Președintele Nicușor Dan a refuzat să-i răspundă și i-a interzis accesul la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele. Jurnalistul Hotnews, Laurențiu Ungureanu, a mers la conferința lui Nicușor Dan și i-a adresat fix întrebarea pe care o adresase și Ovidiu Vanghele.

Dialogul dintre Nicușor Dan și Laurențiu Ungureanu

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Domnule președinte, după incidentul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, o întrebare tot rămâne. Și vreau să vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție pe 8 aprilie, a votat în Secția pentru procurori a CSM, din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a cerceta o presupusă ingerință comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca ea însăși să fie cercetată. Dumneavoastră cum interpretați situația asta?

Nicușor Dan: Asta este, într-adevăr, o opinie și la această opinie voi răspunde.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Este un fapt. E un fapt, da, da, sigur. Nu e opinia mea sau a jurnalistului.

Nicușor Dan: A fost exercitarea unei competențe stabilite de o lege specială, legea de funcționare a CSM-ului. În fine, cred că se numește Legea privind organizarea sistemului judiciar. Membrii CSM au votat ani la rând în situații similare.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): A fost un conflict de interese, din punctul nostru de vedere?

Nicușor Dan: Nu, pentru că este o lege specială care reglementează o situație foarte restrânsă, a unui număr foarte restrâns de persoane.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Mulțumesc. Aș vrea să vă întreb și dacă v-ați lămurit cu consilierul prezidențial în legătură cu dosarul de cercetare disciplinară pe care judecătoarea Sorina Mărieș susține că l-a trimis domnului Sălău.

Nicușor Dan: Da, am întrebat, mi-a răspuns. Dosarul este nesoluționat în momentul de față. Adică nu s-a terminat cu o sancțiune sau cu o nesancționare.

Nicușor Dan: a fost un atac la demnitatea persoanei și la demnitatea funcției publice

”Eu sunt în momentul ăsta la o conferință de presă și răspund tuturor întrebărilor dumneavoastră și ale colegilor dumneavoastră. După cum, în mandatul ăsta, am mai avut vreo sută. Cred că acesta este răspunsul.

Eu nu am vorbit de opinii. Sutele de jurnaliști care mi-au adresat întrebări și cărora le-am răspuns de-a lungul acestui mandat și al mandatului precedent, de la Primăria Capitalei, dovedesc acest lucru. Niciodată nu am ales să răspund sau să nu răspund în funcție de opinia unui ziarist. Noi nu vorbim aici de opinie.”, a mai spus președintele.

Șeful statului a explicat că nu ține o evidență a tuturor declarațiilor făcute despre el și că, în cazul jurnalistului, a descoperit mesajele ofensatoare în timp ce analiza reacțiile publice la numirea procurorilor-șefi.

„Vă dați seama că nu fac Excel-uri cu tot ce a spus oricine despre mine. Întâmplător, în cazul acesta, pentru că a fost momentul numirii procurorilor-șefi, în care nu am înțeles reacția societății sau a unei părți din societate la gestul meu, am citit în detaliu ce s-a scris în zilele acelea despre numire”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că atunci a citit și mesajele publicate de Ovidiu Vanghele, în urma cărora a decis să nu mai colaboreze cu acesta.

„Și, cu ocazia asta, am citit ce a scris domnul Vanghele și am considerat că nu avem ce să mai facem împreună”, a afirmat șeful statului.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) declanșează controale comune în aproximativ 25 de locații din România, vizând ambulatorii publice și private. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță că inspectorii vor verifica posibile nereguli privind accesul pacienților la consultații, programările, pontajele medicilor și serviciile medicale decontate. Acțiunea vine după ce ministrul a încercat personal să obțină programări în mai multe spitale și a descoperit situații în care pacienților li se comunica faptul că nu mai există locuri disponibile decât anul viitor.

Ministerul Sănătății și CNAS încep controale în aproximativ 25 de locații

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi seară că a semnat ordinele necesare pentru declanșarea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății și Corpul de Control al CNAS.

Verificările vor viza aproximativ 25 de ambulatorii publice și private din mai multe zone ale țării.

„Astăzi am semnat ordinele de ministru pentru demararea unor controale comune, realizate de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii şi Corpul de Control al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în aproximativ 25 de locaţii din România”, anunţă, joi seară, ministrul Sănătăţii.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, controalele se vor desfășura în Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Iași, Arad, Timișoara, București, Ploiești, Pitești, Constanța și Târgu Mureș. Acțiunea face parte dintr-o verificare mai amplă a modului în care funcționează ambulatoriile și a accesului pacienților la serviciile medicale.

Sesizările pacienților, la baza verificărilor. Rogobete încurajează raportarea neregulilor

Ministrul Sănătății a precizat că numeroase persoane au transmis sesizări privind dificultățile întâmpinate în sistemul medical, inclusiv prin intermediul adresei oficiale a ministerului.

Rogobete a mulțumit pacienților care au semnalat probleme și a dat asigurări că informațiile primite vor fi analizate.

„Vreau să le mulţumesc tuturor celor care mi-au scris, inclusiv pe adresa oficială a Ministerului Sănătăţii, şi mi-au semnalat neregulile cu care s-au confruntat. Informaţiile dumneavoastră sunt extrem de valoroase! Vă asigur că tratăm aceste sesizări cu maximă seriozitate şi că vom verifica cât mai multe dintre situaţiile semnalate. Vă încurajez să îmi scrieţi în continuare. Vocea dumneavoastră contează pentru mine! Experienţele pacienţilor trebuie ascultate, iar problemele semnalate trebuie să ducă la măsuri concrete”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este identificarea problemelor care îngreunează accesul la consultații și adoptarea unor măsuri concrete pentru remedierea lor.

Alexandru Rogobete: „Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită”

Ministrul Sănătății susține că verificările nu urmăresc exercitarea unei presiuni asupra personalului medical, ci identificarea și sancționarea eventualelor abateri. Rogobete a subliniat că acțiunea „nu este o vânătoare de vrăjitoare” și a explicat scopul controalelor:

„Nu urmărim să punem presiune pe personalul medical, ci să identificăm neregulile, să sancţionăm abaterile acolo unde acestea se confirmă şi să reducem practicile care afectează accesul pacienţilor la servicii medicale”.

Ministrul a insistat că pacienții au dreptul la servicii medicale accesibile, corecte și transparente, iar regulile trebuie respectate atât în sistemul public, cât și în cel privat. Totodată, a transmis un avertisment celor care ar încerca să eludeze regulile sistemului de sănătate.

„Cine crede că mai poate fenta sistemul, are o părere greşită despre determinarea mea!”, a adăugat Rogobete.

Ce vor verifica inspectorii: programările pacienților, pontajele medicilor și decontările CNAS

Controalele anunțate joi vin în continuarea unei acțiuni la nivel național despre care Alexandru Rogobete a vorbit luni seară, într-o intervenție la Euronews.

Ministrul a explicat că verificările ar putea dura între două și trei luni și vor urmări modul în care sunt gestionate programările pacienților în ambulatoriile de specialitate.

Inspectorii vor analiza inclusiv pontajele medicilor și serviciile medicale decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Unul dintre obiective este identificarea eventualelor neconcordanțe între numărul pacienților programați și cel al consultațiilor raportate și decontate.

Ministrul Sănătății a sunat personal la spitale. Ce a descoperit când a încercat să se programeze

Decizia de intensificare a controalelor a fost luată după ce Alexandru Rogobete a încercat să obțină personal programări la ambulatoriile mai multor spitale din România.

Ministrul a povestit că a sunat fără să anunțe în prealabil unitățile medicale, pentru a verifica modul în care sunt tratați pacienții care solicită o consultație.

Experiențele au fost diferite: în unele spitale a găsit exemple pozitive, în timp ce în altele nu a reușit să obțină informațiile necesare sau i s-a comunicat că nu există locuri disponibile decât anul următor.

„Am sunat complet întâmplător în dimineaţa aceea. Am hotărât unde sun fără să anunţ pe nimeni. Am sunat la Timişoara, am sunat la Iaşi, în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, şi am avut exemple bune, şi îi felicit (…) Am avut şi exemple grave, unde nu mi s-a răspuns deloc la telefon, unde mi s-a răspuns greu, nici nu am terminat întrebarea sau nici nu am terminat să expun problema şi din start mi s-a spus că nu există locuri decât anul viitor. Am avut locuri în care atitudinea era una, din punctul meu de vedere, greşită”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Suspiciuni privind programările fictive. Rogobete explică ce ar putea descoperi controalele

Alexandru Rogobete a indicat și unul dintre fenomenele pe care inspectorii ar urma să le verifice: posibilitatea ca unele intervale de consultații să fie ocupate prin programări fictive.

Ministrul a explicat că o comparație între programările înregistrate și serviciile medicale decontate de CNAS ar putea evidenția eventuale nereguli.

„Dacă în programator există zece pacienţi, şi la CNAS decontaţi doar doi, înseamnă că diferenţa de opt sunt pacienţi fictivi doar pentru a-şi bloca programul fictiv în ambulatoriul de specialitate. Vedem cum arată cifrele, nu vreau să mă antepronunţ, deşi am o vagă idee de ceea ce se întâmplă, dar nu vreau să spun nimic până nu vine controlul”, a explicat ministrul.

Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume pentru transporturile comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz, afectată de războiul dintre Statele Unite și Iran. Peste 300 de atacuri și mai mult de 30 de navigatori uciși sunt bilanțul confruntărilor care au transformat una dintre cele mai importante rute comerciale dintre Europa și Asia într-o zonă de risc major. Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru România, după ce atacurile s-au extins în apropierea apelor sale, punând la încercare capacitatea NATO de a asigura securitatea flancului estic.

Potrivit unei analize publicate joi, 12 noiembrie, de cotidianul american The Wall Street Journal, intensificarea atacurilor împotriva navelor comerciale a făcut din Marea Neagră cea mai sângeroasă rută maritimă a anului. Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a afectat transporturile maritime încă din februarie 2022, a intrat într-o nouă etapă, în care navele civile și echipajele acestora sunt expuse unor amenințări tot mai mari.

Forțele ruse au atacat nave comerciale care transportau produse alimentare exportate din Ucraina, în timp ce forțele ucrainene au utilizat drone pentru a lovi transporturile maritime rusești. Escaladarea confruntărilor a afectat inclusiv zone în care navele comerciale încercau să se retragă pentru a evita pericolele din apropierea coastelor rusești și ucrainene.

Conform datelor companiei de securitate maritimă Ambrey, citate de publicația americană, în Marea Neagră au fost înregistrate peste 300 de atacuri de la începutul anului. Bilanțul acestora depășește 30 de navigatori morți, în timp ce peste 20 de persoane sunt date dispărute, potrivit informațiilor furnizate de organizații ale armatorilor, platforme de monitorizare a traficului maritim și autorități locale.

Prin comparație, Organizația Maritimă Internațională (IMO) a confirmat, până la 11 noiembrie, 134 de incidente în Strâmtoarea Ormuz și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu, soldate cu 25 de navigatori morți. Aceste incidente au fost înregistrate de la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la 28 februarie 2026.

Atacurile au ajuns în apropierea României și Bulgariei

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții este extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei, două state membre NATO care nu participă direct la războiul dintre Rusia și Ucraina.

În luna octombrie, au fost raportate atacuri asupra a 12 nave în largul celor două țări, iar aproape jumătate dintre incidente s-au soldat cu morți, dispăruți sau răniți în rândul echipajelor, potrivit datelor prezentate de The Wall Street Journal.

Unul dintre incidentele care ilustrează gravitatea situației s-a produs la 5 octombrie, când nava comercială Royad Mammadov, sub pavilion Saint Kitts și Nevis și operată de interese turcești, a fost cuprinsă de flăcări și s-a scufundat în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești.

Nava transporta porumb din portul ucrainean Ismail către Ravenna, în Italia. Două persoane au murit, iar autoritățile române au intervenit pentru salvarea a 11 membri ai echipajului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit atacul unor drone rusești. Autoritățile române au confirmat incidentul și operațiunile de salvare, fără să stabilească public, la acel moment, cauza incendiului.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind posibilitatea extinderii conflictului asupra transporturilor comerciale din apropierea teritoriului NATO.

Mai mulți lideri europeni au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atacurile recente, însă Moscova a respins acuzațiile. Identificarea autorilor fiecărui incident rămâne importantă, inclusiv pentru stabilirea naturii amenințărilor și a eventualelor măsuri de răspuns.

Situația maritimă se suprapune peste alte amenințări semnalate de statele europene pe flancul estic al NATO, inclusiv încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj atribuite Moscovei.

Uniunea Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru securitatea Mării Negre

Escaladarea atacurilor a determinat Uniunea Europeană să accelereze măsurile de securitate maritimă, iar România și Bulgaria vor avea un rol central în implementarea acestora.

Luni, 9 noiembrie, în timpul vizitei la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea înființării unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, care va fi gestionat de România și Bulgaria.

Totodată, România va beneficia de alte 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare pe mare, în contextul înmulțirii incidentelor soldate cu victime în rândul echipajelor comerciale.

„România se află în prima linie a securității europene”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind că țara noastră are un rol esențial în protejarea frontierelor, a spațiului aerian și a apelor Mării Negre.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor românești reprezintă o amenințare directă la adresa libertății navigației și a securității economice europene.

Centrul de securitate maritimă ar urma să îmbunătățească monitorizarea traficului naval, schimbul de informații și identificarea amenințărilor, inclusiv prin utilizarea unor sisteme moderne de supraveghere.

Potrivit precizărilor făcute marți, 10 noiembrie, de reprezentanții Comisiei Europene, obiectivul este ca noua structură să devină operațională în 2027. Un grup de lucru comun va stabili etapele concrete și termenele pentru implementare.

Nicușor Dan avertizează asupra încercărilor Rusiei de a extinde conflictul

Președintele României, Nicușor Dan, a abordat amenințările din Marea Neagră în discuțiile purtate cu Ursula von der Leyen.

Într-o declarație făcută luni, acesta a susținut că incidentele recente fac parte dintr-un spectru mai larg de acțiuni hibride atribuite Rusiei.

„Am avut numeroase incidente la Marea Neagră, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice”, a arătat Nicușor Dan, referindu-se și la incursiunile cu drone și campaniile de dezinformare.

Președintele a avertizat că Rusia încearcă să escaladeze conflictul declanșat în Ucraina și să atragă alte state europene în această confruntare.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea energetică și comerțul internațional, arătând că o pace durabilă în Ucraina și reconstrucția acesteia depind inclusiv de securizarea regiunii.

NATO, pusă în fața unei noi provocări pe flancul estic

Extinderea atacurilor către apele din apropierea României și Bulgariei reprezintă o provocare suplimentară pentru NATO, într-o regiune în care Alianța se confruntă deja cu presiuni militare și amenințări hibride.

Potrivit Reuters, NATO a anunțat planuri de consolidare a prezenței sale în regiune prin avioane de patrulare, radare și drone, pentru îmbunătățirea supravegherii și a capacităților de detectare a amenințărilor.

Totuși, securizarea transporturilor comerciale din Marea Neagră ridică probleme complexe. Navele circulă prin ape teritoriale, zone economice exclusive și ape internaționale, iar incidentele care au loc în afara teritoriului statelor membre NATO nu determină automat activarea mecanismelor de apărare colectivă.

În plus, identificarea autorilor atacurilor este esențială pentru stabilirea responsabilității și pentru eventualele măsuri de răspuns.

Traficul maritim, în scădere puternică: Cu 41% mai puține nave intrate prin Bosfor

Consecințele economice ale atacurilor sunt deja vizibile, iar datele privind traficul maritim arată o reducere accentuată a circulației navelor comerciale.

Potrivit Global Fishing Watch, citată de The Wall Street Journal, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor în octombrie 2026 a fost cu 41% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În același interval, tranziturile în ambele direcții s-au redus cu 38%, pe fondul creșterii riscurilor de securitate și al modificării rutelor utilizate de operatorii maritimi.

Scăderea traficului afectează o regiune cu o importanță majoră pentru comerțul internațional, în special pentru exporturile de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

Marea Neagră este mărginită de șase state (România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina) și reprezintă un coridor comercial strategic, cu legături către Marea Mediterană prin strâmtorile turcești.

Pentru România, perturbarea circulației navelor poate avea implicații asupra activității Portului Constanța, asupra transporturilor de mărfuri și asupra costurilor logistice. Creșterea riscurilor de securitate poate determina inclusiv majorarea primelor de asigurare sau schimbarea rutelor comerciale, cu efecte asupra competitivității transportului maritim.

Jandarmeria Capitalei a anunţat, joi, măsuri de ordine şi siguranţă publică pentru meciul echipei naţionale de fotbal cu Polonia, de pe Arena Naţională, din Liga Naţiunilor, informează news.ro.

Pentru desfăşurarea în condiţii de ordine şi siguranţă publică a acestui eveniment sportiv, Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, va lua măsuri pentru deplasarea în condiţii de siguranţă a suporterilor la şi de la stadion, precum şi pentru asigurarea unui climat de siguranţă la nivelul Capitalei.

În Centrul Vechi, ca punct de atracţie, se va acţiona în sistem integrat, jandarmerie, poliţie şi pompieri, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea unui climat de siguranţă publică.

În cadrul dispozitivului de ordine publică, se vor afla jandarmi din cadrul echipelor de dialog, vorbitori de limba engleză, care vor participa la această misiune cu scopul de a asigura o bună relaţionare cu suporterii echipei oaspete. Aceştia vor fi sprijiniţi de doi poliţişti din Polonia, care au misiunea de a facilita dialogul şi transmiterea principalelor mesaje ale autorităţilor române.

Accesul spectatorilor, atât în complexul sportiv pentru „Arena Fanilor”, cât şi în stadion, se va face începând cu ora 18:45, doar pe baza biletelor sau invitaţiilor puse la dispoziţie de organizator, alături de un document de identitate în format fizic sau electronic, prin cele trei intrări: bd. Basarabia, str. Maior Ion Coravu şi bd. Pierre de Coubertin.

Jandarmeria reaminteşte că pe bd. Basarabia sunt lucrări de reabilitare a liniei de tramvai, motiv pentru care fanii ar trebui să vină din timp la stadion, începând cu ora deschiderii porţilor de acces, pentru a evita aglomeraţia în jurul punctului de intrare în arena sportivă şi pentru a preveni eventuale incidente ce pot apărea din această cauză.

Suporterii oaspeţi, care vor efectua deplasarea către stadion, pornind din Centrul Vechi al Capitalei, pot folosi următoarele rute de deplasare:

Cu troleibuzele 85 şi 90, din Piaţa Universităţii – staţia „Universitate”, până la staţia „Aura Buzescu”, urmând ca fiecare persoană să achite, la îmbarcare, costul călătoriei (se accepta şi plata cu card bancar). După coborârea la staţia „Aura Buzescu” https://maps.app.goo.gl/joVF1waEudh1tjiy9, deplasarea se va face pe str. Tony Bulandra, până la locul de adunare.

Pentru retur, aceştia pot folosi aceleaşi linii de transport. Deplasarea acestora se va face sub protecţia forţelor de ordine.

Totodată, suporterii oaspeţi, care aleg alte trasee de deplasare, sunt aşteptaţi în proximitatea arenei sportive, pe str. Tony Bulandra, cu acces din str. Vatra Luminoasă, începând cu ora 18:45.

Accesul suporterilor oaspeţi se va realiza sub îndrumarea forţelor de ordine, printr-o intrare special destinată din zona intersecţiei str. Tony Bulandra cu str. Maior Ion Coravu şi vor fi conduşi în zona special amenajată de la Peluza I Nord.

“Pentru siguranţa lor şi a celorlaţi cetăţeni, recomandăm suporterilor oaspeţi să evite deplasarea pe traseele utilizate de suporterii echipei naţionale a României. Astfel, menţionăm ca rute de evitat: Piaţa Unirii, bd. Unirii, Piaţa Alba Iulia, bd. Decebal, Piaţa Hurmuzachi, str. Maior Ion Coravu, bd. Pierre de Coubertin şi bd. Basarabia”, menţionează Jandarmeria.

Programul de circulaţie al tuturor mijloacelor de transport în comun care defluiesc din zona stadionului va fi prelungit. Pentru informaţii suplimentare accesaţi link-ul: https://www.stb.ro/info.

În stadion sunt permise exclusiv steagurile naţionale ale României şi ale Poloniei, arborate pe suport din material plastic.

Pentru acest meci de fotbal, din raţiuni de siguranţă, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor şi persoanelor, cu scopul de a preveni introducerea în stadion atât a materialelor pirotehnice, cât şi a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare.

În acest context, pentru a evita aglomeraţia în jurul punctelor de intrare în arena sportivă şi pentru a preveni eventuale incidente ce pot apărea din această cauză, recomandăm tuturor spectatorilor să vină din timp la stadion, începând cu ora deschiderii porţilor de acces.

Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a evenimentului sportiv, Jandarmeria Capitalei adresează spectatorilor următoarele recomandări:

– să manifeste răbdare, să respecte indicaţiile jandarmilor şi să evite implicarea în conflicte de orice natură;

– în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială, să solicite sprijinul forţelor de ordine din zonă;

– părinţii să supravegheze cu atenţie sporită copiii.

Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la această competiţie sportivă.

Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi, subliniază Jandameria.

Sub un alt aspect, în conformitate cu prevederile art. 11 din Hotărârea de Guvern nr. 859/2021 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spaţiul aerian naţional, efectuarea de zboruri cu aeronave civile fără pilot la bord (tip dronă) deasupra municipiului Bucureşti, fără deţinerea autorizaţiilor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 de lei la 40.000 de lei.

Naţionala României încheie partidele din grupa de Liga Naţiunilor prin „dubla” programată în luna noiembrie:

Sâmbătă, 14 noiembrie, 21:45, Arena Naţională (Bucureşti): ROMÂNIA – Polonia 

Marţi, 17 noiembrie, 21:45, Stadion Bilino Polje (Zenica): Bosnia-Herţegovina – ROMÂNIA

Înainte de această dublă, România ocupă ultimul loc în grupa B4, fără puncte, înregistrând înfrâgeri în primele patru meciuri.

România are nevoie de prevenție antidrog înainte ca adolescenții să devină consumatori. Peste 50.000 de participanți la campanie națională „Conștient, nu dependent”.

Un adolescent care nu a consumat niciodată droguri are nevoie de altfel de sprijin decât un adult care se confruntă deja cu dependența. Pentru primul, provocarea poate apărea într-un grup de prieteni, atunci când cineva îi propune să încerce o substanță și îl asigură că nu există niciun pericol. În acel moment, simpla cunoaștere a riscurilor poate să nu fie suficientă pentru a spune „nu”.

Tocmai această diferență se află în centrul programelor moderne de prevenție din mai multe state europene. Mesajele generale despre pericolul drogurilor sunt completate cu activități prin care adolescenții învață să gestioneze presiunea anturajului, să își înțeleagă emoțiile și să ia decizii în situații dificile.

În România, campania națională „Conștient, nu dependent”, organizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a ajuns în 2026 în peste 30 de orașe. La întâlnirile cu specialiști au participat peste 50.000 de copii, tineri, profesori și părinți, iar acțiunile continuă până la sfârșitul anului.

Ce fac diferit școlile din Franța și Germania

În Franța, programul de prevenție Unplugged, destinat elevilor de 12–14 ani, a fost implementat în 267 de colegii începând din 2019. În locul unor simple prelegeri despre efectele drogurilor, profesorii folosesc exerciții interactive, jocuri de rol și discuții despre influența grupului.

Programul a fost evaluat de Santé publique France, instituția franceză de sănătate publică. Rezultatele obținute în rândul elevilor au arătat reduceri semnificative ale consumului și inițierii consumului de tutun, alcool și canabis.

Germania folosește, la rândul său, programe adaptate vârstei. Institutul Federal pentru Sănătate Publică promovează „Cannabis Kompakt”, care include trei sesiuni educaționale de câte 90 de minute, și „Cannabis – Quo vadis?”, un atelier în care adolescenții discută despre riscuri și despre informațiile greșite asociate consumului.

Pentru părinți există materiale separate, care îi ajută să abordeze problema acasă. Cu alte cuvinte, adulții primesc instrumente pentru comunicare și recunoașterea problemelor, în timp ce elevii exersează comportamente care îi pot ajuta să evite consumul.

Abordarea este susținută de Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA). Potrivit specialiștilor europeni, informarea despre efectele drogurilor, folosită singură, nu are un impact demonstrat asupra comportamentului. Programele care dezvoltă competențele sociale și emoționale ale elevilor oferă rezultate mai promițătoare.

Peste 50.000 de participanți la întâlnirile antidrog din România

Această orientare către prevenția timpurie se regăsește și în campania „Conștient, nu dependent”, desfășurată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

În cadrul întâlnirilor organizate în țară, expertul antidrog Cătălin Țone discută cu adolescenții despre riscurile consumului, influența anturajului și situațiile în care o propunere aparent nevinovată poate ascunde consecințe grave.

Psihologul Gabriela Maalouf, expert educațional al Fundației, abordează dificultățile emoționale ale adolescenților și relația cu părinții. Discuțiile urmăresc să îi ajute pe tineri să recunoască situațiile de risc și să știe cui pot cere sprijin.

Numărul de participanți arată amploarea campaniei, dar nu reprezintă, în sine, o măsurare a reducerii consumului. Pentru a stabili eficiența pe termen lung a unor asemenea intervenții sunt necesare evaluări ale schimbărilor de comportament.

În România există și inițiative publice de prevenție. Ministerul Educației și agenția națională responsabilă de politicile privind drogurile au lansat în 2025 ghiduri metodologice pentru profesori. Rămâne însă important ca activitățile să fie aplicate constant, în cât mai multe școli, și să fie adaptate nevoilor elevilor.

Din acest motiv, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României derulează și proiectul „Ora de dirigenție – un an întreg pentru prevenție”, care încurajează profesorii să continue discuțiile despre droguri pe parcursul anului școlar.

Experiența europeană arată că prevenția nu poate fi redusă la un avertisment transmis ocazional. Pentru un adolescent, contează să fi discutat și exersat din timp felul în care poate reacționa atunci când drogurile apar în propriul anturaj. Iar această pregătire are nevoie de continuitate, atât în școală, cât și în familie.

Un set de hărți distribuite de platforma de geopolitică GEOPOL 21 prezintă cum ar vrea Vladimir Putin să își extindă puterea spre Europa de Est prin ocuparea de teritorii.

Potrivit acestor schițe, planul ideal al Rusiei s-ar desfășura în mai multe etape. Mai întâi ar viza cucerirea țărilor baltice și a Republicii Moldova, iar mai apoi invadarea Ucrainei și a Belarusului. La final, Rusia ar ocupa și câteva regiuni din Polonia și România.

De ce vrea Putin zone de influență

Contraamiralul Constantin Ciorobea, fost oficial NATO la Napoli, spune că aceste hărți arată doar dorințele lui Vladimir Putin, nu ce se poate întâmpla în realitate.

El crede că liderul de la Kremlin cere zone de influență în Europa de Est de frică să nu i se prăbușească economia după războiul din Ucraina, notează Newsweek.

Practic, Moscova ar vrea să folosească din nou resursele vecinilor, așa cum lua grânele României în 1946.

NATO nu își va retrage trupele, America nu va accepta schimbarea granițelor din Europa, iar China nu îl va susține pe Putin într-un astfel de demers.

„Încearcă să le distragă atenția rușilor de la sărăcie”

Generalul-locotenent Cătălin Tomescu, fost șef al Comandamentului NATO de la Sibiu, este și mai direct și le numește „prostii” și „fabulații”.

El amintește că orice atac asupra României, Poloniei sau țărilor baltice ar însemna un război direct cu NATO. Chiar dacă Putin visează să refacă fosta Uniune Sovietică și ar vrea controlul asupra gurilor Dunării sau a gazelor din Dobrogea, așa ceva este imposibil.