Permisul de conducere în format digital va deveni, în următorii ani, documentul standard eliberat în statele Uniunii Europene. Schimbarea face parte dintr-o amplă reformă europeană care urmărește modernizarea sistemului de obținere și verificare a permiselor auto, simplificarea procedurilor administrative și creșterea siguranței rutiere. Noile reguli îi vor viza și pe șoferii din România, însă există o veste importantă pentru cei care preferă documentele clasice: permisul auto fizic nu va fi eliminat, iar conducătorii auto vor putea solicita în continuare eliberarea acestuia.

Reforma este prevăzută de Directiva europeană 2025/2205, adoptată la 22 octombrie 2025 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 5 noiembrie 2025. Noile prevederi introduc permisul digital european, care va putea fi accesat de pe telefonul mobil sau de pe un alt dispozitiv electronic și va fi integrat în Portofelul european pentru identitate digitală.

Potrivit calendarului stabilit la nivel european, statele membre trebuie să își adapteze legislațiile până la 26 noiembrie 2028, iar majoritatea noilor prevederi vor deveni aplicabile începând cu 26 noiembrie 2029. Există însă și măsuri care au termene diferite de implementare.

Permisul auto digital va deveni documentul standard în Uniunea Europeană

Una dintre cele mai importante schimbări vizează modul în care conducătorii auto își vor putea prezenta dreptul de a conduce. În locul cardului din plastic, permisul digital va putea fi păstrat în portofelul european pentru identitate digitală, pe telefon sau pe un alt dispozitiv compatibil.

Documentul electronic va conține informațiile necesare pentru identificarea titularului și verificarea categoriilor de vehicule pe care acesta are dreptul să le conducă. Autoritățile vor putea verifica autenticitatea permisului și eventualele restricții aplicate dreptului de a conduce.

Comisia Europeană precizează că permisul digital va fi recunoscut în statele membre și va simplifica inclusiv procedurile de înlocuire, reînnoire și preschimbare a documentului atunci când o persoană se mută într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Șoferii vor putea solicita în continuare permisul auto fizic

Deși permisul digital va deveni formatul standard de eliberare după perioada de tranziție, legislația europeană nu prevede dispariția definitivă a documentului fizic.

Dimpotrivă, Directiva 2025/2205 stabilește explicit dreptul cetățenilor de a solicita permisul auto în format fizic, fie în locul celui digital, fie împreună cu acesta. Autoritățile naționale trebuie să respecte această opțiune și să nu îi dezavantajeze pe cetățenii care preferă documentul clasic.

Această prevedere este importantă mai ales pentru persoanele care nu dețin un telefon inteligent, nu folosesc frecvent aplicații digitale sau preferă să aibă asupra lor un document fizic.

De asemenea, permisul în format fizic poate fi util în călătoriile în afara Uniunii Europene, în special în țările care nu recunosc documentele digitale europene.

Prin urmare, șoferii români nu trebuie să își facă griji că vor fi obligați să renunțe definitiv la actualul permis de conducere.

Ce se schimbă pentru șoferii începători. Tinerii de 17 ani vor putea conduce însoțiți

Reforma europeană aduce modificări importante și pentru persoanele care urmează să obțină permisul de conducere.

Una dintre cele mai importante măsuri este introducerea unui sistem european de conducere însoțită pentru tinerii de 17 ani care obțin permisul pentru categoria B.

Aceștia vor putea conduce înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, însă numai în prezența unui însoțitor care îndeplinește condițiile stabilite de legislație. Scopul măsurii este de a le permite tinerilor să acumuleze experiență la volan sub supravegherea unui conducător auto cu experiență.

Statele membre trebuie să introducă această măsură până la 26 noiembrie 2028.

Perioadă de probă de minimum doi ani pentru conducătorii auto începători

O altă prevedere importantă vizează șoferii începători, care vor avea o perioadă de probă de cel puțin doi ani.

În acest interval, aceștia vor fi supuși unor reguli și sancțiuni mai stricte, în special în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise.

Directiva europeană prevede, de asemenea, măsuri pentru reducerea riscurilor asociate nerespectării obligației de a purta centura de siguranță și de a utiliza sistemele de protecție pentru copii.

Scopul este reducerea numărului de accidente grave în care sunt implicați conducătorii auto fără suficientă experiență.

Noile reguli europene vor modifica și pregătirea viitorilor șoferi. Cursurile și examenele auto vor acorda o atenție mai mare protejării participanților vulnerabili la trafic.

Printre aceștia se numără pietonii, bicicliștii și persoanele care utilizează trotinete electrice sau alte mijloace de micromobilitate.

În plus, candidații vor trebui să dobândească mai multe cunoștințe despre sistemele moderne de asistență la conducere și tehnologiile automatizate instalate pe automobile.

Această schimbare vine în contextul în care vehiculele moderne sunt echipate cu tot mai multe sisteme electronice care pot interveni în timpul deplasării, iar șoferii trebuie să înțeleagă modul în care acestea funcționează și limitele lor.

Suspendarea permisului pentru abateri grave va putea produce efecte în întreaga Uniune Europeană

O altă modificare importantă îi privește pe șoferii care comit abateri grave în alte state membre decât cel în care le-a fost eliberat permisul de conducere.

Până acum, o interdicție de a conduce aplicată într-un alt stat putea produce efecte, în general, doar pe teritoriul țării respective. Noile reguli europene urmăresc să elimine această diferență și să împiedice conducătorii auto să evite consecințele unor fapte grave prin simpla trecere a frontierei.

Ce abateri pot duce la interdicții recunoscute în toate statele membre

Printre faptele grave vizate de noile prevederi se numără:

• Conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

• Depășirea limitei legale de viteză cu cel puțin 50 km/h.

• Producerea unui accident rutier soldat cu decesul sau rănirea gravă a unei persoane, ca urmare a conducerii imprudente.

În asemenea situații, statul în care a fost comisă abaterea va transmite informațiile relevante autorităților din țara care a eliberat permisul. În condițiile prevăzute de legislația europeană, statul emitent va putea aplica la nivel național interdicția de a conduce.

Măsura este prevăzută de Directiva 2025/2206, care completează reforma europeană privind permisele de conducere și recunoașterea interdicțiilor de a conduce.

Când vor intra în vigoare noile reguli în România

Pentru șoferii români, schimbările nu vor apărea peste noapte. România, la fel ca celelalte state membre, trebuie să transpună noile prevederi europene în legislația națională și să pregătească sistemele informatice și procedurile administrative necesare.

Conform Directivei 2025/2205, termenul general pentru adoptarea și publicarea măsurilor naționale este 26 noiembrie 2028. Majoritatea prevederilor vor trebui aplicate începând cu 26 noiembrie 2029.

Există însă și termene speciale. De exemplu, măsurile referitoare la conducerea însoțită pentru tinerii de 17 ani trebuie transpuse și aplicate până la 26 noiembrie 2028.

În ceea ce privește permisul digital, acesta va deveni formatul standard la 54 de luni de la adoptarea primului act de punere în aplicare necesar introducerii sale. Așadar, data exactă la care va deveni formatul implicit depinde de calendarul acestor acte europene.

Comisia Europeană a publicat la 29 iulie 2026 o strategie de implementare prin care oferă statelor membre îndrumări și sprijin tehnic pentru aplicarea noilor reguli.

Până atunci, conducătorii auto din România trebuie să respecte legislația națională aflată în vigoare. Actualele permise de conducere nu devin automat nevalabile doar pentru că reforma europeană a fost adoptată.

Așadar, permisul auto nu dispare în sensul eliminării totale a documentului fizic. Schimbarea majoră este trecerea la un sistem în care varianta digitală va deveni standard, în timp ce documentul clasic va rămâne disponibil pentru cei care îl solicită.

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că vrea să „rezolve problema Cubei” înainte de a-şi încheia mandatul şi a afirmat că ar lua „cu siguranţă în considerare” folosirea forţei militare împotriva statului insular, potrivit Anadolu.

Întrebat, în cadrul unui interviu acordat Salem News Channel, dacă ar autoriza o intervenţie militară înainte de sfârşitul preşedinţiei sale, Trump a răspuns: „Vreau să rezolv problema Cubei înainte să plec”.

„Urmărim situaţia foarte îndeaproape. O duce foarte rău. Este, practic, un stat eşuat”, le-a declarat Trump reporterilor.

Liderul de la Casa Albă l-a lăudat pe secretarul de Stat Marco Rubio, ai cărui părinţi sunt originari din Cuba, afirmând că acesta „şi-ar dori foarte mult să facă asta”.

„Mi-ar plăcea să pot face acest lucru pentru oameni, pentru cubanezii care au venit în America şi au fost trataţi foarte rău”, a adăugat preşedintele american.

Două studii publicate în revista Nature aduc o perspectivă nouă asupra unuia dintre cele mai agresive tipuri de cancer cerebral. Oamenii de știință au descoperit că celulele glioblastomului nu își schimbă comportamentul la întâmplare pentru a supraviețui tratamentului, ci urmează anumite reguli moleculare. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide calea unor terapii care să determine tumorile să adopte stări mai puțin agresive.

Glioblastomul este considerat unul dintre cele mai mortale cancere cerebrale. Unul dintre motivele pentru care este atât de dificil de tratat ține de capacitatea celulelor tumorale de a-și schimba identitatea. Unele capătă trăsături asemănătoare neuronilor, altele se comportă precum celulele stem, în timp ce altele dezvoltă caracteristici asociate unor forme mai agresive ale bolii.

Această flexibilitate, numită plasticitate celulară, le permite celulelor canceroase să se adapteze și să reziste tratamentelor. Noile cercetări arată însă că transformările lor respectă tipare recurente, care ar putea fi influențate, notează SciTechDaily.

Un atlas molecular al glioblastomului, construit din tumori prelevate de la pacienți

Studiile au fost realizate de cercetători de la Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL), Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) și Institutul Wellcome Sanger.

Pentru a înțelege cum își schimbă celulele tumorale starea, echipele au analizat ADN-ul, ARN-ul și informațiile epigenetice din probe prelevate de la 12 pacienți. Astfel, au construit unul dintre cele mai detaliate atlase moleculare ale glioblastomului.

Cercetătorii au urmărit să afle dacă trecerea celulelor de la o stare la alta este un proces aleatoriu sau dacă există un sistem de reguli care îl controlează.

„Am vrut să aflăm dacă există un sistem specific bazat pe reguli care să determine modul în care celulele trec între aceste stări”, a explicat Oliver Stegle, de la EMBL Heidelberg și DKFZ.

Rezultatele au arătat că celulele canceroase urmează trasee recurente atunci când își schimbă comportamentul. Mai mult, diferitele stări celulare nu sunt distribuite la întâmplare în interiorul tumorii, ci ocupă zone distincte.

Acest tipar a fost confirmat și prin analiza unor organoizi tumorali crescuți în laborator. Potrivit lui Omer Bayraktar, de la Institutul Wellcome Sanger, organizarea spațială a celulelor a fost observată în toate tumorile analizate, indiferent de pacient.

Inteligența artificială identifică mecanismele care controlează celulele

Într-o etapă ulterioară, cercetătorii au analizat reglarea genelor în peste un milion de celule de glioblastom provenite de la pacienți. Cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială bazat pe învățare profundă, numit scDORI, au identificat regulatorii moleculari care influențează tranziția celulelor între diferite stări.

O parte dintre acești regulatori funcționează ca niște mecanisme de protecție. Ei mențin celulele într-o stare relativ stabilă și le limitează capacitatea de a se transforma, ceea ce ar putea reduce adaptabilitatea tumorii.

„În loc să vedem această eterogenitate doar ca pe un obstacol, putem folosi inteligența artificială pentru a învăța din ea și a extrage regulile care determină modul în care celulele își aleg soarta”, a declarat Oliver Stegle.

Descoperirea este importantă deoarece sugerează că cercetătorii nu trebuie neapărat să controleze fiecare celulă tumorală în parte. Modificarea activității unui număr redus de regulatori ar putea fi suficientă pentru a împinge celulele către stări mai puțin periculoase.

O proteină a redus agresivitatea tumorii în experimentele pe șoareci

Una dintre cele mai promițătoare descoperiri a vizat regulatorul molecular MYT1L. Atunci când cercetătorii i-au crescut activitatea în celulele de glioblastom provenite de la pacienți, acestea și-au redus plasticitatea și au prezentat mai puține caracteristici maligne.

Efectul a fost observat și în experimentele pe animale. Șoarecii cărora le-au fost transplantate celulele tumorale modificate au supraviețuit mai mult decât cei care au primit celule de control.

Moritz Mall, de la DKFZ, a explicat că rezultatele nu se limitează la MYT1L. Metoda dezvoltată de echipă a permis identificarea regulatorilor implicați în mai multe stări majore ale celulelor tumorale, iar predicțiile au fost verificate experimental.

„Am reușit să ghidăm celulele tumorale în stări specifice manipulând doar un număr mic de regulatori”, a precizat cercetătorul.

De la experimente la posibile tratamente, un drum care abia începe

Deși rezultatele sunt încurajatoare, transformarea lor într-un tratament disponibil pacienților rămâne o perspectivă de viitor. Experimentele arată că reprogramarea celulelor tumorale este posibilă în condiții de laborator și în modele animale, dar nu demonstrează încă eficiența sau siguranța unei asemenea abordări la oameni.

Cercetătorii consideră însă că metoda ar putea avea aplicații dincolo de glioblastom. Atlasul molecular și instrumentul de inteligență artificială sunt deja folosite pentru investigarea altor tipuri de cancer și a unor afecțiuni cerebrale.

Miza este una importantă: în loc să urmărească doar distrugerea celulelor canceroase, viitoarele terapii ar putea încerca să le schimbe comportamentul, forțându-le să adopte stări mai puțin agresive și mai vulnerabile la tratament.

Condițiile sunt stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 111/2010. Intervalul analziat este mai larg decât ultmul an. Autoritățile verifică situațoia solicitantului în cele 24 de luni anterioare nașerii copilului. Astfel, cineva care a avut o pauză profesională poate îndeplini cerința dacă a acumulat lunile necesare în partea rămasă a acestui interval.

Lunile eligibile nu trebuie să provină exclusiv dintr-un contract individual de muncă. Ele pot rezulta din venituri eligibile, din perioade asimilate sau din combinarea acestor situații, cu respectarea condițiilor legale. Verificarea se face pe baza documentelor, nu doar pornind de la statutul profesional pe care părintele îl are la momentul depunerii cererii.

Venituri acceptate fără contract de muncă

Pe lângă salarii și veniturile asimilate acestora, în calcul pot intra veniturile din activități independente, inclusiv cele obținute de o persoană fizică autorizată. Sunt relevante și drepturile de proprietate intelectuală, precum drepturile de autor, dacă încadrarea fiscală și celelalte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Alte categorii eligibile sunt veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legislației fiscale. Dacă părintele a avut simultan mai multe surse eligibile, acestea pot fi cumulate potrivit regulilor aplicabile. Pentru stabilirea indemnizației sunt utilizate veniturile nete determinate fiscal, nu, pur și simplu, totalul sumelor brute încasate.

Citește și: Șefa Casei de Pensii, anunț despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027: „Trebuie bugetată diferența și dacă este sustenabilă, suntem pregătiți”

Printre situațiile recunoscute se află șomajul indemnizat sau înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea acordării indemnizației, concediile medicale și perioadele cu indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Pot conta și concediul pentru creșterea unui alt copil, pensia de invaliditate ori concediul de acomodare în cazul adopției.

În condițiile prevăzute de lege, sunt acceptate și cursurile de zi la liceu sau facultate, anumite intervale dintre absolvire și continuarea studiilor, precum și perioada de 60 de zile de după absolvire. Aceste exemple nu transformă orice pauză de activitate într-o lunp eligibilă: fiecare situație trebuie dovedită și încadrată în prevederile aplicabile.

Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete aferente celor 12 luni eligibile. Pentru 2026, cuantumul minim înainte de reținerea contribuției de sănătate este de 1.651 de lei lunar, iar plafonul maxim este de 8.500 de lei. Aceste valori sunt prezentate ca sume brute ale indemnizației, deși baza de calcul este alcătuită din venituri nete.

Din august 2025 se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Aplicarea procentului la minimul de 1.651 de lei conduce matematic la 1.485,90 lei, adică aproximativ 1.486 de lei încasați. La plafonul maxim, suma rămasă după contribuție este de 7.650 de lei pe lună.

De exemplu, pentru o medie eligibilă a veniturilor nete de 4.000 de lei, calculul de 85% conduce la o indemnizație de 3.400 de lei înainte de CASS. După reținerea de 10%, rezultă 3.060 de lei. Exemplul este orientativ; stabilirea dreptului individual depinde de veniturile și perioadele dovedite în dosar.

Citește și: Plata CASS ar urma să nu se mai aplice pentru o categorie de angajați. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a scăpa de această obligație

Unde se depune cererea

Cererea se depune la primăria de domiciliu sau de reședință, iar dosarul ajunge la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, care verifică îndeplinirea condițiilor. Pot fi necesare actele de identitate, certificatul de naștere al copilului, dovezile veniturilor ori perioadelor asimilate și extrasul de cont pentru plata bancară.

Pentru persoanele fără drept la concediu de maternitate, depunerea în cel mult 60 de zile lucrătoare de la naștere permite acordarea indemnizației de la data nașterii. În celelalte cazuri, termenul legal de 60 de zile lucrătoare se raportează la încetarea concediului de maternitate. Depășirea termenului conduce, de regulă, la acordarea dreptului de la depunerea cererii. Indemnizația se acordă, în general, până la doi ani, respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilitate.

Președintele Nicușor Dan a explicat joi, 12 noiembrie, la Dublin, de ce nu a dus la capăt demersurile anunțate în primăvară privind situația din justiție. Întrebat ce s-a întâmplat cu proiectul pe care promisese să îl finalizeze într-un interval scurt, șeful statului a invocat criza guvernamentală și negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, care i-ar fi consumat cinci luni și jumătate. Nicușor Dan a anunțat că își va relua preocupările, inclusiv prezentarea unei sinteze privind războiul hibrid al Rusiei și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, despre întârzierile înregistrate în realizarea demersurilor promise în domeniul justiției.

Jurnalista Elena Crângașu, de la Cotidianul, i-a amintit șefului statului că, în luna aprilie, afirmase că lucrările erau deja începute și că proiectul ar putea fi finalizat în aproximativ o lună.

„Ce s-a mai întâmplat între timp?”, l-a întrebat jurnalista.

Răspunsul președintelui a fost că schimbările politice și negocierile pentru constituirea unei majorități i-au modificat prioritățile.

„S-a întâmplat că a căzut Guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate, pe care mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a susținut că această perioadă a consumat timp și energie care ar fi putut fi dedicate altor proiecte.

„Așa cum am spus în conferința de acum câteva zile, din păcate, această criză a luat multe resurse de timp și energie de la mulți dintre noi”, a explicat președintele.

Nicușor Dan: „Îmi voi relua preocupările”

Întrebat dacă demersul privind justiția va fi abandonat, Nicușor Dan a răspuns că intenționează să revină la proiectele amânate.

Președintele a argumentat că existența unui guvern și încheierea negocierilor pentru formarea majorității îi permit să se concentreze din nou asupra angajamentelor asumate anterior.

„Acum că avem Guvern și că se ocupă de partea executivă și că nu mai am o responsabilitate de a discuta zilnic cu partidele, încercând să găsesc formule de compromis pentru majoritate, îmi voi relua preocupările”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului nu a avansat însă un nou termen pentru finalizarea demersului privind justiția.

Președintele promite să revină și asupra anulării alegerilor prezidențiale

În același răspuns, Nicușor Dan a adus în discuție un alt angajament rămas nefinalizat: prezentarea publică a unei sinteze privind războiul hibrid desfășurat de Rusia și circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale din 2024.

„Inclusiv pe a prezenta românilor o sinteză a războiului hibrid al Rusiei, inclusiv anularea alegerilor. Tot ce am spus că fac, reiau”, a declarat președintele.

Declarația vine la numai două zile după ce șeful statului a fost întrebat, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni, când va fi făcut public raportul privind anularea scrutinului prezidențial.

Marți, 10 noiembrie, Nicușor Dan a susținut că documentul trebuie să prezinte nu doar neregulile financiare identificate în campania electorală, ci și contextul mai larg al ingerințelor externe și al acțiunilor hibride atribuite Federației Ruse.

Președintele a invocat cheltuielile electorale nedeclarate, investigațiile privind proveniența banilor și informațiile prezentate anterior de procurori despre posibile influențe rusești.

Totodată, el a vorbit despre atacuri cibernetice, sabotaje și campanii de dezinformare care au vizat mai multe state europene.

Nicușor Dan nu a precizat nici atunci o dată pentru publicarea raportului.

Ce promisese Nicușor Dan în aprilie despre justiție

În aprilie 2026, președintele anunțase că intenționează să organizeze o consultare a magistraților privind problemele din sistemul judiciar.

La 16 aprilie, într-un interviu acordat Europa FM, Nicușor Dan afirma că pregătirile tehnice erau deja în desfășurare și estima că referendumul în rândul magistraților ar putea fi organizat în cel mult o lună.

Consultarea urma să clarifice dacă problemele semnalate public de unii magistrați, inclusiv cele privind promovările, conducerea instanțelor și activitatea Inspecției Judiciare, sunt percepute ca fiind sistemice în interiorul profesiei.

Inițiativa fusese anunțată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a readus în atenția publică acuzațiile privind presiunile și mecanismele de influență din sistemul judiciar.

În decembrie 2025, Nicușor Dan discutase cu magistrați despre problemele reclamate și anunțase că este necesară o analiză mai amplă a situației.

La aproape șapte luni de la declarațiile din aprilie, consultarea anunțată nu a fost organizată.

Criza politică, invocată și în explicațiile de la Cotroceni

Nicușor Dan a oferit o justificare similară și marți, 10 noiembrie, în timpul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni.

Întrebat de ce nu a intervenit public după ce mai mulți magistrați care au reclamat probleme în justiție au ajuns să fie cercetați disciplinar, președintele a explicat că dialogul început la sfârșitul anului trecut a fost întrerupt de criza politică.

Șeful statului a amintit discuțiile purtate cu magistrații în decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026 și a susținut că, ulterior, negocierile politice au consumat energia instituțională.

El s-a declarat pregătit să reia dialogul cu reprezentanții sistemului judiciar.

Președintele a afirmat și că problemele Inspecției Judiciare trebuie documentate riguros, solicitând exemple concrete și dosare care să permită evaluarea eventualelor abuzuri.

Controverse după declarațiile președintelui despre magistrații cercetați disciplinar

Poziția exprimată de Nicușor Dan la Cotroceni a provocat reacții în sistemul judiciar.

Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a susținut miercuri, 11 noiembrie, că îi transmisese președintelui, încă din 19 octombrie, prin intermediul unui consilier, documentele referitoare la procedura disciplinară care o vizează.

Magistrata a contestat astfel afirmațiile șefului statului potrivit cărora nu văzuse asemenea documente și a cerut lămurirea modului în care informațiile au circulat în interiorul Administrației Prezidențiale.

Tot miercuri, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că procedurile disciplinare împotriva magistraților trebuie desfășurate obiectiv și independent de opiniile exprimate public de persoanele vizate.

În acest context, anunțul făcut joi la Dublin readuce în discuție atât consultarea promisă magistraților, cât și calendarul angajamentelor prezidențiale privind reforma justiției.

Raportul despre alegerile anulate, o altă promisiune fără termen

Prezentarea unui raport complet privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 reprezintă un alt angajament asupra căruia Nicușor Dan a revenit în repetate rânduri.

De-a lungul ultimului an, președintele a avansat mai multe estimări privind momentul în care autoritățile vor putea prezenta public circumstanțele anulării scrutinului.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial, după primul tur în care Călin Georgescu și Elena Lasconi obținuseră cele mai multe voturi.

Ulterior, autoritățile au prezentat informații despre nereguli electorale și posibile operațiuni de influență externă, însă raportul de sinteză promis de președinte nu a fost făcut public.

La Dublin, Nicușor Dan a reafirmat că intenționează să reia acest demers, odată cu celelalte proiecte amânate în perioada crizei politice.

Președintele Nicușor Dan a refuzat să-i răspundă și i-a interzis accesul la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele. Jurnalistul Hotnews, Laurențiu Ungureanu, a mers la conferința lui Nicușor Dan și i-a adresat fix întrebarea pe care o adresase și Ovidiu Vanghele.

Dialogul dintre Nicușor Dan și Laurențiu Ungureanu

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Domnule președinte, după incidentul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, o întrebare tot rămâne. Și vreau să vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție pe 8 aprilie, a votat în Secția pentru procurori a CSM, din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a cerceta o presupusă ingerință comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca ea însăși să fie cercetată. Dumneavoastră cum interpretați situația asta?

Nicușor Dan: Asta este, într-adevăr, o opinie și la această opinie voi răspunde.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Este un fapt. E un fapt, da, da, sigur. Nu e opinia mea sau a jurnalistului.

Nicușor Dan: A fost exercitarea unei competențe stabilite de o lege specială, legea de funcționare a CSM-ului. În fine, cred că se numește Legea privind organizarea sistemului judiciar. Membrii CSM au votat ani la rând în situații similare.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): A fost un conflict de interese, din punctul nostru de vedere?

Nicușor Dan: Nu, pentru că este o lege specială care reglementează o situație foarte restrânsă, a unui număr foarte restrâns de persoane.

Laurențiu Ungureanu (HotNews): Mulțumesc. Aș vrea să vă întreb și dacă v-ați lămurit cu consilierul prezidențial în legătură cu dosarul de cercetare disciplinară pe care judecătoarea Sorina Mărieș susține că l-a trimis domnului Sălău.

Nicușor Dan: Da, am întrebat, mi-a răspuns. Dosarul este nesoluționat în momentul de față. Adică nu s-a terminat cu o sancțiune sau cu o nesancționare.

Nicușor Dan: a fost un atac la demnitatea persoanei și la demnitatea funcției publice

”Eu sunt în momentul ăsta la o conferință de presă și răspund tuturor întrebărilor dumneavoastră și ale colegilor dumneavoastră. După cum, în mandatul ăsta, am mai avut vreo sută. Cred că acesta este răspunsul.

Eu nu am vorbit de opinii. Sutele de jurnaliști care mi-au adresat întrebări și cărora le-am răspuns de-a lungul acestui mandat și al mandatului precedent, de la Primăria Capitalei, dovedesc acest lucru. Niciodată nu am ales să răspund sau să nu răspund în funcție de opinia unui ziarist. Noi nu vorbim aici de opinie.”, a mai spus președintele.

Șeful statului a explicat că nu ține o evidență a tuturor declarațiilor făcute despre el și că, în cazul jurnalistului, a descoperit mesajele ofensatoare în timp ce analiza reacțiile publice la numirea procurorilor-șefi.

„Vă dați seama că nu fac Excel-uri cu tot ce a spus oricine despre mine. Întâmplător, în cazul acesta, pentru că a fost momentul numirii procurorilor-șefi, în care nu am înțeles reacția societății sau a unei părți din societate la gestul meu, am citit în detaliu ce s-a scris în zilele acelea despre numire”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că atunci a citit și mesajele publicate de Ovidiu Vanghele, în urma cărora a decis să nu mai colaboreze cu acesta.

„Și, cu ocazia asta, am citit ce a scris domnul Vanghele și am considerat că nu avem ce să mai facem împreună”, a afirmat șeful statului.