Vladimir Putin a acceptat joi să permită reprezentanţilor europeni să participe la următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff, deşi liderul rus a afirmat cu maliţiozitate că Washingtonul trebuie să se consulte cu aliaţii săi europeni pentru a vedea dacă aceştia doresc pace sau război în Ucraina.

După întâlnirea cu liderul rus la Kremlin, trimisul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat joi că oficialii europeni se vor alătura următoarei runde de negocieri privind încetarea războiului dus de Moscova în Ucraina, însă există semne că negocierile se îndreaptă spre un impas, scrie „The Washington Post”, citat de news.ro.

Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri, acuzând-o că este „parte la război” pentru că susţine Ucraina. Iar Putin şi-a exprimat o opoziţie şi mai puternică faţă de planurile elaborate de europeni şi de administraţia Trump pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

Poziția emisarilor americani și reacția Kremlinului

Cu toate acestea, „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esenţial – ei sunt partenerii noştri şi este important ca ei să fie implicaţi”, a declarat Witkoff reporterilor la Moscova, unde s-a deplasat împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a se întâlni cu Putin.

Însă, după întâlnirea de joi cu Putin, nu este clar cine ar putea participa la viitoarele discuţii sau în ce format s-ar putea desfăşura aceste negocieri, notează The Washington Post.

La o conferinţă de presă organizată după plecarea emisarilor americani din capitala Rusiei, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, nu a confirmat în mod explicit că Rusia se va aşeza la masa negocierilor alături de o delegaţie din Europa.

„Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, aşa cum a declarat preşedintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Uşakov, manifestând mult mai puţin entuziasm decât Witkoff faţă de discuţiile multilaterale. „Până acum, toate acţiunile lor concrete indică cea de-a doua opţiune”, a adăugat Uşakov.

Joi, pe pista Aeroportului Vnukovo, în timp ce se pregăteau să părăsească Moscova, Kushner a descris discuţiile cu Putin ca fiind productive. „Cred că, în ansamblu, au fost discuţii foarte ample şi detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuţii multilaterale”, a spus el.

Cei doi emisari americani au vizitat Kremlinul venind direct de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, unde au condus primele negocieri directe dintre delegaţiile rusă şi ucraineană din ultimele nouă luni. Separat, negociatorii americani s-au întâlnit, de asemenea, la Abu Dhabi cu echipa ucraineană şi cu oficiali europeni.

Amenințările lui Vladimir Putin privind trupele europene în Ucraina

Însă, deşi Putin i-a primit joi pe emisarii lui Trump în capitala Rusiei, el a părut să-şi menţină din nou poziţia fermă cu privire la chestiunea unui acord de securitate postbelic pentru Ucraina, respingând categoric ideea desfăşurării de trupe europene în ţară în calitate de forţe de menţinere a păcii.

„Încă de la început, am afirmat că prezenţa trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat Putin. „Europenii sunt conştienţi de acest lucru. Şi ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfăşura imediat trupe în Ucraina?” – a comentat Putin aparent iritat. „Ce înseamnă asta?”, a continuat Putin. „Pentru noi, aceasta constituie o ţintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a ameninţat liderul de la Kremlin.

Planul de securitate postbelic și garanțiile de tip Articolul 5

După întâlnirea din Alaska dintre Trump şi Putin, în august 2025, în cadrul căreia preşedintele SUA părea pe punctul de a face concesii majore în detrimentul Ucrainei, liderii europeni s-au grăbit la Casa Albă şi au ajuns la un acord privind un plan de securitate postbelic acceptabil pentru Kiev. Planul respectiv prevedea ca Statele Unite să ofere sprijin aerian şi de informaţii, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de ţări – pe care nu le-a numit – s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistiţiu, inclusiv prin desfăşurarea unei „forţe de garantare” în Ucraina.

Witkoff a afirmat la acea vreme că Trump era pregătit chiar să ofere Ucrainei protecţie directă, similară angajamentului său de a apăra aliaţii NATO.

„Statele Unite sunt potenţial pregătite să ofere garanţii de securitate în temeiul articolului 5, dar nu din partea NATO, ci direct din partea Statelor Unite şi a altor ţări europene”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat emisiunii „Fox News Sunday”, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, conform căreia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Putin a respins însă toate aceste idei, iar ritmul războiului dus de Rusia nu a încetinit niciodată.

Disputa privind o nouă ordine de securitate europeană

Înaintea discuţiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că SUA sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană.

Aceste comentarii i-au alarmat pe unii europeni, deoarece reiau argumentele ruseşti de la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022, înainte ca Putin să ordone invazia pe scară largă din Ucraina. Oficialii ruşi au insistat atunci că securitatea lor este ameninţată de Ucraina şi de extinderea NATO spre est – afirmaţii pe care preşedintele de atunci, Joe Biden, le-a respins categoric.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin, subliniind că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc numai după declararea unui armistiţiu în Ucraina, cu îngheţarea luptelor de-a lungul liniilor de front actuale.

O delegaţie formată din oficiali europeni de rang înalt – inclusiv din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia – s-a deplasat la Abu Dhabi, dar aceştia nu au participat la discuţiile cu Rusia. Principalul negociator al Kremlinului, Vladimir MedinskI, a declarat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”.

Unii lideri europeni s-au întrebat dacă participarea la discuţii ar aduce vreun rezultat util. „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa a avut o arhitectură de securitate europeană funcţională până când aceasta a fost mai întâi subminată treptat şi, în cele din urmă, distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, António Costa, care va prezida vineri, la Dublin, o reuniune a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. „Orice discuţie viitoare pe această temă trebuie să ţină cont de acest aspect”, a punctat Costa.

Avertismentele lui Volodimir Zelenski și ale liderilor baltici

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe susţinătorii săi europeni că SUA şi Rusia discută deja despre această chestiune. Zelensko a afirmat că s-a vorbit „mult despre garanţii de securitate” în timpul discuţiilor de la Abu Dhabi şi că „Europa trebuie să acorde cu adevărat atenţie acestui aspect”.

„Când americanii şi ruşii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar desprE Ucraina”, a avertizat Zelenski joi. „De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia, iar noi considerăm această abordare puţin ciudată”, a subliniat el.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a afirmat că Europa este dusă într-o „capcană” prin dezbaterile privind alegerea unui emisar şi discuţiile despre arhitectura de securitate a continentului în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a spus că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziţia NATO şi că aceasta este cea mai recentă „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat Michal reporterilor. „Problemele europene ţin de competenţa Uniunii Europene şi a NATO şi nu trebuie discutate cu Rusia”, a subliniat balticul.

Uşakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a mai afirmat că Putin va continua discuţiile cu Trump privind războiul din Ucraina în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în China.

„Rusia este pregătită să înceapă imediat discuţii, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus Uşakov. „Actualul sistem de securitate european nu funcţionează şi sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securităţii indivizibile, pe care Rusia şi Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a punctat consilierul lui Putin.

Cererile Kremlinului privind un cuvânt mai greu de spus în aranjamentele de securitate ale Europei nu sunt noi. Lista sa de dorinţe a fost prezentată sub formă de ultimatumuri adresate SUA şi NATO la începutul anului 2021. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruşi au insistat în repetate rânduri că nu este planificată nicio invazie.

Ucraina avertizează de mult timp că, fără garanţii de securitate susţinute de puterea militară occidentală, va rămâne vulnerabilă la viitoare atacuri ruseşti. Rusia, însă, a insistat ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

Analiza experților: de ce ține Moscova Europa la distanță

Experţii spun că există un decalaj mare între aşteptări. „Putin doreşte o delimitare faţă de Europa şi stabilirea unei relaţii complet diferite cu aceasta faţă de cea pe care o are în vedere Europa”, a declarat politologul rus Vladimir Pastuhov.

„Europa nu este pregătită să se alăture negocierilor cu o agendă care să prezinte interes pentru Moscova”, a adăugat Pastuhov. „Moscova nu doreşte astfel de discuţii şi nu vrea ca acestea să-i afecteze relaţia cu SUA sau conflictul cu Ucraina. De aceea ţine Europa la distanţă”, a explicat expertul.

În declaraţiile sale de joi, Putin le-a spus lui Witkoff şi lui Kushner că ar dori ca aceştia „şi administraţia americană în ansamblu să colaboreze cu aliaţii lor europeni, astfel încât aceştia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc – pace sau război în Ucraina”.

În perioada premergătoare discuţiilor de la Abu Dhabi, oficialii ruşi au prezentat Europa ca fiind principalul obstacol în calea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă faţă de cererile teritoriale şi de altă natură ale Rusiei. Anterior, Rusia prezentase administraţia Biden ca fiind acel obstacol, în timp ce îl considera pe Trump mai maleabil.

După ce administraţia Trump a oprit în mare parte finanţarea directă din partea SUA şi ajutorul militar pentru Ucraina, guvernele europene au intervenit pentru a deveni principalii furnizori de ajutor economic şi militar, ajutând Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti continue.

„Vor urma şi alte întâlniri, în cadrul cărora va deveni cu siguranţă şi mai evident că, având în vedere atitudinea constructivă a Rusiei şi a SUA, problema se reduce exclusiv la poziţia UE, de care Kievul depinde în totalitate”, a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev cu privire la rezultatele discuţiilor de la Abu Dhabi.

Pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, Moscova vede o oportunitate „care ar putea aborda ceea ce numeşte «cauzele profunde» ale războiului”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, într-o postare pe X. „Kremlinul consideră că merită să urmărească această oportunitate, chiar dacă aşteptările sale pentru această rundă de negocieri sunt reduse”, a spus Stanovaya. „Dacă negocierile eşuează, Rusia este pregătită să continue lupta până când se va ivi o altă oportunitate”, a spus ea.

Disponibilitatea Rusiei de a continua lupta a fost exprimată miercuri de Medinski, şeful delegaţiei ruse la Abu Dhabi, care a afirmat că Rusia va recuceri „fiecare centimetru din teritoriul său, într-un fel sau altul” – o referire la teritoriul din estul Ucrainei pe care Kremlinul susţine că l-a anexat.

Moscova este vizată de un atac aerian de amploare în noaptea de joi spre vineri, când dronele ucrainene se îndreaptă spre capitala Rusiei, iar autoritățile decid închiderea tuturor aeroporturilor din oraș. Atacul are loc într-un moment extrem de sensibil, chiar în ziua în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au ajuns la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Potrivit Nexta, numărul dronelor implicate ar putea fi unul record.

Atac cu drone asupra Moscovei. Autoritățile au închis toate aeroporturile

În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei este vizată de un atac aerian de amploare. Dronele lansate de armata ucraineană se îndreaptă spre Moscova, potrivit informațiilor publicate de Nexta, care vorbește despre posibilitatea unui număr record de aparate fără pilot, informează Mediafax.

Autoritățile ruse au luat măsuri pentru gestionarea situației, iar toate aeroporturile din Moscova au fost închise. Nu este prima dată când atacurile cu drone ucrainene provoacă perturbări majore în traficul aerian din zona capitalei ruse. În ultimele luni, astfel de operațiuni au afectat în repetate rânduri circulația aeronavelor.

Atacul are loc în ziua în care emisarii lui Trump s-au întâlnit cu Vladimir Putin

Momentul atacului este cu atât mai sensibil cu cât are loc chiar în ziua sosirii la Moscova a doi reprezentanți ai președintelui american Donald Trump. Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns joi în capitala Rusiei pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina.

Vizita celor doi emisari americani vine după două zile de discuții între reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite, desfășurate la Abu Dhabi.

Witkoff și Kushner au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus. Acesta i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Vladimir Putin.

Pentru Steve Witkoff, discuția cu liderul de la Kremlin a reprezentat cea de-a zecea întâlnire față în față.

Permisul de conducere în format digital va deveni, în următorii ani, documentul standard eliberat în statele Uniunii Europene. Schimbarea face parte dintr-o amplă reformă europeană care urmărește modernizarea sistemului de obținere și verificare a permiselor auto, simplificarea procedurilor administrative și creșterea siguranței rutiere. Noile reguli îi vor viza și pe șoferii din România, însă există o veste importantă pentru cei care preferă documentele clasice: permisul auto fizic nu va fi eliminat, iar conducătorii auto vor putea solicita în continuare eliberarea acestuia.

Reforma este prevăzută de Directiva europeană 2025/2205, adoptată la 22 octombrie 2025 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 5 noiembrie 2025. Noile prevederi introduc permisul digital european, care va putea fi accesat de pe telefonul mobil sau de pe un alt dispozitiv electronic și va fi integrat în Portofelul european pentru identitate digitală.

Potrivit calendarului stabilit la nivel european, statele membre trebuie să își adapteze legislațiile până la 26 noiembrie 2028, iar majoritatea noilor prevederi vor deveni aplicabile începând cu 26 noiembrie 2029. Există însă și măsuri care au termene diferite de implementare.

Permisul auto digital va deveni documentul standard în Uniunea Europeană

Una dintre cele mai importante schimbări vizează modul în care conducătorii auto își vor putea prezenta dreptul de a conduce. În locul cardului din plastic, permisul digital va putea fi păstrat în portofelul european pentru identitate digitală, pe telefon sau pe un alt dispozitiv compatibil.

Documentul electronic va conține informațiile necesare pentru identificarea titularului și verificarea categoriilor de vehicule pe care acesta are dreptul să le conducă. Autoritățile vor putea verifica autenticitatea permisului și eventualele restricții aplicate dreptului de a conduce.

Comisia Europeană precizează că permisul digital va fi recunoscut în statele membre și va simplifica inclusiv procedurile de înlocuire, reînnoire și preschimbare a documentului atunci când o persoană se mută într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Șoferii vor putea solicita în continuare permisul auto fizic

Deși permisul digital va deveni formatul standard de eliberare după perioada de tranziție, legislația europeană nu prevede dispariția definitivă a documentului fizic.

Dimpotrivă, Directiva 2025/2205 stabilește explicit dreptul cetățenilor de a solicita permisul auto în format fizic, fie în locul celui digital, fie împreună cu acesta. Autoritățile naționale trebuie să respecte această opțiune și să nu îi dezavantajeze pe cetățenii care preferă documentul clasic.

Această prevedere este importantă mai ales pentru persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu folosesc frecvent aplicații digitale sau preferă să aibă asupra lor un document fizic.

De asemenea, permisul în format fizic poate fi util în călătoriile în afara Uniunii Europene, în special în țările care nu recunosc documentele digitale europene.

Prin urmare, șoferii români nu trebuie să își facă griji că vor fi obligați să renunțe definitiv la actualul permis de conducere.

Ce se schimbă pentru șoferii începători. Tinerii de 17 ani vor putea conduce însoțiți

Reforma europeană aduce modificări importante și pentru persoanele care urmează să obțină permisul de conducere.

Una dintre cele mai importante măsuri este introducerea unui sistem european de conducere însoțită pentru tinerii de 17 ani care obțin permisul pentru categoria B.

Aceștia vor putea conduce înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, însă numai în prezența unui însoțitor care îndeplinește condițiile stabilite de legislație. Scopul măsurii este de a le permite tinerilor să acumuleze experiență la volan sub supravegherea unui conducător auto cu experiență.

Statele membre trebuie să introducă această măsură până la 26 noiembrie 2028.

Perioadă de probă de minimum doi ani pentru conducătorii auto începători

O altă prevedere importantă vizează șoferii începători, care vor avea o perioadă de probă de cel puțin doi ani.

În acest interval, aceștia vor fi supuși unor reguli și sancțiuni mai stricte, în special în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

Directiva europeană prevede, de asemenea, măsuri pentru reducerea riscurilor asociate nerespectării obligației de a purta centura de siguranță și de a utiliza sistemele de protecție pentru copii.

Scopul este reducerea numărului de accidente grave în care sunt implicați conducătorii auto fără suficientă experiență.

Noile reguli europene vor modifica și pregătirea viitorilor șoferi. Cursurile și examenele auto vor acorda o atenție mai mare protejării participanților vulnerabili la trafic.

Printre aceștia se numără pietonii, bicicliștii și persoanele care utilizează trotinete electrice sau alte mijloace de micromobilitate.

În plus, candidații vor trebui să dobândească mai multe cunoștințe despre sistemele moderne de asistență la conducere și tehnologiile automatizate instalate pe automobile.

Această schimbare vine în contextul în care vehiculele moderne sunt echipate cu tot mai multe sisteme electronice care pot interveni în timpul deplasării, iar șoferii trebuie să înțeleagă modul în care acestea funcționează și limitele lor.

Suspendarea permisului pentru abateri grave va putea produce efecte în întreaga Uniune Europeană

O altă modificare importantă îi privește pe șoferii care comit abateri grave în alte state membre decât cel în care le-a fost eliberat permisul de conducere.

Până acum, o interdicție de a conduce aplicată într-un alt stat putea produce efecte, în general, doar pe teritoriul țării respective. Noile reguli europene urmăresc să elimine această diferență și să împiedice conducătorii auto să evite consecințele unor fapte grave prin simpla trecere a frontierei.

Ce abateri pot duce la interdicții recunoscute în toate statele membre

Printre faptele grave vizate de noile prevederi se numără:

• Conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

• Depășirea limitei legale de viteză cu cel puțin 50 km/h.

• Producerea unui accident rutier soldat cu decesul sau rănirea gravă a unei persoane, ca urmare a conducerii imprudente.

În asemenea situații, statul în care a fost comisă abaterea va transmite informațiile relevante autorităților din țara care a eliberat permisul. În condițiile prevăzute de legislația europeană, statul emitent va putea aplica la nivel național interdicția de a conduce.

Măsura este prevăzută de Directiva 2025/2206, care completează reforma europeană privind permisele de conducere și recunoașterea interdicțiilor de a conduce.

Când vor intra în vigoare noile reguli în România

Pentru șoferii români, schimbările nu vor apărea peste noapte. România, la fel ca celelalte state membre, trebuie să transpună noile prevederi europene în legislația națională și să pregătească sistemele informatice și procedurile administrative necesare.

Conform Directivei 2025/2205, termenul general pentru adoptarea și publicarea măsurilor naționale este 26 noiembrie 2028. Majoritatea prevederilor vor trebui aplicate începând cu 26 noiembrie 2029.

Există însă și termene speciale. De exemplu, măsurile referitoare la conducerea însoțită pentru tinerii de 17 ani trebuie transpuse și aplicate până la 26 noiembrie 2028.

În ceea ce privește permisul digital, acesta va deveni formatul standard la 54 de luni de la adoptarea primului act de punere în aplicare necesar introducerii sale. Așadar, data exactă la care va deveni formatul implicit depinde de calendarul acestor acte europene.

Comisia Europeană a publicat la 29 iulie 2026 o strategie de implementare prin care oferă statelor membre îndrumări și sprijin tehnic pentru aplicarea noilor reguli.

Până atunci, conducătorii auto din România trebuie să respecte legislația națională aflată în vigoare. Actualele permise de conducere nu devin automat nevalabile doar pentru că reforma europeană a fost adoptată.

Așadar, permisul auto nu dispare în sensul eliminării totale a documentului fizic. Schimbarea majoră este trecerea la un sistem în care varianta digitală va deveni standard, în timp ce documentul clasic va rămâne disponibil pentru cei care îl solicită.

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că vrea să „rezolve problema Cubei” înainte de a-şi încheia mandatul şi a afirmat că ar lua „cu siguranţă în considerare” folosirea forţei militare împotriva statului insular, potrivit Anadolu.

Întrebat, în cadrul unui interviu acordat Salem News Channel, dacă ar autoriza o intervenţie militară înainte de sfârşitul preşedinţiei sale, Trump a răspuns: „Vreau să rezolv problema Cubei înainte să plec”.

„Urmărim situaţia foarte îndeaproape. O duce foarte rău. Este, practic, un stat eşuat”, le-a declarat Trump reporterilor.

Liderul de la Casa Albă l-a lăudat pe secretarul de Stat Marco Rubio, ai cărui părinţi sunt originari din Cuba, afirmând că acesta „şi-ar dori foarte mult să facă asta”.

„Mi-ar plăcea să pot face acest lucru pentru oameni, pentru cubanezii care au venit în America şi au fost trataţi foarte rău”, a adăugat preşedintele american.

Două studii publicate în revista Nature aduc o perspectivă nouă asupra unuia dintre cele mai agresive tipuri de cancer cerebral. Oamenii de știință au descoperit că celulele glioblastomului nu își schimbă comportamentul la întâmplare pentru a supraviețui tratamentului, ci urmează anumite reguli moleculare. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide calea unor terapii care să determine tumorile să adopte stări mai puțin agresive.

Glioblastomul este considerat unul dintre cele mai mortale cancere cerebrale. Unul dintre motivele pentru care este atât de dificil de tratat ține de capacitatea celulelor tumorale de a-și schimba identitatea. Unele capătă trăsături asemănătoare neuronilor, altele se comportă precum celulele stem, în timp ce altele dezvoltă caracteristici asociate unor forme mai agresive ale bolii.

Această flexibilitate, numită plasticitate celulară, le permite celulelor canceroase să se adapteze și să reziste tratamentelor. Noile cercetări arată însă că transformările lor respectă tipare recurente, care ar putea fi influențate, notează SciTechDaily.

Un atlas molecular al glioblastomului, construit din tumori prelevate de la pacienți

Studiile au fost realizate de cercetători de la Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL), Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) și Institutul Wellcome Sanger.

Pentru a înțelege cum își schimbă celulele tumorale starea, echipele au analizat ADN-ul, ARN-ul și informațiile epigenetice din probe prelevate de la 12 pacienți. Astfel, au construit unul dintre cele mai detaliate atlase moleculare ale glioblastomului.

Cercetătorii au urmărit să afle dacă trecerea celulelor de la o stare la alta este un proces aleatoriu sau dacă există un sistem de reguli care îl controlează.

„Am vrut să aflăm dacă există un sistem specific bazat pe reguli care să determine modul în care celulele trec între aceste stări”, a explicat Oliver Stegle, de la EMBL Heidelberg și DKFZ.

Rezultatele au arătat că celulele canceroase urmează trasee recurente atunci când își schimbă comportamentul. Mai mult, diferitele stări celulare nu sunt distribuite la întâmplare în interiorul tumorii, ci ocupă zone distincte.

Acest tipar a fost confirmat și prin analiza unor organoizi tumorali crescuți în laborator. Potrivit lui Omer Bayraktar, de la Institutul Wellcome Sanger, organizarea spațială a celulelor a fost observată în toate tumorile analizate, indiferent de pacient.

Inteligența artificială identifică mecanismele care controlează celulele

Într-o etapă ulterioară, cercetătorii au analizat reglarea genelor în peste un milion de celule de glioblastom provenite de la pacienți. Cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială bazat pe învățare profundă, numit scDORI, au identificat regulatorii moleculari care influențează tranziția celulelor între diferite stări.

O parte dintre acești regulatori funcționează ca niște mecanisme de protecție. Ei mențin celulele într-o stare relativ stabilă și le limitează capacitatea de a se transforma, ceea ce ar putea reduce adaptabilitatea tumorii.

„În loc să vedem această eterogenitate doar ca pe un obstacol, putem folosi inteligența artificială pentru a învăța din ea și a extrage regulile care determină modul în care celulele își aleg soarta”, a declarat Oliver Stegle.

Descoperirea este importantă deoarece sugerează că cercetătorii nu trebuie neapărat să controleze fiecare celulă tumorală în parte. Modificarea activității unui număr redus de regulatori ar putea fi suficientă pentru a împinge celulele către stări mai puțin periculoase.

O proteină a redus agresivitatea tumorii în experimentele pe șoareci

Una dintre cele mai promițătoare descoperiri a vizat regulatorul molecular MYT1L. Atunci când cercetătorii i-au crescut activitatea în celulele de glioblastom provenite de la pacienți, acestea și-au redus plasticitatea și au prezentat mai puține caracteristici maligne.

Efectul a fost observat și în experimentele pe animale. Șoarecii cărora le-au fost transplantate celulele tumorale modificate au supraviețuit mai mult decât cei care au primit celule de control.

Moritz Mall, de la DKFZ, a explicat că rezultatele nu se limitează la MYT1L. Metoda dezvoltată de echipă a permis identificarea regulatorilor implicați în mai multe stări majore ale celulelor tumorale, iar predicțiile au fost verificate experimental.

„Am reușit să ghidăm celulele tumorale în stări specifice manipulând doar un număr mic de regulatori”, a precizat cercetătorul.

De la experimente la posibile tratamente, un drum care abia începe

Deși rezultatele sunt încurajatoare, transformarea lor într-un tratament disponibil pacienților rămâne o perspectivă de viitor. Experimentele arată că reprogramarea celulelor tumorale este posibilă în condiții de laborator și în modele animale, dar nu demonstrează încă eficiența sau siguranța unei asemenea abordări la oameni.

Cercetătorii consideră însă că metoda ar putea avea aplicații dincolo de glioblastom. Atlasul molecular și instrumentul de inteligență artificială sunt deja folosite pentru investigarea altor tipuri de cancer și a unor afecțiuni cerebrale.

Miza este una importantă: în loc să urmărească doar distrugerea celulelor canceroase, viitoarele terapii ar putea încerca să le schimbe comportamentul, forțându-le să adopte stări mai puțin agresive și mai vulnerabile la tratament.

Condițiile sunt stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 111/2010. Intervalul analziat este mai larg decât ultmul an. Autoritățile verifică situațoia solicitantului în cele 24 de luni anterioare nașerii copilului. Astfel, cineva care a avut o pauză profesională poate îndeplini cerința dacă a acumulat lunile necesare în partea rămasă a acestui interval.

Lunile eligibile nu trebuie să provină exclusiv dintr-un contract individual de muncă. Ele pot rezulta din venituri eligibile, din perioade asimilate sau din combinarea acestor situații, cu respectarea condițiilor legale. Verificarea se face pe baza documentelor, nu doar pornind de la statutul profesional pe care părintele îl are la momentul depunerii cererii.

Venituri acceptate fără contract de muncă

Pe lângă salarii și veniturile asimilate acestora, în calcul pot intra veniturile din activități independente, inclusiv cele obținute de o persoană fizică autorizată. Sunt relevante și drepturile de proprietate intelectuală, precum drepturile de autor, dacă încadrarea fiscală și celelalte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Alte categorii eligibile sunt veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legislației fiscale. Dacă părintele a avut simultan mai multe surse eligibile, acestea pot fi cumulate potrivit regulilor aplicabile. Pentru stabilirea indemnizației sunt utilizate veniturile nete determinate fiscal, nu, pur și simplu, totalul sumelor brute încasate.

Citește și: Șefa Casei de Pensii, anunț despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027: „Trebuie bugetată diferența și dacă este sustenabilă, suntem pregătiți”

Printre situațiile recunoscute se află șomajul indemnizat sau înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea acordării indemnizației, concediile medicale și perioadele cu indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Pot conta și concediul pentru creșterea unui alt copil, pensia de invaliditate ori concediul de acomodare în cazul adopției.

În condițiile prevăzute de lege, sunt acceptate și cursurile de zi la liceu sau facultate, anumite intervale dintre absolvire și continuarea studiilor, precum și perioada de 60 de zile de după absolvire. Aceste exemple nu transformă orice pauză de activitate într-o lunp eligibilă: fiecare situație trebuie dovedită și încadrată în prevederile aplicabile.

Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete aferente celor 12 luni eligibile. Pentru 2026, cuantumul minim înainte de reținerea contribuției de sănătate este de 1.651 de lei lunar, iar plafonul maxim este de 8.500 de lei. Aceste valori sunt prezentate ca sume brute ale indemnizației, deși baza de calcul este alcătuită din venituri nete.

Din august 2025 se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Aplicarea procentului la minimul de 1.651 de lei conduce matematic la 1.485,90 lei, adică aproximativ 1.486 de lei încasați. La plafonul maxim, suma rămasă după contribuție este de 7.650 de lei pe lună.

De exemplu, pentru o medie eligibilă a veniturilor nete de 4.000 de lei, calculul de 85% conduce la o indemnizație de 3.400 de lei înainte de CASS. După reținerea de 10%, rezultă 3.060 de lei. Exemplul este orientativ; stabilirea dreptului individual depinde de veniturile și perioadele dovedite în dosar.

Citește și: Plata CASS ar urma să nu se mai aplice pentru o categorie de angajați. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a scăpa de această obligație

Unde se depune cererea

Cererea se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, iar dosarul ajunge la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, care verifică îndeplinirea condițiilor. Pot fi necesare actele de identitate, certificatul de naștere al copilului, dovezile veniturilor ori perioadelor asimilate și extrasul de cont pentru plata bancară.

Pentru persoanele fără drept la concediu de maternitate, depunerea în cel mult 60 de zile lucrătoare de la naștere permite acordarea indemnizației de la data nașterii. În celelalte cazuri, termenul legal de 60 de zile lucrătoare se raportează la încetarea concediului de maternitate. Depășirea termenului conduce, de regulă, la acordarea dreptului de la depunerea cererii. Indemnizația se acordă, în general, până la doi ani, respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilitate.