Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că vrea să „rezolve problema Cubei” înainte de a-şi încheia mandatul şi a afirmat că ar lua „cu siguranţă în considerare” folosirea forţei militare împotriva statului insular, potrivit Anadolu.

Întrebat, în cadrul unui interviu acordat Salem News Channel, dacă ar autoriza o intervenţie militară înainte de sfârşitul preşedinţiei sale, Trump a răspuns: „Vreau să rezolv problema Cubei înainte să plec”.

„Urmărim situaţia foarte îndeaproape. O duce foarte rău. Este, practic, un stat eşuat”, le-a declarat Trump reporterilor.

Liderul de la Casa Albă l-a lăudat pe secretarul de Stat Marco Rubio, ai cărui părinţi sunt originari din Cuba, afirmând că acesta „şi-ar dori foarte mult să facă asta”.

„Mi-ar plăcea să pot face acest lucru pentru oameni, pentru cubanezii care au venit în America şi au fost trataţi foarte rău”, a adăugat preşedintele american.

Condițiile sunt stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 111/2010. Intervalul analziat este mai larg decât ultmul an. Autoritățile verifică situațoia solicitantului în cele 24 de luni anterioare nașerii copilului. Astfel, cineva care a avut o pauză profesională poate îndeplini cerința dacă a acumulat lunile necesare în partea rămasă a acestui interval.

Lunile eligibile nu trebuie să provină exclusiv dintr-un contract individual de muncă. Ele pot rezulta din venituri eligibile, din perioade asimilate sau din combinarea acestor situații, cu respectarea condițiilor legale. Verificarea se face pe baza documentelor, nu doar pornind de la statutul profesional pe care părintele îl are la momentul depunerii cererii.

Venituri acceptate fără contract de muncă

Pe lângă salarii și veniturile asimilate acestora, în calcul pot intra veniturile din activități independente, inclusiv cele obținute de o persoană fizică autorizată. Sunt relevante și drepturile de proprietate intelectuală, precum drepturile de autor, dacă încadrarea fiscală și celelalte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Alte categorii eligibile sunt veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legislației fiscale. Dacă părintele a avut simultan mai multe surse eligibile, acestea pot fi cumulate potrivit regulilor aplicabile. Pentru stabilirea indemnizației sunt utilizate veniturile nete determinate fiscal, nu, pur și simplu, totalul sumelor brute încasate.

Citește și: Șefa Casei de Pensii, anunț despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027: „Trebuie bugetată diferența și dacă este sustenabilă, suntem pregătiți”

Printre situațiile recunoscute se află șomajul indemnizat sau înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea acordării indemnizației, concediile medicale și perioadele cu indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Pot conta și concediul pentru creșterea unui alt copil, pensia de invaliditate ori concediul de acomodare în cazul adopției.

În condițiile prevăzute de lege, sunt acceptate și cursurile de zi la liceu sau facultate, anumite intervale dintre absolvire și continuarea studiilor, precum și perioada de 60 de zile de după absolvire. Aceste exemple nu transformă orice pauză de activitate într-o lunp eligibilă: fiecare situație trebuie dovedită și încadrată în prevederile aplicabile.

Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete aferente celor 12 luni eligibile. Pentru 2026, cuantumul minim înainte de reținerea contribuției de sănătate este de 1.651 de lei lunar, iar plafonul maxim este de 8.500 de lei. Aceste valori sunt prezentate ca sume brute ale indemnizației, deși baza de calcul este alcătuită din venituri nete.

Din august 2025 se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Aplicarea procentului la minimul de 1.651 de lei conduce matematic la 1.485,90 lei, adică aproximativ 1.486 de lei încasați. La plafonul maxim, suma rămasă după contribuție este de 7.650 de lei pe lună.

De exemplu, pentru o medie eligibilă a veniturilor nete de 4.000 de lei, calculul de 85% conduce la o indemnizație de 3.400 de lei înainte de CASS. După reținerea de 10%, rezultă 3.060 de lei. Exemplul este orientativ; stabilirea dreptului individual depinde de veniturile și perioadele dovedite în dosar.

Citește și: Plata CASS ar urma să nu se mai aplice pentru o categorie de angajați. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a scăpa de această obligație

Unde se depune cererea

Cererea se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, iar dosarul ajunge la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, care verifică îndeplinirea condițiilor. Pot fi necesare actele de identitate, certificatul de naștere al copilului, dovezile veniturilor ori perioadelor asimilate și extrasul de cont pentru plata bancară.

Pentru persoanele fără drept la concediu de maternitate, depunerea în cel mult 60 de zile lucrătoare de la naștere permite acordarea indemnizației de la data nașterii. În celelalte cazuri, termenul legal de 60 de zile lucrătoare se raportează la încetarea concediului de maternitate. Depășirea termenului conduce, de regulă, la acordarea dreptului de la depunerea cererii. Indemnizația se acordă, în general, până la doi ani, respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilitate.

Președintele Nicușor Dan a explicat joi, 12 noiembrie, la Dublin, de ce nu a dus la capăt demersurile anunțate în primăvară privind situația din justiție. Întrebat ce s-a întâmplat cu proiectul pe care promisese să îl finalizeze într-un interval scurt, șeful statului a invocat criza guvernamentală și negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, care i-ar fi consumat cinci luni și jumătate. Nicușor Dan a anunțat că își va relua preocupările, inclusiv prezentarea unei sinteze privind războiul hibrid al Rusiei și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, despre întârzierile înregistrate în realizarea demersurilor promise în domeniul justiției.

Jurnalista Elena Crângașu, de la Cotidianul, i-a amintit șefului statului că, în luna aprilie, afirmase că lucrările erau deja începute și că proiectul ar putea fi finalizat în aproximativ o lună.

„Ce s-a mai întâmplat între timp?”, l-a întrebat jurnalista.

Răspunsul președintelui a fost că schimbările politice și negocierile pentru constituirea unei majorități i-au modificat prioritățile.

„S-a întâmplat că a căzut Guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate, pe care mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a susținut că această perioadă a consumat timp și energie care ar fi putut fi dedicate altor proiecte.

„Așa cum am spus în conferința de acum câteva zile, din păcate, această criză a luat multe resurse de timp și energie de la mulți dintre noi”, a explicat președintele.

Nicușor Dan: „Îmi voi relua preocupările”

Întrebat dacă demersul privind justiția va fi abandonat, Nicușor Dan a răspuns că intenționează să revină la proiectele amânate.

Președintele a argumentat că existența unui guvern și încheierea negocierilor pentru formarea majorității îi permit să se concentreze din nou asupra angajamentelor asumate anterior.

„Acum că avem Guvern și că se ocupă de partea executivă și că nu mai am o responsabilitate de a discuta zilnic cu partidele, încercând să găsesc formule de compromis pentru majoritate, îmi voi relua preocupările”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului nu a avansat însă un nou termen pentru finalizarea demersului privind justiția.

Președintele promite să revină și asupra anulării alegerilor prezidențiale

În același răspuns, Nicușor Dan a adus în discuție un alt angajament rămas nefinalizat: prezentarea publică a unei sinteze privind războiul hibrid desfășurat de Rusia și circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale din 2024.

„Inclusiv pe a prezenta românilor o sinteză a războiului hibrid al Rusiei, inclusiv anularea alegerilor. Tot ce am spus că fac, reiau”, a declarat președintele.

Declarația vine la numai două zile după ce șeful statului a fost întrebat, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni, când va fi făcut public raportul privind anularea scrutinului prezidențial.

Marți, 10 noiembrie, Nicușor Dan a susținut că documentul trebuie să prezinte nu doar neregulile financiare identificate în campania electorală, ci și contextul mai larg al ingerințelor externe și al acțiunilor hibride atribuite Federației Ruse.

Președintele a invocat cheltuielile electorale nedeclarate, investigațiile privind proveniența banilor și informațiile prezentate anterior de procurori despre posibile influențe rusești.

Totodată, el a vorbit despre atacuri cibernetice, sabotaje și campanii de dezinformare care au vizat mai multe state europene.

Nicușor Dan nu a precizat nici atunci o dată pentru publicarea raportului.

Ce promisese Nicușor Dan în aprilie despre justiție

În aprilie 2026, președintele anunțase că intenționează să organizeze o consultare a magistraților privind problemele din sistemul judiciar.

La 16 aprilie, într-un interviu acordat Europa FM, Nicușor Dan afirma că pregătirile tehnice erau deja în desfășurare și estima că referendumul în rândul magistraților ar putea fi organizat în cel mult o lună.

Consultarea urma să clarifice dacă problemele semnalate public de unii magistrați, inclusiv cele privind promovările, conducerea instanțelor și activitatea Inspecției Judiciare, sunt percepute ca fiind sistemice în interiorul profesiei.

Inițiativa fusese anunțată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a readus în atenția publică acuzațiile privind presiunile și mecanismele de influență din sistemul judiciar.

În decembrie 2025, Nicușor Dan discutase cu magistrați despre problemele reclamate și anunțase că este necesară o analiză mai amplă a situației.

La aproape șapte luni de la declarațiile din aprilie, consultarea anunțată nu a fost organizată.

Criza politică, invocată și în explicațiile de la Cotroceni

Nicușor Dan a oferit o justificare similară și marți, 10 noiembrie, în timpul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni.

Întrebat de ce nu a intervenit public după ce mai mulți magistrați care au reclamat probleme în justiție au ajuns să fie cercetați disciplinar, președintele a explicat că dialogul început la sfârșitul anului trecut a fost întrerupt de criza politică.

Șeful statului a amintit discuțiile purtate cu magistrații în decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026 și a susținut că, ulterior, negocierile politice au consumat energia instituțională.

El s-a declarat pregătit să reia dialogul cu reprezentanții sistemului judiciar.

Președintele a afirmat și că problemele Inspecției Judiciare trebuie documentate riguros, solicitând exemple concrete și dosare care să permită evaluarea eventualelor abuzuri.

Controverse după declarațiile președintelui despre magistrații cercetați disciplinar

Poziția exprimată de Nicușor Dan la Cotroceni a provocat reacții în sistemul judiciar.

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a susținut miercuri, 11 noiembrie, că îi transmisese președintelui, încă din 19 octombrie, prin intermediul unui consilier, documentele referitoare la procedura disciplinară care o vizează.

Magistrata a contestat astfel afirmațiile șefului statului potrivit cărora nu văzuse asemenea documente și a cerut lămurirea modului în care informațiile au circulat în interiorul Administrației Prezidențiale.

Tot miercuri, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că procedurile disciplinare împotriva magistraților trebuie desfășurate obiectiv și independent de opiniile exprimate public de persoanele vizate.

În acest context, anunțul făcut joi la Dublin readuce în discuție atât consultarea promisă magistraților, cât și calendarul angajamentelor prezidențiale privind reforma justiției.

Raportul despre alegerile anulate, o altă promisiune fără termen

Prezentarea unui raport complet privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 reprezintă un alt angajament asupra căruia Nicușor Dan a revenit în repetate rânduri.

De-a lungul ultimului an, președintele a avansat mai multe estimări privind momentul în care autoritățile vor putea prezenta public circumstanțele anulării scrutinului.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial, după primul tur în care Călin Georgescu și Elena Lasconi obținuseră cele mai multe voturi.

Ulterior, autoritățile au prezentat informații despre nereguli electorale și posibile operațiuni de influență externă, însă raportul de sinteză promis de președinte nu a fost făcut public.

La Dublin, Nicușor Dan a reafirmat că intenționează să reia acest demers, odată cu celelalte proiecte amânate în perioada crizei politice.

Președintele Nicușor Dan a refuzat să-i răspundă și i-a interzis accesul la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele. Jurnalistul Hotnews, Laurențiu Ungureanu, a mers la conferința lui Nicușor Dan și i-a adresat fix întrebarea pe care o adresase și Ovidiu Vanghele.

Dialogul dintre Nicușor Dan și Laurențiu Ungureanu

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Domnule președinte, după incidentul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, o întrebare tot rămâne. Și vreau să vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție pe 8 aprilie, a votat în Secția pentru procurori a CSM, din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a cerceta o presupusă ingerință comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca ea însăși să fie cercetată. Dumneavoastră cum interpretați situația asta?

Nicușor Dan: Asta este, într-adevăr, o opinie și la această opinie voi răspunde.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Este un fapt. E un fapt, da, da, sigur. Nu e opinia mea sau a jurnalistului.

Nicușor Dan: A fost exercitarea unei competențe stabilite de o lege specială, legea de funcționare a CSM-ului. În fine, cred că se numește Legea privind organizarea sistemului judiciar. Membrii CSM au votat ani la rând în situații similare.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): A fost un conflict de interese, din punctul nostru de vedere?

Nicușor Dan: Nu, pentru că este o lege specială care reglementează o situație foarte restrânsă, a unui număr foarte restrâns de persoane.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Mulțumesc. Aș vrea să vă întreb și dacă v-ați lămurit cu consilierul prezidențial în legătură cu dosarul de cercetare disciplinară pe care judecătoarea Sorina Mărieș susține că l-a trimis domnului Sălău.

Nicușor Dan: Da, am întrebat, mi-a răspuns. Dosarul este nesoluționat în momentul de față. Adică nu s-a terminat cu o sancțiune sau cu o nesancționare.

Nicușor Dan: a fost un atac la demnitatea persoanei și la demnitatea funcției publice

”Eu sunt în momentul ăsta la o conferință de presă și răspund tuturor întrebărilor dumneavoastră și ale colegilor dumneavoastră. După cum, în mandatul ăsta, am mai avut vreo sută. Cred că acesta este răspunsul.

Eu nu am vorbit de opinii. Sutele de jurnaliști care mi-au adresat întrebări și cărora le-am răspuns de-a lungul acestui mandat și al mandatului precedent, de la Primăria Capitalei, dovedesc acest lucru. Niciodată nu am ales să răspund sau să nu răspund în funcție de opinia unui ziarist. Noi nu vorbim aici de opinie.”, a mai spus președintele.

Șeful statului a explicat că nu ține o evidență a tuturor declarațiilor făcute despre el și că, în cazul jurnalistului, a descoperit mesajele ofensatoare în timp ce analiza reacțiile publice la numirea procurorilor-șefi.

„Vă dați seama că nu fac Excel-uri cu tot ce a spus oricine despre mine. Întâmplător, în cazul acesta, pentru că a fost momentul numirii procurorilor-șefi, în care nu am înțeles reacția societății sau a unei părți din societate la gestul meu, am citit în detaliu ce s-a scris în zilele acelea despre numire”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că atunci a citit și mesajele publicate de Ovidiu Vanghele, în urma cărora a decis să nu mai colaboreze cu acesta.

„Și, cu ocazia asta, am citit ce a scris domnul Vanghele și am considerat că nu avem ce să mai facem împreună”, a afirmat șeful statului.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) declanșează controale comune în aproximativ 25 de locații din România, vizând ambulatorii publice și private. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță că inspectorii vor verifica posibile nereguli privind accesul pacienților la consultații, programările, pontajele medicilor și serviciile medicale decontate. Acțiunea vine după ce ministrul a încercat personal să obțină programări în mai multe spitale și a descoperit situații în care pacienților li se comunica faptul că nu mai există locuri disponibile decât anul viitor.

Ministerul Sănătății și CNAS încep controale în aproximativ 25 de locații

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară că a semnat ordinele necesare pentru declanșarea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății și Corpul de Control al CNAS.

Verificările vor viza aproximativ 25 de ambulatorii publice și private din mai multe zone ale țării.

„Astăzi am semnat ordinele de ministru pentru demararea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii şi Corpul de Control al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în aproximativ 25 de locaţii din România”, anunţă, joi seară, ministrul Sănătăţii.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, controalele se vor desfășura în Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Arad, Timișoara, București, Ploiești, Pitești, Constanța și Târgu Mureș. Acțiunea face parte dintr-o verificare mai amplă a modului în care funcționează ambulatoriile și a accesului pacienților la serviciile medicale.

Sesizările pacienților, la baza verificărilor. Rogobete încurajează raportarea neregulilor

Ministrul Sănătății a precizat că numeroase persoane au transmis sesizări privind dificultățile întâmpinate în sistemul medical, inclusiv prin intermediul adresei oficiale a ministerului.

Rogobete a mulțumit pacienților care au semnalat probleme și a dat asigurări că informațiile primite vor fi analizate.

„Vreau să le mulţumesc tuturor celor care mi-au scris, inclusiv pe adresa oficială a Ministerului Sănătăţii, şi mi-au semnalat neregulile cu care s-au confruntat. Informaţiile dumneavoastră sunt extrem de valoroase! Vă asigur că tratăm aceste sesizări cu maximă seriozitate şi că vom verifica cât mai multe dintre situaţiile semnalate. Vă încurajez să îmi scrieţi în continuare. Vocea dumneavoastră contează pentru mine! Experienţele pacienţilor trebuie ascultate, iar problemele semnalate trebuie să ducă la măsuri concrete”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este identificarea problemelor care îngreunează accesul la consultații și adoptarea unor măsuri concrete pentru remedierea lor.

Alexandru Rogobete: „Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită”

Ministrul Sănătății susține că verificările nu urmăresc exercitarea unei presiuni asupra personalului medical, ci identificarea și sancționarea eventualelor abateri. Rogobete a subliniat că acțiunea „nu este o vânătoare de vrăjitoare” și a explicat scopul controalelor:

„Nu urmărim să punem presiune pe personalul medical, ci să identificăm neregulile, să sancţionăm abaterile acolo unde acestea se confirmă şi să reducem practicile care afectează accesul pacienţilor la servicii medicale”.

Ministrul a insistat că pacienții au dreptul la servicii medicale accesibile, corecte și transparente, iar regulile trebuie respectate atât în sistemul public, cât și în cel privat. Totodată, a transmis un avertisment celor care ar încerca să eludeze regulile sistemului de sănătate.

„Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită despre determinarea mea!”, a adăugat Rogobete.

Ce vor verifica inspectorii: programările pacienților, pontajele medicilor și decontările CNAS

Controalele anunțate joi vin în continuarea unei acțiuni la nivel național despre care Alexandru Rogobete a vorbit luni seară, într-o intervenție la Euronews.

Ministrul a explicat că verificările ar putea dura între două și trei luni și vor urmări modul în care sunt gestionate programările pacienților în ambulatoriile de specialitate.

Inspectorii vor analiza inclusiv pontajele medicilor și serviciile medicale decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Unul dintre obiective este identificarea eventualelor neconcordanțe între numărul pacienților programați și cel al consultațiilor raportate și decontate.

Ministrul Sănătății a sunat personal la spitale. Ce a descoperit când a încercat să se programeze

Decizia de intensificare a controalelor a fost luată după ce Alexandru Rogobete a încercat să obțină personal programări la ambulatoriile mai multor spitale din România.

Ministrul a povestit că a sunat fără să anunțe în prealabil unitățile medicale, pentru a verifica modul în care sunt tratați pacienții care solicită o consultație.

Experiențele au fost diferite: în unele spitale a găsit exemple pozitive, în timp ce în altele nu a reușit să obțină informațiile necesare sau i s-a comunicat că nu există locuri disponibile decât anul următor.

„Am sunat complet întâmplător în dimineaţa aceea. Am hotărât unde sun fără să anunţ pe nimeni. Am sunat la Timişoara, am sunat la Iaşi, în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, şi am avut exemple bune, şi îi felicit (…) Am avut şi exemple grave, unde nu mi s-a răspuns deloc la telefon, unde mi s-a răspuns greu, nici nu am terminat întrebarea sau nici nu am terminat să expun problema şi din start mi s-a spus că nu există locuri decât anul viitor. Am avut locuri în care atitudinea era una, din punctul meu de vedere, greşită”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Suspiciuni privind programările fictive. Rogobete explică ce ar putea descoperi controalele

Alexandru Rogobete a indicat și unul dintre fenomenele pe care inspectorii ar urma să le verifice: posibilitatea ca unele intervale de consultații să fie ocupate prin programări fictive.

Ministrul a explicat că o comparație între programările înregistrate și serviciile medicale decontate de CNAS ar putea evidenția eventuale nereguli.

„Dacă în programator există zece pacienţi, şi la CNAS decontaţi doar doi, înseamnă că diferenţa de opt sunt pacienţi fictivi doar pentru a-şi bloca programul fictiv în ambulatoriul de specialitate. Vedem cum arată cifrele, nu vreau să mă antepronunţ, deşi am o vagă idee de ceea ce se întâmplă, dar nu vreau să spun nimic până nu vine controlul”, a explicat ministrul.

Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume pentru transporturile comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz, afectată de războiul dintre Statele Unite și Iran. Peste 300 de atacuri și mai mult de 30 de navigatori uciși sunt bilanțul confruntărilor care au transformat una dintre cele mai importante rute comerciale dintre Europa și Asia într-o zonă de risc major. Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru România, după ce atacurile s-au extins în apropierea apelor sale, punând la încercare capacitatea NATO de a asigura securitatea flancului estic.

Potrivit unei analize publicate joi, 12 noiembrie, de cotidianul american The Wall Street Journal, intensificarea atacurilor împotriva navelor comerciale a făcut din Marea Neagră cea mai sângeroasă rută maritimă a anului. Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a afectat transporturile maritime încă din februarie 2022, a intrat într-o nouă etapă, în care navele civile și echipajele acestora sunt expuse unor amenințări tot mai mari.

Forțele ruse au atacat nave comerciale care transportau produse alimentare exportate din Ucraina, în timp ce forțele ucrainene au utilizat drone pentru a lovi transporturile maritime rusești. Escaladarea confruntărilor a afectat inclusiv zone în care navele comerciale încercau să se retragă pentru a evita pericolele din apropierea coastelor rusești și ucrainene.

Conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey, citate de publicația americană, în Marea Neagră au fost înregistrate peste 300 de atacuri de la începutul anului. Bilanțul acestora depășește 30 de navigatori morți, în timp ce peste 20 de persoane sunt date dispărute, potrivit informațiilor furnizate de organizații ale armatorilor, platforme de monitorizare a traficului maritim și autorități locale.

Prin comparație, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a confirmat, până la 11 noiembrie, 134 de incidente în Strâmtoarea Ormuz și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu, soldate cu 25 de navigatori morți. Aceste incidente au fost înregistrate de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la 28 februarie 2026.

Atacurile au ajuns în apropierea României și Bulgariei

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei, două state membre NATO care nu participă direct la războiul dintre Rusia și Ucraina.

În luna octombrie, au fost raportate atacuri asupra a 12 nave în largul celor două țări, iar aproape jumătate dintre incidente s-au soldat cu morți, dispăruți sau răniți în rândul echipajelor, potrivit datelor prezentate de The Wall Street Journal.

Unul dintre incidentele care ilustrează gravitatea situației s-a produs la 5 octombrie, când nava comercială Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis și operată de interese turcești, a fost cuprinsă de flăcări și s-a scufundat în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești.

Nava transporta porumb din portul ucrainean Ismail către Ravenna, în Italia. Două persoane au murit, iar autoritățile române au intervenit pentru salvarea a 11 membri ai echipajului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești. Autoritățile române au confirmat incidentul și operațiunile de salvare, fără să stabilească public, la acel moment, cauza incendiului.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind posibilitatea extinderii conflictului asupra transporturilor comerciale din apropierea teritoriului NATO.

Mai mulți lideri europeni au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atacurile recente, însă Moscova a respins acuzațiile. Identificarea autorilor fiecărui incident rămâne importantă, inclusiv pentru stabilirea naturii amenințărilor și a eventualelor măsuri de răspuns.

Situația maritimă se suprapune peste alte amenințări semnalate de statele europene pe flancul estic al NATO, inclusiv încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj atribuite Moscovei.

Uniunea Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru securitatea Mării Negre

Escaladarea atacurilor a determinat Uniunea Europeană să accelereze măsurile de securitate maritimă, iar România și Bulgaria vor avea un rol central în implementarea acestora.

Luni, 9 noiembrie, în timpul vizitei la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea înființării unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care va fi gestionat de România și Bulgaria.

Totodată, România va beneficia de alte 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare pe mare, în contextul înmulțirii incidentelor soldate cu victime în rândul echipajelor comerciale.

„România se află în prima linie a securității europene”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind că țara noastră are un rol esențial în protejarea frontierelor, a spațiului aerian și a apelor Mării Negre.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor românești reprezintă o amenințare directă la adresa libertății navigației și a securității economice europene.

Centrul de securitate maritimă ar urma să îmbunătățească monitorizarea traficului naval, schimbul de informații și identificarea amenințărilor, inclusiv prin utilizarea unor sisteme moderne de supraveghere.

Potrivit precizărilor făcute marți, 10 noiembrie, de reprezentanții Comisiei Europene, obiectivul este ca noua structură să devină operațională în 2027. Un grup de lucru comun va stabili etapele concrete și termenele pentru implementare.

Nicușor Dan avertizează asupra încercărilor Rusiei de a extinde conflictul

Președintele României, Nicușor Dan, a abordat amenințările din Marea Neagră în discuțiile purtate cu Ursula von der Leyen.

Într-o declarație făcută luni, acesta a susținut că incidentele recente fac parte dintr-un spectru mai larg de acțiuni hibride atribuite Rusiei.

„Am avut numeroase incidente la Marea Neagră, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice”, a arătat Nicușor Dan, referindu-se și la incursiunile cu drone și campaniile de dezinformare.

Președintele a avertizat că Rusia încearcă să escaladeze conflictul declanșat în Ucraina și să atragă alte state europene în această confruntare.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea energetică și comerțul internațional, arătând că o pace durabilă în Ucraina și reconstrucția acesteia depind inclusiv de securizarea regiunii.

NATO, pusă în fața unei noi provocări pe flancul estic

Extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei reprezintă o provocare suplimentară pentru NATO, într-o regiune în care Alianța se confruntă deja cu presiuni militare și amenințări hibride.

Potrivit Reuters, NATO a anunțat planuri de consolidare a prezenței sale în regiune prin avioane de patrulare, radare și drone, pentru îmbunătățirea supravegherii și a capacităților de detectare a amenințărilor.

Totuși, securizarea transporturilor comerciale din Marea Neagră ridică probleme complexe. Navele circulă prin ape teritoriale, zone economice exclusive și ape internaționale, iar incidentele care au loc în afara teritoriului statelor membre NATO nu determină automat activarea mecanismelor de apărare colectivă.

În plus, identificarea autorilor atacurilor este esențială pentru stabilirea responsabilității și pentru eventualele măsuri de răspuns.

Traficul maritim, în scădere puternică: Cu 41% mai puține nave intrate prin Bosfor

Consecințele economice ale atacurilor sunt deja vizibile, iar datele privind traficul maritim arată o reducere accentuată a circulației navelor comerciale.

Potrivit Global Fishing Watch, citată de The Wall Street Journal, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor în octombrie 2026 a fost cu 41% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În același interval, tranziturile în ambele direcții s-au redus cu 38%, pe fondul creșterii riscurilor de securitate și al modificării rutelor utilizate de operatorii maritimi.

Scăderea traficului afectează o regiune cu o importanță majoră pentru comerțul internațional, în special pentru exporturile de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

Marea Neagră este mărginită de șase state (România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina) și reprezintă un coridor comercial strategic, cu legături către Marea Mediterană prin strâmtorile turcești.

Pentru România, perturbarea circulației navelor poate avea implicații asupra activității Portului Constanța, asupra transporturilor de mărfuri și asupra costurilor logistice. Creșterea riscurilor de securitate poate determina inclusiv majorarea primelor de asigurare sau schimbarea rutelor comerciale, cu efecte asupra competitivității transportului maritim.