Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) declanșează controale comune în aproximativ 25 de locații din România, vizând ambulatorii publice și private. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță că inspectorii vor verifica posibile nereguli privind accesul pacienților la consultații, programările, pontajele medicilor și serviciile medicale decontate. Acțiunea vine după ce ministrul a încercat personal să obțină programări în mai multe spitale și a descoperit situații în care pacienților li se comunica faptul că nu mai există locuri disponibile decât anul viitor.

Ministerul Sănătății și CNAS încep controale în aproximativ 25 de locații

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară că a semnat ordinele necesare pentru declanșarea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății și Corpul de Control al CNAS.

Verificările vor viza aproximativ 25 de ambulatorii publice și private din mai multe zone ale țării.

„Astăzi am semnat ordinele de ministru pentru demararea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii şi Corpul de Control al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în aproximativ 25 de locaţii din România”, anunţă, joi seară, ministrul Sănătăţii.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, controalele se vor desfășura în Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Arad, Timișoara, București, Ploiești, Pitești, Constanța și Târgu Mureș. Acțiunea face parte dintr-o verificare mai amplă a modului în care funcționează ambulatoriile și a accesului pacienților la serviciile medicale.

Sesizările pacienților, la baza verificărilor. Rogobete încurajează raportarea neregulilor

Ministrul Sănătății a precizat că numeroase persoane au transmis sesizări privind dificultățile întâmpinate în sistemul medical, inclusiv prin intermediul adresei oficiale a ministerului.

Rogobete a mulțumit pacienților care au semnalat probleme și a dat asigurări că informațiile primite vor fi analizate.

„Vreau să le mulţumesc tuturor celor care mi-au scris, inclusiv pe adresa oficială a Ministerului Sănătăţii, şi mi-au semnalat neregulile cu care s-au confruntat. Informaţiile dumneavoastră sunt extrem de valoroase! Vă asigur că tratăm aceste sesizări cu maximă seriozitate şi că vom verifica cât mai multe dintre situaţiile semnalate. Vă încurajez să îmi scrieţi în continuare. Vocea dumneavoastră contează pentru mine! Experienţele pacienţilor trebuie ascultate, iar problemele semnalate trebuie să ducă la măsuri concrete”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este identificarea problemelor care îngreunează accesul la consultații și adoptarea unor măsuri concrete pentru remedierea lor.

Alexandru Rogobete: „Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită”

Ministrul Sănătății susține că verificările nu urmăresc exercitarea unei presiuni asupra personalului medical, ci identificarea și sancționarea eventualelor abateri. Rogobete a subliniat că acțiunea „nu este o vânătoare de vrăjitoare” și a explicat scopul controalelor:

„Nu urmărim să punem presiune pe personalul medical, ci să identificăm neregulile, să sancţionăm abaterile acolo unde acestea se confirmă şi să reducem practicile care afectează accesul pacienţilor la servicii medicale”.

Ministrul a insistat că pacienții au dreptul la servicii medicale accesibile, corecte și transparente, iar regulile trebuie respectate atât în sistemul public, cât și în cel privat. Totodată, a transmis un avertisment celor care ar încerca să eludeze regulile sistemului de sănătate.

„Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită despre determinarea mea!”, a adăugat Rogobete.

Ce vor verifica inspectorii: programările pacienților, pontajele medicilor și decontările CNAS

Controalele anunțate joi vin în continuarea unei acțiuni la nivel național despre care Alexandru Rogobete a vorbit luni seară, într-o intervenție la Euronews.

Ministrul a explicat că verificările ar putea dura între două și trei luni și vor urmări modul în care sunt gestionate programările pacienților în ambulatoriile de specialitate.

Inspectorii vor analiza inclusiv pontajele medicilor și serviciile medicale decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Unul dintre obiective este identificarea eventualelor neconcordanțe între numărul pacienților programați și cel al consultațiilor raportate și decontate.

Ministrul Sănătății a sunat personal la spitale. Ce a descoperit când a încercat să se programeze

Decizia de intensificare a controalelor a fost luată după ce Alexandru Rogobete a încercat să obțină personal programări la ambulatoriile mai multor spitale din România.

Ministrul a povestit că a sunat fără să anunțe în prealabil unitățile medicale, pentru a verifica modul în care sunt tratați pacienții care solicită o consultație.

Experiențele au fost diferite: în unele spitale a găsit exemple pozitive, în timp ce în altele nu a reușit să obțină informațiile necesare sau i s-a comunicat că nu există locuri disponibile decât anul următor.

„Am sunat complet întâmplător în dimineaţa aceea. Am hotărât unde sun fără să anunţ pe nimeni. Am sunat la Timişoara, am sunat la Iaşi, în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, şi am avut exemple bune, şi îi felicit (…) Am avut şi exemple grave, unde nu mi s-a răspuns deloc la telefon, unde mi s-a răspuns greu, nici nu am terminat întrebarea sau nici nu am terminat să expun problema şi din start mi s-a spus că nu există locuri decât anul viitor. Am avut locuri în care atitudinea era una, din punctul meu de vedere, greşită”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Suspiciuni privind programările fictive. Rogobete explică ce ar putea descoperi controalele

Alexandru Rogobete a indicat și unul dintre fenomenele pe care inspectorii ar urma să le verifice: posibilitatea ca unele intervale de consultații să fie ocupate prin programări fictive.

Ministrul a explicat că o comparație între programările înregistrate și serviciile medicale decontate de CNAS ar putea evidenția eventuale nereguli.

„Dacă în programator există zece pacienţi, şi la CNAS decontaţi doar doi, înseamnă că diferenţa de opt sunt pacienţi fictivi doar pentru a-şi bloca programul fictiv în ambulatoriul de specialitate. Vedem cum arată cifrele, nu vreau să mă antepronunţ, deşi am o vagă idee de ceea ce se întâmplă, dar nu vreau să spun nimic până nu vine controlul”, a explicat ministrul.

Jandarmeria Capitalei a anunţat, joi, măsuri de ordine şi siguranţă publică pentru meciul echipei naţionale de fotbal cu Polonia, de pe Arena Naţională, din Liga Naţiunilor, informează news.ro.

Pentru desfăşurarea în condiţii de ordine şi siguranţă publică a acestui eveniment sportiv, Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, va lua măsuri pentru deplasarea în condiţii de siguranţă a suporterilor la şi de la stadion, precum şi pentru asigurarea unui climat de siguranţă la nivelul Capitalei.

În Centrul Vechi, ca punct de atracţie, se va acţiona în sistem integrat, jandarmerie, poliţie şi pompieri, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea unui climat de siguranţă publică.

În cadrul dispozitivului de ordine publică, se vor afla jandarmi din cadrul echipelor de dialog, vorbitori de limba engleză, care vor participa la această misiune cu scopul de a asigura o bună relaţionare cu suporterii echipei oaspete. Aceştia vor fi sprijiniţi de doi poliţişti din Polonia, care au misiunea de a facilita dialogul şi transmiterea principalelor mesaje ale autorităţilor române.

Accesul spectatorilor, atât în complexul sportiv pentru „Arena Fanilor”, cât şi în stadion, se va face începând cu ora 18:45, doar pe baza biletelor sau invitaţiilor puse la dispoziţie de organizator, alături de un document de identitate în format fizic sau electronic, prin cele trei intrări: bd. Basarabia, str. Maior Ion Coravu şi bd. Pierre de Coubertin.

Jandarmeria reaminteşte că pe bd. Basarabia sunt lucrări de reabilitare a liniei de tramvai, motiv pentru care fanii ar trebui să vină din timp la stadion, începând cu ora deschiderii porţilor de acces, pentru a evita aglomeraţia în jurul punctului de intrare în arena sportivă şi pentru a preveni eventuale incidente ce pot apărea din această cauză.

Suporterii oaspeţi, care vor efectua deplasarea către stadion, pornind din Centrul Vechi al Capitalei, pot folosi următoarele rute de deplasare:

Cu troleibuzele 85 şi 90, din Piaţa Universităţii – staţia „Universitate”, până la staţia „Aura Buzescu”, urmând ca fiecare persoană să achite, la îmbarcare, costul călătoriei (se accepta şi plata cu card bancar). După coborârea la staţia „Aura Buzescu” https://maps.app.goo.gl/joVF1waEudh1tjiy9, deplasarea se va face pe str. Tony Bulandra, până la locul de adunare.

Pentru retur, aceştia pot folosi aceleaşi linii de transport. Deplasarea acestora se va face sub protecţia forţelor de ordine.

Totodată, suporterii oaspeţi, care aleg alte trasee de deplasare, sunt aşteptaţi în proximitatea arenei sportive, pe str. Tony Bulandra, cu acces din str. Vatra Luminoasă, începând cu ora 18:45.

Accesul suporterilor oaspeţi se va realiza sub îndrumarea forţelor de ordine, printr-o intrare special destinată din zona intersecţiei str. Tony Bulandra cu str. Maior Ion Coravu şi vor fi conduşi în zona special amenajată de la Peluza I Nord.

“Pentru siguranţa lor şi a celorlaţi cetăţeni, recomandăm suporterilor oaspeţi să evite deplasarea pe traseele utilizate de suporterii echipei naţionale a României. Astfel, menţionăm ca rute de evitat: Piaţa Unirii, bd. Unirii, Piaţa Alba Iulia, bd. Decebal, Piaţa Hurmuzachi, str. Maior Ion Coravu, bd. Pierre de Coubertin şi bd. Basarabia”, menţionează Jandarmeria.

Programul de circulaţie al tuturor mijloacelor de transport în comun care defluiesc din zona stadionului va fi prelungit. Pentru informaţii suplimentare accesaţi link-ul: https://www.stb.ro/info.

În stadion sunt permise exclusiv steagurile naţionale ale României şi ale Poloniei, arborate pe suport din material plastic.

Pentru acest meci de fotbal, din raţiuni de siguranţă, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor şi persoanelor, cu scopul de a preveni introducerea în stadion atât a materialelor pirotehnice, cât şi a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare.

În acest context, pentru a evita aglomeraţia în jurul punctelor de intrare în arena sportivă şi pentru a preveni eventuale incidente ce pot apărea din această cauză, recomandăm tuturor spectatorilor să vină din timp la stadion, începând cu ora deschiderii porţilor de acces.

Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a evenimentului sportiv, Jandarmeria Capitalei adresează spectatorilor următoarele recomandări:

– să manifeste răbdare, să respecte indicaţiile jandarmilor şi să evite implicarea în conflicte de orice natură;

– în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială, să solicite sprijinul forţelor de ordine din zonă;

– părinţii să supravegheze cu atenţie sporită copiii.

Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la această competiţie sportivă.

Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi, subliniază Jandameria.

Sub un alt aspect, în conformitate cu prevederile art. 11 din Hotărârea de Guvern nr. 859/2021 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spaţiul aerian naţional, efectuarea de zboruri cu aeronave civile fără pilot la bord (tip dronă) deasupra municipiului Bucureşti, fără deţinerea autorizaţiilor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 de lei la 40.000 de lei.

Naţionala României încheie partidele din grupa de Liga Naţiunilor prin „dubla” programată în luna noiembrie:

Sâmbătă, 14 noiembrie, 21:45, Arena Naţională (Bucureşti): ROMÂNIA – Polonia 

Marţi, 17 noiembrie, 21:45, Stadion Bilino Polje (Zenica): Bosnia-Herţegovina – ROMÂNIA

Înainte de această dublă, România ocupă ultimul loc în grupa B4, fără puncte, înregistrând înfrâgeri în primele patru meciuri.

România are nevoie de prevenție antidrog înainte ca adolescenții să devină consumatori. Peste 50.000 de participanți la campanie națională „Conștient, nu dependent”.

Un adolescent care nu a consumat niciodată droguri are nevoie de altfel de sprijin decât un adult care se confruntă deja cu dependența. Pentru primul, provocarea poate apărea într-un grup de prieteni, atunci când cineva îi propune să încerce o substanță și îl asigură că nu există niciun pericol. În acel moment, simpla cunoaștere a riscurilor poate să nu fie suficientă pentru a spune „nu”.

Tocmai această diferență se află în centrul programelor moderne de prevenție din mai multe state europene. Mesajele generale despre pericolul drogurilor sunt completate cu activități prin care adolescenții învață să gestioneze presiunea anturajului, să își înțeleagă emoțiile și să ia decizii în situații dificile.

În România, campania națională „Conștient, nu dependent”, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a ajuns în 2026 în peste 30 de orașe. La întâlnirile cu specialiști au participat peste 50.000 de copii, tineri, profesori și părinți, iar acțiunile continuă până la sfârșitul anului.

Ce fac diferit școlile din Franța și Germania

În Franța, programul de prevenție Unplugged, destinat elevilor de 12–14 ani, a fost implementat în 267 de colegii începând din 2019. În locul unor simple prelegeri despre efectele drogurilor, profesorii folosesc exerciții interactive, jocuri de rol și discuții despre influența grupului.

Programul a fost evaluat de Santé publique France, instituția franceză de sănătate publică. Rezultatele obținute în rândul elevilor au arătat reduceri semnificative ale consumului și inițierii consumului de tutun, alcool și canabis.

Germania folosește, la rândul său, programe adaptate vârstei. Institutul Federal pentru Sănătate Publică promovează „Cannabis Kompakt”, care include trei sesiuni educaționale de câte 90 de minute, și „Cannabis – Quo vadis?”, un atelier în care adolescenții discută despre riscuri și despre informațiile greșite asociate consumului.

Pentru părinți există materiale separate, care îi ajută să abordeze problema acasă. Cu alte cuvinte, adulții primesc instrumente pentru comunicare și recunoașterea problemelor, în timp ce elevii exersează comportamente care îi pot ajuta să evite consumul.

Abordarea este susținută de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA). Potrivit specialiștilor europeni, informarea despre efectele drogurilor, folosită singură, nu are un impact demonstrat asupra comportamentului. Programele care dezvoltă competențele sociale și emoționale ale elevilor oferă rezultate mai promițătoare.

Peste 50.000 de participanți la întâlnirile antidrog din România

Această orientare către prevenția timpurie se regăsește și în campania „Conștient, nu dependent”, desfășurată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

În cadrul întâlnirilor organizate în țară, expertul antidrog Cătălin Țone discută cu adolescenții despre riscurile consumului, influența anturajului și situațiile în care o propunere aparent nevinovată poate ascunde consecințe grave.

Psihologul Gabriela Maalouf, expert educațional al Fundației, abordează dificultățile emoționale ale adolescenților și relația cu părinții. Discuțiile urmăresc să îi ajute pe tineri să recunoască situațiile de risc și să știe cui pot cere sprijin.

Numărul de participanți arată amploarea campaniei, dar nu reprezintă, în sine, o măsurare a reducerii consumului. Pentru a stabili eficiența pe termen lung a unor asemenea intervenții sunt necesare evaluări ale schimbărilor de comportament.

În România există și inițiative publice de prevenție. Ministerul Educației și agenția națională responsabilă de politicile privind drogurile au lansat în 2025 ghiduri metodologice pentru profesori. Rămâne însă important ca activitățile să fie aplicate constant, în cât mai multe școli, și să fie adaptate nevoilor elevilor.

Din acest motiv, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României derulează și proiectul „Ora de dirigenție – un an întreg pentru prevenție”, care încurajează profesorii să continue discuțiile despre droguri pe parcursul anului școlar.

Experiența europeană arată că prevenția nu poate fi redusă la un avertisment transmis ocazional. Pentru un adolescent, contează să fi discutat și exersat din timp felul în care poate reacționa atunci când drogurile apar în propriul anturaj. Iar această pregătire are nevoie de continuitate, atât în școală, cât și în familie.

Un set de hărți distribuite de platforma de geopolitică GEOPOL 21 prezintă cum ar vrea Vladimir Putin să își extindă puterea spre Europa de Est prin ocuparea de teritorii.

Potrivit acestor schițe, planul ideal al Rusiei s-ar desfășura în mai multe etape. Mai întâi ar viza cucerirea țărilor baltice și a Republicii Moldova, iar mai apoi invadarea Ucrainei și a Belarusului. La final, Rusia ar ocupa și câteva regiuni din Polonia și România.

De ce vrea Putin zone de influență

Contraamiralul Constantin Ciorobea, fost oficial NATO la Napoli, spune că aceste hărți arată doar dorințele lui Vladimir Putin, nu ce se poate întâmpla în realitate.

El crede că liderul de la Kremlin cere zone de influență în Europa de Est de frică să nu i se prăbușească economia după războiul din Ucraina, notează Newsweek.

Practic, Moscova ar vrea să folosească din nou resursele vecinilor, așa cum lua grânele României în 1946.

NATO nu își va retrage trupele, America nu va accepta schimbarea granițelor din Europa, iar China nu îl va susține pe Putin într-un astfel de demers.

„Încearcă să le distragă atenția rușilor de la sărăcie”

Generalul-locotenent Cătălin Tomescu, fost șef al Comandamentului NATO de la Sibiu, este și mai direct și le numește „prostii” și „fabulații”.

El amintește că orice atac asupra României, Poloniei sau țărilor baltice ar însemna un război direct cu NATO. Chiar dacă Putin visează să refacă fosta Uniune Sovietică și ar vrea controlul asupra gurilor Dunării sau a gazelor din Dobrogea, așa ceva este imposibil.

Eforturile administraţiei de la Washington de a reduce preţurile la motorină au permis Rusiei să-şi dubleze exporturile de motorină în luna octombrie, dar cu toate acestea niciun dintre livrările rezultate în urma deciziei lui Donald Trump de a ridica sancţiunile impuse Rusiei în sectorul combustibililor nu a ajuns în SUA, susţine un articol publicat joi în Financial Times, potrivit Agerpres.

Datele furnizate de firma de Kpler arată că, în luna octombrie, Rusia a exportat 271.000 de barili de motorină pe zi, comparativ cu 135.000 de barili pe zi în luna septembrie.

Acest salt a survenit după ce SUA au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a opri bombardarea rafinăriilor ruseşti şi după ce, la 9 octombrie, preşedintele american a anunţat un acord cu liderul rus Vladimir Putin, vizând furnizarea „imediată” a unei cantităţi mai mari de combustibil către piaţa americană şi cea globală.

Chiar dacă nicio livrare de motorină rusească nu a ajuns încă pe piaţa din SUA, exporturile către Brazilia, Turcia şi alte regiuni ale lumii au crescut.

Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru FT că o cantitate mai mare de motorină rusească pe piaţa globală ar urma să ajute la scăderea preţurilor pentru americani, în conformitate cu înţelegerea convenită între Trump şi Putin. „Aşa cum a afirmat preşedintele, acesta este un acord pentru întreaga lume. Înţelegerea a fost concepută pentru a suplimenta oferta de motorină pe piaţa globală, reducând astfel preţurile atât pentru americani, cât şi pentru restul lumii, şi exact acest lucru se va întâmpla”, a declarat oficialul american.

În ultimele săptămâni, cel puţin două tancuri petroliere care aveau iniţial SUA ca destinaţie şi-au schimbat cursul. Datele de monitorizare a navelor arată că un singur tanc petrolier încărcat cu motorină rusească se află în largul coastei de est a SUA, aşteptând un cumpărător. Oficialul de la Casa Albă citat de FT a precizat că negocierile cu proprietarul navei Agioi Fanendes continuă.

Richard Bronze, şeful departamentului de geopolitică din cadrul firmei de consultanţă Energy Aspects, a declarat că propriile lor date arată un volum al exporturilor ruseşti de motorină de 120.000 de barili pe zi în septembrie şi de 260.000 de barili pe zi în octombrie, comparativ cu o medie de aproximativ 700.000 de barili pe zi pentru lunile octombrie din ultimii cinci ani. Bronze
a explicat că această creştere din ultimele două luni reflectă capacitatea rafinăriilor ruseşti de a-şi majora producţia, pe fondul unei pauze în campania de atacuri a Ucrainei. „Dacă ar fi să identificăm o cauză, aceasta ar fi presiunea exercitată de SUA şi anunţul lui Trump privind un armistiţiu energetic”, a spus Richard Bronze.

Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti s-au reluat pe 30 octombrie, după o pauză de două săptămâni, iar Rusia a prelungit interdicţia privind exportul de motorină până la sfârşitul lunii ianuarie, deşi vor exista şi excepţii, potrivit vicepremierului Alexander Novak. Bronze a estimat că exporturile ruseşti din lunile următoare vor fi „foarte mici”.

Un candidat al opoziției a murit într-un centru de arest preventiv din Erevan, la douăzeci de zile după ce a fost arestat. Autoritățile vorbesc despre un stop cardiac, avocații – despre medici care au fost lăsați să ajungă la el abia după ce murise. Europa, care timp de un an și jumătate nu a observant arestările din Armenia, tace și acum.

În dimineața zilei de 10 noiembrie, în instituția penitenciară „Nubarashen”, a murit Arsen Gevorgyan, un antreprenor în vârstă de 46 de ani din Stepanavan, care conducea lista partidului „Armenia Puternică” la alegerile pentru Consiliul Local și candida la funcția de primar al comunității. Potrivit versiunii prezentate de Serviciul Penitenciar din cadrul Ministerului Justiției, starea de sănătatea deținutului „s-a înrăutățit”, medicul de serviciu i-a acordat primul ajutor, în jurul orei 07:55 a fost chemată ambulanța, iar aproximativ la ora 08:30 personalul medical a constatat decesul biologic.Într-o precizare separată, serviciul a subliniat că, pe durata detenției, Gevorgyan nu a depus nicio plângere privind starea sa de sănătate.

Ministrul Justiției, Srbui Ghalyan, a exprimat condoleanțe și a adăugat că „astfel de cazuri se întâmplă atât în întreaga lume, cât și în instituțiile penitenciare”. La aceeași conferință de presă, ea a prezentat cifre care, aparent, ar fi trebuit să liniștească opini apublică: în 2025, în instituțiile penitenciare din Armenia au fost înregistrate peste douăzeci de decese, iar în 2026 – patru. Pentru un sistem penitenciar de dimensiunile reduse ale celui din Armenia, acestea nu sunt simple statistici de fundal. Sunt un semn al unei probleme sistemice.

Cincizeci de minute

La o zi după deces, „pentru a evita speculațiile nejustificate”, serviciul penitenciar a publicat o cronologie bazată pe înregistrările camerelor de supraveghere amplasate la ușa celulei. La ora 07:37, un angajat se apropie de celulă și discută cu deținutul. La 07:42 apare o asistentă medicală, care intră în celulă la 07:43 și iese la 07:45 pentru a organiza chemarea ambulanței. La 07:51, ușa este deschisă din nou, iar asistenta rămâne în interior până la 07:58. Echipajul ambulanței ajunge la instituție la 08:10, intră în celulă la 08:13, îl scoate pe Gevorgyan pe targă la 08:23, îi conectează electrocardiograful pe coridor la 08:27 și constată decesul la 08:33.

Cronologia publicată drept dezmințire confirmă, în realitate, principalul aspect semnalat de apărare. Avocații lui Gevorgyan au declarat că, atunci când i s-a făcut rău, la el a venit nu un medic, ci un felcer; că ambulanța nu a fost chemată la timp; că nu i-a fost acordată asistență medicală și nici nu i-a fost asigurat accesul la aceasta; că medicii „au fost lăsați să intre în instituție practic abia după moartea sa”. Din propriul tabel al Ministerului Justiției reiese că între momentul în care deținutul a semnalat că se simte rău și sosirea ambulanței a trecut mai bine de o jumătate de oră, iar până la conectarea electrocardiografului au trecut cincizeci de minute. Ce s-a întâmplat în celulă în aceste cincizeci de minute și de ce un bărbat de 46 de ani, fără antecedente de plângeri privind sănătatea, a ajuns, într-un interval de o oră, de la o conversație purtată la ușa celulei la a fi transportat pe targă – înregistrarea de pe coridor nu explică.

Comitetul de Investigații a deschis un dosar penal și a dispus efectuarea unei expertize medico-legale. Ombudsmanul Anait Manasian a inițiat propria anchetă și a reamintit statului obligația dea desfășura „o investigație cuprinzătoare, completă și obiectivă”. Cauza definitivă a decesului, potrivit publicației Hetq, va fi stabilită în urma expertizei medico-legale. Toate acestea sunt declarații corecte. Problema este că ele vin din partea acelorași instituții care,cu trei săptămâni mai devreme, au decis că locul acestui om era în celulă.

Arestat cu patru zile înainte de alegeri

Gevorgyan a fost reținut pe 21 octombrie, împreună cu alți treisprezece membri și susținători ai partidului „Armenia Puternică”, în urma perchezițiilor efectuate la sediul formațiunii din Stepanavan. A doua zi, Comitetul Anticorupție a anunțat că, în cazul a zece dintre aceștia, au fost dispuse măsuri preventive sub forma arestului preventiv și a arestului la domiciliu. Acuzația: coruperea alegătorilor în cadrul unui grup organizat. Potrivit versiunii anchetatorilor, Gevorgyan ar fi oferit bani câtorva zeci de alegători, cu condiția ca aceștia să voteze pentru „Armenia Puternică”. El și-a negat vinovăția. În aceeași zi, instanța a dispus arestarea candidatului pentru o perioadă de două luni. Astfel, principalul candidat al opoziției a întâmpinat scrutinul din 25 octombrie înpenitenciarul „Nubarashen”.

Aplicarea măsurii preventive sub forma arestului, într-un dosar privind o presupusă infracțiune nonviolentă, în cazul unei persoane cu domiciliu stabil, afacere proprie și statut public de candidat, a fost disproporționată după orice standard european. Deputata din blocul „Armenia”, Kristine Vardanyan, a reamintit că responsabilitatea revine „nu doar celui care a comandat arestarea și celui care a pronunțat decizia de arestare preventivă, ci și tuturor celor care iau în derâdere problemele de sănătate ale oamenilor”. Atunci când starea de sănătate a unui acuzat este ridiculizată, iar dovezile medicale sunt respinse,persoanele aflate în detenție încetează să mai vorbească despre problemele lor de sănătate – „și iată ce se întâmplă”. Cu două luni în urmă, țara văzuse deja cum arată o asemenea situație. La 1 septembrie, fostul ministru de Finanțe, Gagik Khachatryan, în vârstă de 71 de ani, a fost scos din locuință pe targă – suferind de o afecțiune gravă a coloanei vertebrale, potrivit avocaților săi. A fost transportat la sediul anchetatorilor, apoi în instanță, iar în dimineața următoare, după o ședință desfășurată pe parcursul nopții, a fost trimis în arest preventiv pentru două luni. Forțele de opoziție au atribuit responsabilitatea, într-o declarație comună, pentru cele întâmplate partidului aflat la guvernare și sistemului judiciar: „Întreaga responsabilitate pentru moartea lui Arsen Gevorgyan îi revine lui Pașinian și puterii pecare o conduce”.

Expresia „încă unul”

Această expresie este esențială. Arestarea lui Gevorgyan nu a fost un incident izolat, ci un episod obișnuit al unei campanii care continuă din vara anului 2025 și pe care capitalele europene refuză în mod constant să o numească pe nume. Pe 6 iunie, în ajunul alegerilor, au fost deschise dosare împotriva a șase candidați ai partidului „Armenia Puternică”, dintre care cel puțin patru au ajuns în arest. Cu toate acestea, blocul a ocupat loculal doilea, obținând 23% din voturi. Douăsprezece zile mai târziu, chiar în ziua în care partidul s-a adresat Curții Constituționale, solicitând anularea rezultatelor scrutinului, au fost arestați alți doi candidați ai formațiunii. Pe 6 iulie a fost plasat în arest Gagik Țarukian, liderul partidului „Armenia Prosperă”, iar pe 25 august,  fostul președinte Robert Kocharian și fiul său. Începând cu 14 februarie, împotriva Catolicosului Gareghin al II-lea se desfășoară un dosar penal, un caz fără precedent în istoria contemporană a țării. Liderul partidului „Armenia Puternică”, Samvel Karapetian, comentează moartea candidatului său în centrul de detenție al Serviciului de Securitate Națională. Potrivit publicației Brussels Signal, din 2023 au fost arestate cel puțin patruzeci de persoane pe care puterea le consideră ostile din punct de vedere politic.

Reacția Bruxellesului la toate acestea este cunoscută și documentată nu de opoziție, ci de autori europeni. Cu câteva zile înaintea scrutinului din iunie, scrie David Grigorian, de la Școala Kennedy a Universității Harvard, în publicația EUobserver, Comisia Europeană a declarat că îl susține „ferm” pe Pașinian și a anunțat un pachet de sprijin în valoare de 50 de milioane de euro. La câteva săptămâni după alegeri, pe care o parte considerabilă a populației Armeniei le consideră fraudate, Comisia și-a extins angajamentele investiționale la 2,5 miliarde de euro și a avansat negocierile privind liberalizarea regimului de vize. Observatorii OSCE/ODIHR au constatat exercitarea de presiuni asupra angajaților din sectorul public și refuzul accesului la procesul de numărare a voturilor în 11 dintre cele 38 de comisii electorale teritoriale. Și totuși, au vorbit despre o „alegere reală” în cadrul unui „proces bine organizat”. Potrivit lui Grigorian, explicația oferită de oficialii UE s-a redus la o singură frază: „El îndepărtează Armenia de Rusia”. Publicația cehă Aktuálně.cz constată că Uniunea Europeană, de care Erevanul dorește să se apropie, „nu vrea să comenteze situația”. Chiar și Brussels Signal scria în octombrie că Bruxellesul „păstrează tăcerea”, în timp ce Pașinian declanșează o ofensivă împotriva opoziției, care a obținut aproximativ o treime din voturi.

În septembrie, întrebarea privind încălcările care ajung în presa europeană și cele care sunt ignoratea fost formulată direct în publicațiile europene. Newsweek Romania a enumerat evenimentele unei singure veri armene: șase candidați anchetați în ajunul alegerilor, liderul celui mai mare bloc de opoziție și fostul președinte aflați în arest, un fost ministru în vârstă de 71 de ani transportat pe targă și un dosar penal deschis împotriva conducătorului Bisericii. Publicația a constatat că Human Rights Watch și Amnesty International, organizații care urmărescde regulă atât persecutarea opoziției, cât și presiunile exercitate asupra liderilor religioși, nu auemis nicio declarație privind situația din Armenia. BBC, CNN, The Guardian și The Independent, care în aceleași luni au publicat zeci de materiale despre Azerbaidjan, nu au observat nici măcar cazul omului transportat pe targă. Un standard unitar, concluzionează publicația, ar presupune ca reacția să fie determinată de gravitatea evenimentului, nu de identitatea celor responsabili și de interesele celor cărora le convine tăcerea. De la Bruxelles nu a venit niciun răspuns. Acum, la aceeași întrebare, a răspuns celula de la „Nubarashen”.

Scrisoare adresată ambasadorului

La 11 noiembrie, deputații partidului „Armenia Puternică” au organizat o acțiune de protest în fața Reprezentanței Uniunii Europene la Erevan, sub sloganul „Dreptate pentru Arsen Gevorgyan”, și i-au înmânat ambasadorului Vassilis Maragos o scrisoare în care au prezentat circumstanțele morții acestuia. Ei nu au cerut sancțiuni, ci doar o reacție publică: câteva declarații din partea Delegației UE, a Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a organizațiilor Amnesty International sau Human RightsWatch – reacții care, în cazul Azerbaidjanului, Georgiei sau Belarusului, apar în decurs de câteva ore. La momentul publicării acestui articol, niciuna dintre instituțiile menționate nu comentase moartealui Gevorgyan.

Tăcerea este și ea o poziție. Fiecare arestare la care Bruxellesul nu a reacționat a fost o lecție pentrucei care urmau să organizeze următoarea arestare: nu vor exista consecințe.

Arsen Gevorgyan este prețul acestei lecții.

Apostol APOSTOLOV, jurnalist de politică internațională (Belgia)