President Nicusor Dan congratulated Giorgia Meloni on Friday after the government she leads became the longest-serving executive in Italy’s history, with the head of state emphasizing that governmental stability ensures institutional continuity.

„Congratulations, Giorgia Meloni, on the fact that the government you lead has today become the longest-serving in Italy’s history. It is a milestone that underscores the institutional continuity giving public policies the horizon needed to be effective,” the Head of State stated on the X platform.

In his message, Nicu?or Dan also highlighted the close relations between Romania and Italy, as well as the importance of the Romanian community in that country.

„Romania and Italy are linked by a Strategic Partnership with strong foundations. Over a million Romanians live and work in Italy the largest diaspora in that country and our economies have close ties. Italy is Romania’s second-largest trading partner and the leading source of foreign-owned companies here. We are highlighting these connections through the Romania-Italy Cultural Year,” the head of state adds.

The President also mentioned the joint projects of the two states.

„I look forward to continuing our work together and co-chairing the ‘Friends of Cohesion’ group during the negotiations for the 2028-2034 Multiannual Financial Framework a forum where Italy and Romania champion the shared cause of an ambitious EU budget with adequate resources for Cohesion and Agriculture and to standing together for security along NATO’s Eastern Flank and in the Black Sea region,” added Nicusor Dan.

Italian Prime Minister Giorgia Meloni and her cabinet set a longevity record on Friday, marking 1,413 days in office the longest uninterrupted period of governance since the founding of the Italian Republic in 1946 dpa reported.

Meloni has surpassed the previous record held by Silvio Berlusconi’s second government of 1,412 days, set between 2001 and 2005.

Giorgia Meloni (49), leader of the Brothers of Italy party, was sworn in on October 22, 2022, becoming the first woman to lead an Italian government.

In the post-war era, Italy has been marked by political instability and frequent changes of government. Since the republic was established 80 years ago, the country has had 68 governments, with an average lifespan of about 13 months.

The coalition led by Meloni, comprising three far-right and conservative parties, has been in power for nearly four years.

Her record applies only to the uninterrupted term of a single cabinet. If multiple governments led by the same prime minister are taken into account, Berlusconi remains in the lead, having held the office for over nine years. In such a ranking, Meloni places seventh.

Giorgia Meloni has hailed the longevity of her government as a major success. To mark this achievement, her party has scheduled a rally for Friday evening in the southern port city of Bari, where Meloni is set to deliver a speech.

O operațiune de amploare a principalelor instituții anticorupție din Ucraina este în desfășurare vineri seară la nivelul Procuraturii Generale, într-un dosar privind presupusa protejare a unei rețele de call-centere frauduloase și spălarea bunurilor provenite din activități ilegale. Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au confirmat oficial operațiunea, însă o parte dintre informațiile apărute în presa ucraineană provin în continuare din surse jurnalistice și nu au fost confirmate de anchetatori.

Mai mult, Procuratura Generală a negat explicit, vineri seară, că ar fi avut loc percheziții la domiciliul sau în biroul procurorului general Ruslan Kravcenko, ceea ce creează în acest moment o contradicție directă între informațiile publicate de Ukrainska Pravda pe baza surselor sale și versiunea oficială a instituției conduse de Kravcenko.

Ce au confirmat oficial NABU și SAP

NABU și SAP au anunțat vineri seară că desfășoară o „operațiune specială” pentru destructurarea unei presupuse organizații criminale conduse de un funcționar din cadrul Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Potrivit mesajului comun al celor două instituții, gruparea este suspectată că ar fi oferit protecție unei rețele de call-centere frauduloase și că ar fi participat la „legalizarea bunurilor”, formularea folosită de autoritățile ucrainene pentru operațiuni de spălare sau introducere în circuitul legal a unor active obținute ilegal.

„NABU și SAP desfășoară o operațiune specială pentru descoperirea unei organizații criminale conduse de un funcționar al Oficiului Procurorului General al Ucrainei, implicată în protejarea unei rețele de call-centere frauduloase și în legalizarea bunurilor”, au transmis instituțiile, precizând că detaliile urmează să fie prezentate ulterior.

Până la această oră, este confirmat oficial că există o anchetă, există o operațiune în desfășurare la Procuratura Generală, iar NABU și SAP susțin că în centrul organizației criminale s-ar afla un oficial al instituției.

NABU și SAP nu au identificat însă oficial, în comunicarea inițială, persoana despre care susțin că ar conduce gruparea.

Angajații NABU, filmați intrând cu scări în sediul Procuraturii Generale

Ukrainska Pravda a publicat imagini și o înregistrare video cu angajați NABU care ajung la sediul Procuraturii Generale și, la un moment dat, trec gardul instituției folosind scări.

Publicația a relatat că în interior se desfășurau acțiuni de anchetă. Prezența efectivă a investigatorilor NABU la Procuratura Generală este astfel documentată independent de comunicatul autorităților anticorupție.

Surse: un înalt procuror ar fi fost reținut

Una dintre cele mai importante informații apărute pe surse este presupusa reținere a lui Serhii Kropyva.

În versiunea actualizată a relatării sale, Ukrainska Pravda afirmă, citând surse din mediul de afaceri, că NABU și SAP l-ar fi reținut pe Kropyva, care ocupă funcția de adjunct al șefului Departamentului pentru cooperare juridică internațională din cadrul Procuraturii Generale. Reținerea nu a fost, până în acest moment, anunțată nominal de NABU sau SAP.

În relatările inițiale, Kropyva a fost descris drept șef al departamentului de criminalitate cibernetică, explicația fiind legată de funcțiile pe care le-a ocupat anterior.

Ukrainska Pravda amintește că, în 2022, procurorul general de atunci, Irina Venediktova, a creat un nou departament responsabil atât de infracțiuni economice, cât și de securitatea cibernetică și l-a pus pe Kropyva la conducerea acestuia fără concurs. Înainte de intrarea în Procuratura Generală, acesta lucrase în Poliția Cibernetică, inclusiv ca șef al structurii din Kiev și ulterior ca prim-adjunct al conducerii Poliției Cibernetice.

Ukrainska Pravda: percheziții la Kravcenko, Vdovicenko și Kiper

Situația a escaladat în jurul orei 21:48, când Ukrainska Pravda a publicat o nouă informație, citând propriile surse: NABU și SAP ar fi desfășurat percheziții la trei oficiali de rang foarte înalt.

Este vorba despre procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, adjuncta acestuia Maria Vdovicenko și șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper.

Publicația a precizat că informația provine exclusiv de la sursele sale.

Interfax-Ucraina a preluat ulterior informația și a consemnat, într-o versiune actualizată la ora 22:36, că acțiuni de anchetă ar avea loc și în cazul celor trei oficiali. Agenția indică însă ca sursă tot relatările Ukrainska Pravda, nu o confirmare separată din partea NABU sau SAP.

Procuratura Generală neagă percheziția la Kravcenko

La aproximativ o jumătate de oră după apariția informației, Procuratura Generală a venit cu o dezmințire explicită în ceea ce îl privește pe șeful instituției.

Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Haiovska, a declarat pentru Ukrainska Pravda că nu s-au efectuat acțiuni de anchetă nici la domiciliul, nici în biroul procurorului general Ruslan Kravcenko.

Ukrainska Pravda și-a actualizat relatarea, păstrând informația furnizată de sursele sale privind perchezițiile, dar adăugând poziția oficială contrară a Procuraturii Generale.

Prin urmare, în cazul lui Kravcenko există în acest moment două versiuni contradictorii și nici NABU, nici SAP nu au intervenit public pentru a tranșa situația.

În cazul Mariei Vdovicenko și al lui Oleg Kiper, informația privind perchezițiile provine tot de la sursele Ukrainska Pravda, însă, până la această oră, nu a apărut o confirmare oficială comparabilă din partea NABU/SAP și nici o dezmințire oficială similară celei referitoare la Kravcenko.

Procuratura promite cooperare și anunță suspendarea angajatului vizat

Anterior apariției informației privind conducerea instituției, Procuratura Generală confirmase existența anchetei și anunțase că va coopera cu NABU și SAP.

Instituția a formulat însă cazul într-un mod semnificativ mai prudent decât autoritățile anticorupție, vorbind despre „posibila implicare a unuia dintre angajații Oficiului Procurorului General” în activitatea ilegală asociată call-centerelor frauduloase.

„Toate circumstanțele trebuie stabilite de anchetă. Oficiul Procurorului General va acorda autorităților anticorupție întregul sprijin și toate informațiile necesare, în limitele legii”, a transmis instituția.

Procuratura Generală a mai anunțat că angajatul a cărui posibilă implicare este verificată urmează să fie suspendat din funcție pe durata investigațiilor.

Comunicatul nu îl identifică nominal pe respectivul angajat și nu afirmă că procurorul general sau adjuncții săi ar avea calitatea de suspecți.

Cine este Ruslan Kravcenko

Ruslan Kravcenko se află la conducerea Procuraturii Generale din iunie 2025. Președintele Volodimir Zelenski l-a numit după ce candidatura sa fusese aprobată de Rada Supremă.

Kravcenko a avut anterior o carieră de procuror militar, a condus Procuratura districtului Bucea, Administrația Militară Regională Kiev și Serviciul Fiscal de Stat. El a fost, de asemenea, procuror în dosarul în care fostul președinte Viktor Ianukovici a fost condamnat pentru trădare. Înainte de a deveni procuror general, Kravcenko participase inclusiv la concursuri pentru conducerea SAP și NABU.

Relația dintre Procuratura Generală și structurile anticorupție este una sensibilă în Ucraina.

În iulie 2025, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care oferea procurorului general o influență considerabil mai mare asupra NABU și SAP. Legea a provocat proteste de stradă și critici internaționale, iar independența celor două organisme a fost restabilită ulterior printr-o nouă modificare legislativă. Șeful NABU a precizat ulterior că, în perioada scurtă în care vechea lege a fost în vigoare, Kravcenko nu a preluat dosare ale instituției anticorupție și nu a accesat investigațiile acesteia.

Oleg Kiper, fost procuror ajuns la conducerea regiunii Odesa

Și apariția numelui lui Oleg Kiper în informațiile pe surse este relevantă prin prisma carierei sale.

Kiper conduce Administrația Militară Regională Odesa din mai 2023, fiind numit de Zelenski. Înainte de această funcție, el a activat timp de peste două decenii în sistemul de procuratură și a fost inclusiv șef al Procuraturii orașului Kiev și oficial în cadrul Procuraturii Generale.

Nu există însă, la această oră, o comunicare oficială a NABU sau SAP care să precizeze în ce calitate ar fi vizat Kiper sau dacă acesta este suspect în dosar.

Arbitrul Istvan Kovacs va conduce la centru partida Dinamo – FCSB, care se va disputa sâmbătă, de la ora 20:30, în etapa a opta a Superligii, scrie news.ro.

Kovacs va fi ajutat la cele două linii de Mihai Marius Marica şi Ferencz Tunyogi.

În camera VAR se vor afla George Cătălin Găman şi Andrei Florin Chivulete.

Arbitru de rezervă va fi Gabriel Mihuleac, iar observator de arbitri Sebastian Colţescu.

Sâmbătă se vor disputa în Superligă şi partidele FC Botoşani – Sepsi (ora 15:00) şi UTA Arad – Csikszereda (ora 17:30).

Meciul de la Botoşani va fi arbitrat de Andrei Moroiţă, iar cel de la Arad îl va avea la centru pe arbitrul Iulian Călin.

Vești bune pentru peste 700.000 de români. Au primit pe card, de la stat, câte 500 de lei.

Este vorba despre sprijinul destinat preşcolarilor şi elevilor din familii dezavantajate, care se acordă prin alimentarea așa-numitelor carduri educaționale.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a finalizat alimentarea acestor carduri pentru anul şcolar 2025–2026, astfel că peste 700.000 de copii au primit câte 500 de lei pentru sprijin educaţional.

Banii pot fi folosiți pentru cheltuieli necesare participării la educaţie, în condiţiile prevăzute de program. Ajutorul se acordă o singură dată pe an şcolar, sub forma unui tichet social pe suport electronic, cu o valoare de 500 de lei.

Potrivit ministerului, valoarea totală a sumelor acordate pentru 701.968 de copii, în anul şcolar 2025-2026, este de 350,984 milioane de lei.

Citește și Bolojan a dat undă verde! Până la 5000 de lei de la stat pentru absolvenţii care au obţinut media 10 la examenele naţionale din anul 2026

Ajutorul este finanţat din fonduri europene, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027, care continuă și anul școlar 2026-2027.

MIPE a precizat și condițiile pentru primirea banilor aferenți noului an școlar.

„Părinţii sau reprezentanţii legali trebuie să se adreseze unităţii de învăţământ pentru a depune sau redepune cererea, în vederea verificării eligibilităţii şi în anul şcolar 2026-2027. Cererea trebuie depusă în termen de 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor”, spun cei de la MIPE, citați de news.ro.

Cardurile educaționale pentru anul şcolar 2025-2026 nu mai pot fi utilizate. „Sumele încărcate pe cardurile educaţionale aferente anului şcolar 2025-2026 au putut fi utilizate până la 31 august 2026. Începând cu 1 septembrie 2026, eventualele sume rămase neutilizate au fost retrase automat, conform prevederilor legale”, mai spun reprezentanții ministerului.

Citește și Ofertă atractivă din partea unei comune. Casă super-modernă gratis pentru profesorii care merg să lucreze acolo!

Una dintre cele mai sensibile pagini din istoria relațiilor dintre România și Bulgaria a fost readusă în prim-plan de la tribuna Parlamentului de la Sofia. GERB, partidul condus de Boiko Borisov, a evocat luptele din Dobrogea din 1916, intrarea trupelor bulgare în Constanța și Tratatul de la Craiova din 1940, prin care România a cedat Cadrilaterul, pentru a transmite un mesaj cu puternică miză actuală: statele nu au „prieteni și dușmani eterni”, ci interese naționale pe care trebuie să fie capabile să le apere atât militar, cât și diplomatic.

Declarația a fost prezentată în Parlament de Denița Saceva, membră a conducerii GERB, cu ocazia împlinirii a 110 ani de la luptele de la Dobrici din septembrie 1916, potrivit publicației bulgare Trud, citată de Rador Radio România.

Formațiunea bulgară transformă însă comemorarea istorică într-o amplă lecție de politică externă pentru prezent, într-un moment în care, după cum subliniază chiar autorii mesajului, războiul este din nou o realitate în Europa.

GERB evocă luptele împotriva României și Rusiei

În centrul discursului se află bătăliile din 5-7 septembrie 1916, când armata bulgară a luptat în Dobrogea împotriva trupelor române, ruse și sârbe.

GERB îl evocă în special pe generalul Ivan Kolev și manevra cavaleriei bulgare care a contribuit la victoria de la Dobrici.

Denița Saceva insistă asupra unui detaliu pe care îl folosește pentru mesajul politic actual: în 1916, Bulgaria ajunsese să lupte inclusiv împotriva Imperiului Rus, deși cu numai câteva decenii înainte Rusia avusese rolul decisiv în războiul ruso-turc care a dus la apariția statului bulgar modern.

Concluzia formulată de GERB este că „recunoștința istorică și interesul național nu sunt același lucru”.

„Poți fi recunoscător pentru ceea ce s-a făcut ieri și poți apăra Bulgaria atunci când interesele se ciocnesc astăzi. Aceasta nu este lipsă de recunoștință. Aceasta este statalitate”, a transmis Saceva.

Cum a pierdut România Cadrilaterul în 1940

Pentru România, Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940 a venit într-unul dintre cele mai dramatice momente ale istoriei sale moderne. În numai câteva luni, statul român pierduse teritorii importante sub presiunea marilor puteri și a vecinilor revizioniști. La sfârșitul lunii iunie 1940, în urma ultimatumurilor sovietice, România cedase Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. La 30 august, prin Dictatul de la Viena impus de Germania și Italia, nordul Transilvaniei fusese cedat Ungariei. La numai opt zile distanță, avea să urmeze și pierderea Cadrilaterului.

Negocierile româno-bulgare începuseră la Craiova pe 19 august 1940, într-un context în care Bucureștiul era profund izolat diplomatic și încerca să evite o nouă confruntare. Conducerea României spera inclusiv că o atitudine concesivă față de Bulgaria ar putea atrage o poziție mai favorabilă a Germaniei în disputa cu Ungaria privind Transilvania. Calculul nu a împiedicat însă Dictatul de la Viena, iar tratativele cu Sofia au continuat. La 7 septembrie a fost semnat tratatul prin care România ceda Bulgariei Cadrilaterul, adică județele Durostor și Caliacra, o suprafață de aproximativ 6.921 de kilometri pătrați, cu circa 410.000 de locuitori.

Cadrilaterul intrase în componența României în 1913, după cel de-al Doilea Război Balcanic și Tratatul de la București. Timp de aproape trei decenii, regiunea de la sud de vechea frontieră dobrogeană a rămas unul dintre principalele puncte de dispută dintre București și Sofia. În 1940, însă, România se afla într-o poziție de slăbiciune fără precedent, iar Bulgaria beneficia de un context internațional favorabil revendicărilor sale. Tratatul de la Craiova a consfințit astfel revenirea Dobrogei de Sud la Bulgaria, fără un nou război între cele două state.

Acordul nu a însemnat doar modificarea frontierei. El a prevăzut și un schimb obligatoriu de populație între cele două țări, precum și despăgubiri pentru bunurile abandonate de familiile care trebuiau să plece. Pentru zeci de mii de oameni, schimbarea graniței a însemnat abandonarea locuințelor, a pământurilor și a comunităților în care trăiseră până atunci.

Spre deosebire însă de alte pierderi teritoriale ale României din 1940, situația Cadrilaterului nu a mai fost răsturnată după cel de-al Doilea Război Mondial. Frontiera stabilită prin Tratatul de la Craiova a fost menținută, iar Bulgaria a păstrat Dobrogea de Sud și după tratatele de pace de la Paris din 1947. Tocmai acest caracter definitiv este invocat acum de GERB drept exemplu al unei dispute teritoriale închise prin diplomație, fără ca schimbarea frontierei să declanșeze un nou război între România și Bulgaria.

Constanța, evocată în discursul din Parlamentul Bulgariei

În același context este amintită și ocuparea Constanței în timpul campaniei din 1916.

GERB relatează că, după căderea orașului, generalului Ivan Kolev i s-ar fi propus o intrare festivă în Constanța, dar acesta ar fi refuzat.

Saceva citează dintr-o scrisoare atribuită generalului către soția sa, în care acesta afirmă că războiul nu are nevoie de „reclame, sărbători și festivități, ci de fapte”.

Pentru GERB, episodul devine o altă paralelă cu politica prezentului: mai puțină propagandă și mai multă capacitate efectivă a statului de a-și urmări obiectivele.

De la războiul cu România la Tratatul de la Craiova

A doua mare parte a declarației este dedicată unui alt moment fundamental al relației dintre cele două țări: 7 septembrie 1940.

La 24 de ani după luptele din Dobrogea, România și Bulgaria semnau Tratatul de la Craiova, iar Cadrilaterul – Dobrogea de Sud – revenea Bulgariei.

GERB prezintă acordul drept una dintre cele mai importante reușite ale diplomației bulgare din secolul XX.

„Fără vreun război între Bulgaria și România. Fără morminte noi”, spune Saceva.

Formațiunea bulgară recunoaște însă contextul extrem de dificil în care Bucureștiul a acceptat negocierea.

România se afla în 1940 sub o presiune internațională uriașă, Germania și Italia susțineau negocierile, Uniunea Sovietică sprijinea pretențiile Bulgariei, iar Londra avea la rândul său o poziție favorabilă retrocedării Dobrogei de Sud.

GERB respinge însă ideea că teritoriul ar fi fost pur și simplu „dăruit” Bulgariei de marile puteri.

„Marile puteri își urmăresc propriile interese. Bulgaria își urmărește propriile interese. Și tocmai aceasta este lecția”, afirmă Saceva.

„În 1916 – cu arme. În 1940 – cu diplomație”

De aici vine și una dintre cele mai puternice formule ale discursului.

Pentru GERB, cele două episoade reprezintă două modalități diferite prin care Bulgaria și-a urmărit interesul național:

„În 1916 – cu arme. În 1940 – cu diplomație.”

Formațiunea susține că un stat puternic trebuie să fie capabil de ambele lucruri: să se poată apăra, dar și să știe să evite războiul atunci când obiectivele sale pot fi obținute prin negociere.

Mesajul capătă o miză evident contemporană în condițiile războiului din Europa și ale revenirii în discursul geopolitic a conceptelor de sfere de influență, drepturi istorice și interese ale marilor puteri.

„Țările mici și mijlocii fac o mare greșeală atunci când își transformă atitudinea față de o mare putere într-un substitut pentru propria politică externă”, afirmă GERB.

Rusia, folosită drept exemplu: „Istoria nu cunoaște binefăcători eterni”

Un segment important al discursului vizează explicit Rusia.

GERB trece în revistă diferitele momente în care Rusia sau Uniunea Sovietică s-au aflat fie de partea Bulgariei, fie în opoziție cu interesele acesteia: războiul ruso-turc din secolul XIX, confruntarea din 1916, contextul anului 1940 și intrarea Armatei Roșii în Bulgaria în 1944.

Concluzia este una fără echivoc:

„Istoria nu cunoaște binefăcători eterni. Nici dușmani eterni nu cunoaște.”

În viziunea prezentată de la tribuna Parlamentului, relația cu orice mare putere trebuie subordonată interesului propriu al statului.

GERB amintește și drama schimbului de populație dintre România și Bulgaria

Discursul nu evită nici una dintre cele mai dureroase consecințe ale Tratatului de la Craiova.

Acordul a fost însoțit de un schimb obligatoriu de populație, care a dus la plecarea a zeci de mii de oameni din casele lor.

„În spatele termenului diplomatic stau zeci de mii de destine umane, case abandonate și vieți întrerupte”, afirmă Saceva.

GERB subliniază, în același timp, un element esențial pentru interpretarea actuală a declarației: după schimbarea frontierei, România și Bulgaria și-au asumat să nu mai formuleze revendicări teritoriale una împotriva celeilalte.

Formațiunea prezintă tocmai acest rezultat drept dovada succesului soluției diplomatice: schimbarea frontierei nu a deschis un nou război, ci a închis disputa teritorială.

Mesaj pentru prezent, în timp ce Europa este din nou în război

GERB leagă explicit lecțiile istorice de actuala situație geopolitică.

Formațiunea avertizează că Europa se confruntă din nou cu războiul, cu politica sferelor de influență și cu presiunea exercitată de marile puteri asupra statelor mai mici.

Răspunsul Bulgariei, afirmă Saceva, nu trebuie construit nici pe frică, nici pe atașamentul sentimental față de o anumită putere.

„Trebuie să fie interes național, susținut de memorie, aliați, capacități de apărare și diplomație inteligentă”, a declarat aceasta.

Iar finalul mesajului concentrează filosofia întregului discurs: Bulgaria este puternică atunci când știe ce vrea, are capacitatea de a-și susține obiectivele și alege mijloacele potrivite pentru a le atinge.

„Nu pentru o putere sau alta. Pentru Bulgaria!”, a încheiat Denița Saceva.

Turneul Naţional Orgile României revine în toamnă cu două concerte, care vor avea loc pe 29 septembrie, la Palatul Culturii din Târgu Mureş, şi pe 11 octombrie, la Ateneul Român din Bucureşti.

„Turneul Naţional Orgile României a ajuns în 2026 la cea de-a opta ediţie şi propune publicului o nouă perspectivă asupra unuia dintre cele mai spectaculoase instrumente ale patrimoniului european. Sub titlul ‘Ludic’, organiştii Maria-Luisa Antal şi Eduard Antal invită publicul la o serie de concerte care explorează dimensiunea jucăuşă, plină de imaginaţie şi spontaneitate a orgii”, au informat organizatorii, vineri, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Programul va reuni lucrări pentru orgă solo şi la patru mâini, în aranjamente proprii, alături de piese solistice, construind un parcurs muzical unitar în care contrastul, umorul şi energia se află în prim-plan.

Potrivit sursei citate, repertoriul traversează stiluri şi epoci, de la spiritul de divertisment al lui Scott Joplin – The Entertainer, la transformările ingenioase din „Bach on the Orient Express” de Andre Stamm şi „Mozart Changes” de Zsolt Gardonyi, până la vitalitatea scherzo-ului din lucrări de Charles-Marie Widor şi Denis Bedard. Se adaugă eleganţa plină de farmec a lui Lefebure-Wely, fantezia coloristică din selecţiuni ale „Carnavalului animalelor” de Saint-Saens, spiritul ludic din „Pasticcio” de Jean Langlais, lirismul lui Robert Schumann şi ritmica neobişnuită din „Toccata in Seven” de John Rutter.

Orgile României este un turneu Pro Contemporania din seria Turnee de poveste.

Bilete pot fi procurate accesând https://oveit.com/hub/event/turneul-national-orgile-romaniei-viii-m7ew5p3x.