţiilor de la Abu Dhabi şi că „Europa trebuie să acorde cu adevărat atenţie acestui aspect”.

„Când americanii şi ruşii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar desprE Ucraina”, a avertizat Zelenski joi. „De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia, iar noi considerăm această abordare puţin ciudată”, a subliniat el.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a afirmat că Europa este dusă într-o „capcană” prin dezbaterile privind alegerea unui emisar şi discuţiile despre arhitectura de securitate a continentului în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a spus că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziţia NATO şi că aceasta este cea mai recentă „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat Michal reporterilor. „Problemele europene ţin de competenţa Uniunii Europene şi a NATO şi nu trebuie discutate cu Rusia”, a subliniat balticul.

Uşakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a mai afirmat că Putin va continua discuţiile cu Trump privind războiul din Ucraina în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în China.

„Rusia este pregătită să înceapă imediat discuţii, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus Uşakov. „Actualul sistem de securitate european nu funcţionează şi sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securităţii indivizibile, pe care Rusia şi Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a punctat consilierul lui Putin.

Cererile Kremlinului privind un cuvânt mai greu de spus în aranjamentele de securitate ale Europei nu sunt noi. Lista sa de dorinţe a fost prezentată sub formă de ultimatumuri adresate SUA şi NATO la începutul anului 2021. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruşi au insistat în repetate rânduri că nu este planificată nicio invazie.

Ucraina avertizează de mult timp că, fără garanţii de securitate susţinute de puterea militară occidentală, va rămâne vulnerabilă la viitoare atacuri ruseşti. Rusia, însă, a insistat ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

Analiza experților: de ce ține Moscova Europa la distanță

Experţii spun că există un decalaj mare între aşteptări. „Putin doreşte o delimitare faţă de Europa şi stabilirea unei relaţii complet diferite cu aceasta faţă de cea pe care o are în vedere Europa”, a declarat politologul rus Vladimir Pastuhov.

„Europa nu este pregătită să se alăture negocierilor cu o agendă care să prezinte interes pentru Moscova”, a adăugat Pastuhov. „Moscova nu doreşte astfel de discuţii şi nu vrea ca acestea să-i afecteze relaţia cu SUA sau conflictul cu Ucraina. De aceea ţine Europa la distanţă”, a explicat expertul.

În declaraţiile sale de joi, Putin le-a spus lui Witkoff şi lui Kushner că ar dori ca aceştia „şi administraţia americană în ansamblu să colaboreze cu aliaţii lor europeni, astfel încât aceştia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc – pace sau război în Ucraina”.

În perioada premergătoare discuţiilor de la Abu Dhabi, oficialii ruşi au prezentat Europa ca fiind principalul obstacol în calea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă faţă de cererile teritoriale şi de altă natură ale Rusiei. Anterior, Rusia prezentase administraţia Biden ca fiind acel obstacol, în timp ce îl considera pe Trump mai maleabil.

După ce administraţia Trump a oprit în mare parte finanţarea directă din partea SUA şi ajutorul militar pentru Ucraina, guvernele europene au intervenit pentru a deveni principalii furnizori de ajutor economic şi militar, ajutând Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti continue.

„Vor urma şi alte întâlniri, în cadrul cărora va deveni cu siguranţă şi mai evident că, având în vedere atitudinea constructivă a Rusiei şi a SUA, problema se reduce exclusiv la poziţia UE, de care Kievul depinde în totalitate”, a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev cu privire la rezultatele discuţiilor de la Abu Dhabi.

Pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, Moscova vede o oportunitate „care ar putea aborda ceea ce numeşte «cauzele profunde» ale războiului”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, într-o postare pe X. „Kremlinul consideră că merită să urmărească această oportunitate, chiar dacă aşteptările sale pentru această rundă de negocieri sunt reduse”, a spus Stanovaya. „Dacă negocierile eşuează, Rusia este pregătită să continue lupta până când se va ivi o altă oportunitate”, a spus ea.

Disponibilitatea Rusiei de a continua lupta a fost exprimată miercuri de Medinski, şeful delegaţiei ruse la Abu Dhabi, care a afirmat că Rusia va recuceri „fiecare centimetru din teritoriul său, într-un fel sau altul” – o referire la teritoriul din estul Ucrainei pe care Kremlinul susţine că l-a anexat.

Moscova este vizată de un atac aerian de amploare în noaptea de joi spre vineri, când dronele ucrainene se îndreaptă spre capitala Rusiei, iar autoritățile decid închiderea tuturor aeroporturilor din oraș. Atacul are loc într-un moment extrem de sensibil, chiar în ziua în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au ajuns la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Potrivit Nexta, numărul dronelor implicate ar putea fi unul record.

Atac cu drone asupra Moscovei. Autoritățile au închis toate aeroporturile

În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei este vizată de un atac aerian de amploare. Dronele lansate de armata ucraineană se îndreaptă spre Moscova, potrivit informațiilor publicate de Nexta, care vorbește despre posibilitatea unui număr record de aparate fără pilot, informează Mediafax.

Autoritățile ruse au luat măsuri pentru gestionarea situației, iar toate aeroporturile din Moscova au fost închise. Nu este prima dată când atacurile cu drone ucrainene provoacă perturbări majore în traficul aerian din zona capitalei ruse. În ultimele luni, astfel de operațiuni au afectat în repetate rânduri circulația aeronavelor.

Atacul are loc în ziua în care emisarii lui Trump s-au întâlnit cu Vladimir Putin

Momentul atacului este cu atât mai sensibil cu cât are loc chiar în ziua sosirii la Moscova a doi reprezentanți ai președintelui american Donald Trump. Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns joi în capitala Rusiei pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina.

Vizita celor doi emisari americani vine după două zile de discuții între reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite, desfășurate la Abu Dhabi.

Witkoff și Kushner au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus. Acesta i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Vladimir Putin.

Pentru Steve Witkoff, discuția cu liderul de la Kremlin a reprezentat cea de-a zecea întâlnire față în față.

Permisul de conducere în format digital va deveni, în următorii ani, documentul standard eliberat în statele Uniunii Europene. Schimbarea face parte dintr-o amplă reformă europeană care urmărește modernizarea sistemului de obținere și verificare a permiselor auto, simplificarea procedurilor administrative și creșterea siguranței rutiere. Noile reguli îi vor viza și pe șoferii din România, însă există o veste importantă pentru cei care preferă documentele clasice: permisul auto fizic nu va fi eliminat, iar conducătorii auto vor putea solicita în continuare eliberarea acestuia.

Reforma este prevăzută de Directiva europeană 2025/2205, adoptată la 22 octombrie 2025 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 5 noiembrie 2025. Noile prevederi introduc permisul digital european, care va putea fi accesat de pe telefonul mobil sau de pe un alt dispozitiv electronic și va fi integrat în Portofelul european pentru identitate digitală.

Potrivit calendarului stabilit la nivel european, statele membre trebuie să își adapteze legislațiile până la 26 noiembrie 2028, iar majoritatea noilor prevederi vor deveni aplicabile începând cu 26 noiembrie 2029. Există însă și măsuri care au termene diferite de implementare.

Permisul auto digital va deveni documentul standard în Uniunea Europeană

Una dintre cele mai importante schimbări vizează modul în care conducătorii auto își vor putea prezenta dreptul de a conduce. În locul cardului din plastic, permisul digital va putea fi păstrat în portofelul european pentru identitate digitală, pe telefon sau pe un alt dispozitiv compatibil.

Documentul electronic va conține informațiile necesare pentru identificarea titularului și verificarea categoriilor de vehicule pe care acesta are dreptul să le conducă. Autoritățile vor putea verifica autenticitatea permisului și eventualele restricții aplicate dreptului de a conduce.

Comisia Europeană precizează că permisul digital va fi recunoscut în statele membre și va simplifica inclusiv procedurile de înlocuire, reînnoire și preschimbare a documentului atunci când o persoană se mută într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Șoferii vor putea solicita în continuare permisul auto fizic

Deși permisul digital va deveni formatul standard de eliberare după perioada de tranziție, legislația europeană nu prevede dispariția definitivă a documentului fizic.

Dimpotrivă, Directiva 2025/2205 stabilește explicit dreptul cetățenilor de a solicita permisul auto în format fizic, fie în locul celui digital, fie împreună cu acesta. Autoritățile naționale trebuie să respecte această opțiune și să nu îi dezavantajeze pe cetățenii care preferă documentul clasic.

Această prevedere este importantă mai ales pentru persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu folosesc frecvent aplicații digitale sau preferă să aibă asupra lor un document fizic.

De asemenea, permisul în format fizic poate fi util în călătoriile în afara Uniunii Europene, în special în țările care nu recunosc documentele digitale europene.

Prin urmare, șoferii români nu trebuie să își facă griji că vor fi obligați să renunțe definitiv la actualul permis de conducere.

Ce se schimbă pentru șoferii începători. Tinerii de 17 ani vor putea conduce însoțiți

Reforma europeană aduce modificări importante și pentru persoanele care urmează să obțină permisul de conducere.

Una dintre cele mai importante măsuri este introducerea unui sistem european de conducere însoțită pentru tinerii de 17 ani care obțin permisul pentru categoria B.

Aceștia vor putea conduce înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, însă numai în prezența unui însoțitor care îndeplinește condițiile stabilite de legislație. Scopul măsurii este de a le permite tinerilor să acumuleze experiență la volan sub supravegherea unui conducător auto cu experiență.

Statele membre trebuie să introducă această măsură până la 26 noiembrie 2028.

Perioadă de probă de minimum doi ani pentru conducătorii auto începători

O altă prevedere importantă vizează șoferii începători, care vor avea o perioadă de probă de cel puțin doi ani.

În acest interval, aceștia vor fi supuși unor reguli și sancțiuni mai stricte, în special în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

Directiva europeană prevede, de asemenea, măsuri pentru reducerea riscurilor asociate nerespectării obligației de a purta centura de siguranță și de a utiliza sistemele de protecție pentru copii.

Scopul este reducerea numărului de accidente grave în care sunt implicați conducătorii auto fără suficientă experiență.

Noile reguli europene vor modifica și pregătirea viitorilor șoferi. Cursurile și examenele auto vor acorda o atenție mai mare protejării participanților vulnerabili la trafic.

Printre aceștia se numără pietonii, bicicliștii și persoanele care utilizează trotinete electrice sau alte mijloace de micromobilitate.

În plus, candidații vor trebui să dobândească mai multe cunoștințe despre sistemele moderne de asistență la conducere și tehnologiile automatizate instalate pe automobile.

Această schimbare vine în contextul în care vehiculele moderne sunt echipate cu tot mai multe sisteme electronice care pot interveni în timpul deplasării, iar șoferii trebuie să înțeleagă modul în care acestea funcționează și limitele lor.

Suspendarea permisului pentru abateri grave va putea produce efecte în întreaga Uniune Europeană

O altă modificare importantă îi privește pe șoferii care comit abateri grave în alte state membre decât cel în care le-a fost eliberat permisul de conducere.

Până acum, o interdicție de a conduce aplicată într-un alt stat putea produce efecte, în general, doar pe teritoriul țării respective. Noile reguli europene urmăresc să elimine această diferență și să împiedice conducătorii auto să evite consecințele unor fapte grave prin simpla trecere a frontierei.

Ce abateri pot duce la interdicții recunoscute în toate statele membre

Printre faptele grave vizate de noile prevederi se numără:

• Conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

• Depășirea limitei legale de viteză cu cel puțin 50 km/h.

• Producerea unui accident rutier soldat cu decesul sau rănirea gravă a unei persoane, ca urmare a conducerii imprudente.

În asemenea situații, statul în care a fost comisă abaterea va transmite informațiile relevante autorităților din țara care a eliberat permisul. În condițiile prevăzute de legislația europeană, statul emitent va putea aplica la nivel național interdicția de a conduce.

Măsura este prevăzută de Directiva 2025/2206, care completează reforma europeană privind permisele de conducere și recunoașterea interdicțiilor de a conduce.

Când vor intra în vigoare noile reguli în România

Pentru șoferii români, schimbările nu vor apărea peste noapte. România, la fel ca celelalte state membre, trebuie să transpună noile prevederi europene în legislația națională și să pregătească sistemele informatice și procedurile administrative necesare.

Conform Directivei 2025/2205, termenul general pentru adoptarea și publicarea măsurilor naționale este 26 noiembrie 2028. Majoritatea prevederilor vor trebui aplicate începând cu 26 noiembrie 2029.

Există însă și termene speciale. De exemplu, măsurile referitoare la conducerea însoțită pentru tinerii de 17 ani trebuie transpuse și aplicate până la 26 noiembrie 2028.

În ceea ce privește permisul digital, acesta va deveni formatul standard la 54 de luni de la adoptarea primului act de punere în aplicare necesar introducerii sale. Așadar, data exactă la care va deveni formatul implicit depinde de calendarul acestor acte europene.

Comisia Europeană a publicat la 29 iulie 2026 o strategie de implementare prin care oferă statelor membre îndrumări și sprijin tehnic pentru aplicarea noilor reguli.

Până atunci, conducătorii auto din România trebuie să respecte legislația națională aflată în vigoare. Actualele permise de conducere nu devin automat nevalabile doar pentru că reforma europeană a fost adoptată.

Așadar, permisul auto nu dispare în sensul eliminării totale a documentului fizic. Schimbarea majoră este trecerea la un sistem în care varianta digitală va deveni standard, în timp ce documentul clasic va rămâne disponibil pentru cei care îl solicită.

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că vrea să „rezolve problema Cubei” înainte de a-şi încheia mandatul şi a afirmat că ar lua „cu siguranţă în considerare” folosirea forţei militare împotriva statului insular, potrivit Anadolu.

Întrebat, în cadrul unui interviu acordat Salem News Channel, dacă ar autoriza o intervenţie militară înainte de sfârşitul preşedinţiei sale, Trump a răspuns: „Vreau să rezolv problema Cubei înainte să plec”.

„Urmărim situaţia foarte îndeaproape. O duce foarte rău. Este, practic, un stat eşuat”, le-a declarat Trump reporterilor.

Liderul de la Casa Albă l-a lăudat pe secretarul de Stat Marco Rubio, ai cărui părinţi sunt originari din Cuba, afirmând că acesta „şi-ar dori foarte mult să facă asta”.

„Mi-ar plăcea să pot face acest lucru pentru oameni, pentru cubanezii care au venit în America şi au fost trataţi foarte rău”, a adăugat preşedintele american.