​Cum se hrăneau bizarele creaturi de acum peste 550 de milioane de ani ● De ce sistemul de scriere chinezesc este unul neobișnuit ● Dropiile cunosc și folosesc plantele medicinale

ediacaranFoto: MARK GARLICK / Sciencephoto / Profimedia

Cum se hrăneau bizarele creaturi de acum peste 550 de milioane de ani

Ediacaranul este o perioadă geologică ce cuprinde intervalul de acum circa 635 – 540 de milioane de ani, și care marchează apariția unora dintre cele mai vechi forme de viață multicelulară. Fauna din această perioadă, exclusiv acvatică, este una extrem de bizară, raportat la formele de viață de astăzi. Atât de bizară încât cercetătorii nu au putut răspunde celor mai multe dintre întrebările fundamentale legate de apariția și proliferarea lor.

Una dintre aceste întrebări, respectiv cum se hrăneau unele dintre vietățile de atunci, a primit răspuns grație unei proceduri de excepție realizată de cercetătorii de la Universitatea Națională din Australia. Mai exact, încă din anul 2018, specialiștii reușiseră să extragă și să analizeze molecule de sterol din fosile.Pe baza acestora, ei au putut concluziona că speciamenele analizate, unele aparținând speciile Kimberella, Dikinsonia și altele sunt, în fapt, animale și nu plante.

Pasul pe care l-au reușit recent aceiați cercetători a fost să identifice inclusiv resturi de la ultima masă a unui exemplar de Kimberella, o creatură asemănătoare unei moluște. A reieșit că animalul se hrănea cu bacterii și anumite tipuri de alge, urme moleculare ale acestora fiind descoperite în ceea ce specialiștii au identificat ca fiind un tub de hrănire.

În cazul exemplarelor din specia Dickinsonia, animale asemănătoare unei frunze, care puteau ajunge și la un metru lungime, nu s-a putut identifica un tub similar. În lipsa lui, specialiștii presupun că animalul ar fi realizat o digestie externă, însă mult mai multe date sunt necesare pentru a face o afirmație certă. În schimb, descoperirea unor molecule de colesterol în țesutul fosilizat al unor exemplare, au confirmat faptul că Dickinsonia era un animal, nu o plantă.

De ce sistemul de scriere chinezesc este unul neobișnuit

Mai toate sistemele de scriere inventate vreodată au urmat un tipar similar. Mai exact, de simplificare de-a lungul timpului. Bizareria o constituie sistemul de scriere chinezesc, unul care a devenit din ce în ce mai complex de-a lungul istoriei sale milenare.

O echipă internațională de lingviști a analizat peste 750.000 de caractere chinezești și evoluția lor de-a lungul ultimilor 3.600 de ani. Astfel, au putut observa modul în care scrierea devenea din ce în ce mai complexă, și asta în ciuda ideilor împământenite, care vorbeau de o simplificare a ei.

Studiul, publicat în revista de specialitate Open Mind, susține că, în contradicție cu tot ceea ce se știa despre evoluția sistemelor de scriere, numărul caracterelor chinezești a crescut simțitor de-a lungul timpului, iar odată cu ele a crescut și complexitatea lor.

Ceea ce este iarăși bizar este faptul că un principiu de bază în dinamicile comunicării este crearea unei balanțe între simplitate și complexitate, balanță care, iată, nu există în scrierea chineză.

Dropiile cunosc și folosesc plantele medicinale

Considerate animale dispărute din România dar și din mare parte a fostului lor areal, stepa eurasiatică, dropiile există încă în număr restrâns în vestul Europei, nord-vestul Africii și zona central-estică a Asiei. În fapt, circa 70% din populația totală a dropiilor se regăsește în Peninsula Iberică. Dată fiind raritatea lor, dropiile au fost puțin cercetate de-a lungul timpului.

Un studiu realizat recent de ornitologi spanioli, studiu publicat în revista Frontiers in Ecology and Evolution, dezvăluie un aspect necunoscut până acum legat de modul de hrănire al celor mai grele păsări zburătoare din lume.

Analizând 623 de mostre din resturi fecale colectate în diferite perioade ale anului, specialiștii au identificat peste 90 de plante care intră în meniul dropiilor. Interesant a fost că două dintre aceste plante, macul de câmp (Papaver rhoeas) și limba vacii (Echium plantagineum), sunt consumate cu predilecție în perioada rutului, respectiv luna aprilie.

Dacă macul de câmp este o plantă evitată de vite și a fost folosită preponderent în medicina tradițională ca sedativ, limba vacii este considerată toxică atât pentru oameni, cât și pentru animale, dacă este consumată în cantități mari. În cazul dropiilor, cele două plante sunt folosite atât pentru aportul lor nutrițional, cât mai ales pentru distrugerea paraziților.

Faptul că ele sunt consumate în perioada rutului, atunci când consumul de energie este unul mare iar sistemul imunitar este scăzut indică, în opinia specialiștilor, că dropiile cunosc calitățile acestei plante și le folosesc tocmai pentru a se trata împotria paraziților sau pentru a-și întări rezistența imunitară.

Sursa foto: www.profimediaimages.ro