Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rușii avertizează împotriva amplasării de arme nucleare tactice în Finlanda și Suedia

Publicat

in

Finlanda se pregătește să ridice interdicția privind neamplasarea pe teritoriul său de baze militare. Ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a declarat că țara sa ar dori să finalizeze anul acesta toate procedurile legate de intrarea în NATO. Dacă se va întâmpla acest lucru, pe teritoriul Finlandei pot fi desfășurate arme nucleare tactice. Cel puțin în proiectul de lege pregătit de guvernul țării, această variantă este privită ca posibilă, relatează Nezavisimaia Gazeta preluată de Rador.

Finlanda încearcă să adere la Alianța Nord-Atlantică cât mai curând posibil. “Am vrea să intrăm în NATO încă anul acesta, însă este destul de dificil se făcut prognoze în acest sens”, a declarat Kaikkonen la o conferință de presă, menționând totodată că se fac progrese în negocieri.

Într-adevăr, documentele semnate în această vară privind aderarea Suediei și Finlandei la NATO nu au fost ratificate doar de două dintre cele 30 de țări membre ale Alianței – este vorba de Ungaria și Turcia. După cît se pare, prima va reuși să facă acest lucru înainte de sfârșitul anului. La un briefing ținut pe 22 octombrie, șeful Cancelariei primului ministru al Ungariei a declarat că guvernul țării sale sprijină aderarea Suediei și Finlandei la NATO și a deja a prezentat documentele de ratificare Adunării Naționale. Ținând cont de faptul că susținătorii primului ministru ungar formează majoritatea în parlament, hotărârea va fi luată în curând. Șeful Cancelariei a prognozat că ratificarea va fi finalizată cel târziu la jumătatea lunii decembrie.

Cu Turcia situația este mai complicată. Ea acuză Suedia și Finlanda că nu au respectat Memorandumul trilateral de înțelegere reciprocă. Acest document, care prevede extrădarea persoanelor pe care Ankara le consideră teroriști, este direct legat de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan de problema ratificării documentelor privind aderarea celor două țări la NATO. Zilele acestea autoritățile turce au cerut din nou Finlandei să extrădeze șase persoane, iar Suedia  nouă. Toți sunt acuzați în Turcia de legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan și cu Mișcarea FETO a predicatorului Fethullah Gülen. Adică, cu cei pe care autoritățile țării, spre deosebire de autoritățile din Suedia și Finlanda, le consideră indiscutabil și categoric ca fiind teroriști. În legătură cu această temă continuă să se ducă negocieri dificile. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să încerce să convingă Turcia să nu împiedice intrarea Suediei și Finlandei în alianță. El a spus că în viitorul apropiat va merge la Ankara pentru negocieri.

Între timp, în Finlanda și Suedia au fost pregătite deja proiectele de lege guvernamentale privind aderarea la NATO. După cum arată ziarul finlandez Italehti, citând sursele sale, în niciunul dintre documente nu sunt trecute restricții privind desfășurarea în aceste țări de baze ale Alianței și, lucru cel mai interesant, de arme nucleare. Suedia și Finlanda nu doar că vor rupe cu tradițiile îndelungate de neutralitate, ci se vor regăsi în fruntea confruntării dintre Occident și Rusia.

Din “Clubul nuclear” fac parte trei țări NATO: SUA, Marea Britanie și Franța. În apropierea granițelor Federației Ruse, în Europa de Est, unde frica în ceea ce privește activitatea militară a Rusiei este deosebit de mare, nu există arme nucleare. Este adevărat, după cum a comunicat președintele polonez Andrzej Duda într-un interviu acordat Gazeta Polska la începutul lunii octombrie, țara sa încearcă să determine SUA să își desfășoare arsenalele nucleare pe teritoriul polonez. Dar până acum, după cum s-a exprimat liderul polonez, “problema este deschisă.”

Vladimir Batiuk, șeful Centrului de Studii politico-militare din cadrul Institutului pentru SUA și Canada al Academiei de Științe a Rusiei, consideră că apariția armei nucleare americane pe teritoriul Suediei și Finlandei este întru totul posibilă. “De ce nu? Cele două țări vor deveni membre cu drepturi depline ale NATO. Dacă există arme nucleare americane în Germania, ce le împiedică să apară în Suedia și Finlanda?”- a arătat Batiuk pentru Nezavisimaia Gazeta. Expertul consideră că, dacă SUA vor fi de acord să-și desfășoare armele nucleare în cele două țări, va fi vorba de  bombe modernizate B61.

Publicația “Politico” comunica anterior că Washingtonul, venind în întâmpinarea cererilor aliaților europeni, intenționează să accelereze înlocuirea B61 cu varianta înnoită B61-12. Sursele publicației sunt de păreri diferite dacă acest lucru se datorează conflictului ruso-ucrainean sau dacă este vorba despre o înlocuire planificată. Oricum ar fi, B61-12 va apărea în bazele aeriene din Italia, Germania, Belgia, Olanda și Turcia deja în luna decembrie, nu în primăvara anului 2023. Trebuie adăugat că, în decembrie 2021, imediat după începerea deteriorării bruște a relațiilor dintre Rusia și NATO, Finlanda a încheiat un acord de apărare fără precedent în valoare de zece miliarde de euro. Ea a achiziționat de la corporația americană Lockheed Martin 64 de avioane de luptă F-35. Primele avioane vor ajunge în țară în 2025. După cum prognozează publicația Italehti, acestea pot însoți avioanele americane care vor transporta B61-12. Până atunci chiar americanii pot face asta. De exemplu, pe avioanele de vânătoare F-35A, capabile să transporte arme nucleare.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

A pus ochiul pe fotoliul de președinte. Un fost aliat candidează împotriva Maiei Sandu / Cine s-a mai anunţat pentru cursa electorală din toamnă

Publicat

in

De

Fondatorul Platformei Demnitate şi Adevăr (DA) Andrei Năstase, cândva unul dintre aliaţii şi susţinătorii preşedintei Maia Sandu, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova în calitate de independent.

Andrei Năstase a fost întrebat într-o emisiune televizată dacă urmează să revină în politică şi dacă intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, relatează NewsMaker.

„Nu aş mai fi ieşit în spaţiul public dacă în Republica Moldova lucrurile ar fi mers bine. (…) Urmare a mai multor discuţii purtate în ţară şi în străinătate, şi culminate cu întâlnirea pe care am avut-o duminică cu mai mulţi simpatizanţi şi susţinători ai mei, am decis că voi candida la alegerile prezidenţiale din acest an ca şi independent. Bineînţeles, nu fără suportul tuturor celor care au fost alături de mine pe parcursul anilor, suportul celor care au rămas dezamăgiţi de guvernarea actuală”, a declarat Năstase.

Andrei Năstase şi-a început activitatea publică în calitate de fondator şi lider al Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, preluând ştafeta mişcării protestatare din 2015. A participat la alegerile din 2016 pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea candidatului comun al forţelor politice anti-oligarhice, Maia Sandu.

În 2018 a câştigat alegerile pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău, dar rezultatele alegerilor au fost invalidate pe motiv că şi-ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor.

A devenit ulterior unul dintre liderii Mişcării de Rezistenţă ACUM.

Năstase a fost şi ministru al afacerilor interne, iar ulterior consilier în Consiliul Municipal Chişinău (CMC).

Cine s-a mai anunţat pentru cursa electorală din octombrie

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au fost anunţate pentru 20 octombrie, concomitent cu un referendum pentru aderearea la UE.

Preşedinta Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat.

Va candida la alegerile prezidenţiale şi fostul ministru de externe în cabinetul de miniştri condus de democratul Pavel Filip, Tudor Ulianovschi.

Fostul primar de Bălţi, Renato Usatîi, a admis că şi-ar putea înainta şi el candidatura.

În martie 2024, primarul municipiului Chişinău, Ion Ceban, nu excludea posibilitatea de a candida la funcţia de preşedinte al ţării. Totuşi, o decizie în acest sens ar urma să fie luată doar în cadrul partidului pe care îl conduce – Mişcarea Alternativa Naţională.

Liderul socialiştilor, fostul preşedinte Igor Dodon, ar fi gata să-l susţină pe fostul procurorul general Alexandr Stoianoglo în calitate de candidat unic a „4-5 forţe de opoziţie”, la alegerile prezidenţiale. Totuşi, Dodon a spus că socialiştii continuă să caute cu alte „2-3-4 partide un candidat”.

Fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, intenţionează să participe la următoarele alegeri prezidenţiale, însă decizia finală aparţine Consiliului Politic Naţional al partidului.

Este de aşteptat, de asemenea, ca şi alianţa partidelor proruse „Victorie”, anunţată la Moscova luna trecută şi formată în jurul oligarhului fugar Ilan Şor, să aibă propriul candidat la preşedinţie.

Citeste mai mult

NATIONAL

Anunțul care poate schimba totul pe front! Zelenski spune că Ucraina pregăteşte 7 noi acorduri de securitate, inclusiv cu SUA

Publicat

in

De

Ucraina pregăteşte acorduri de cooperare în domeniul securităţii cu alte şapte ţări, inclusiv cu Statele Unite, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său către naţiune de miercuri seara.

„Pregătim şapte noi documente de securitate pentru ţara noastră – acorduri bilaterale de securitate – în special, acordul de securitate cu Statele Unite ale Americii, armament, finanţe, cooperare politică – astăzi am lucrat cu echipa la detaliile specifice ale acestor documente, iar pentru unele dintre ele avem deja un text preliminar al acordurilor”, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski.

„Fiecare dintre ele ne va sprijini, în acest an şi în anii următori, arhitectura de securitate pentru perioada până când vom adera la NATO. Completăm proiectele de acorduri cu oportunităţi mai puternice pentru Ucraina şi pentru securitatea noastră comună cu partenerii noştri. Este clar că se acordă o prioritate specială la tot ceea ce va oferi mai multă protecţie împotriva terorii ruseşti”, a completat preşedintele ucrainean.

Până în prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu nouă ţări

Până în prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu nouă ţări, între care Franţa, Regatul Unit şi Finlanda, cea mai recentă fiind Letonia. De asemenea, se aşteaptă să fie semnat un acord şi cu Norvegia.

Aceste acorduri sunt în esenţă promisiuni ale acestor ţări de a continua să furnizeze o susţinere militară şi financiară pe termen lung Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

Kievul consideră că încheierea acestor acorduri bilaterale de securitate – o soluţie de compromis sugerată de G7 la summitul NATO de anul trecut de la Vilnius – ajută Ucraina să reziste agresiunii ruseşti la scară largă.

România, care ajută la antrenarea piloţilor ucraineni pentru F-16, se pregăteşte la rândul ei să încheie cu Kievul un astfel de acord de securitate, a anunţat luna trecută preşedintele Klaus Iohannis.

Ce le-a spus Zelenski în discursul de miercuri

Pe de altă parte, Zelenski le-a spus ucrainenilor, în discursul de miercuri seara, că împreună cu Elveţia au fost puse la punct ultimele detalii pentru summitul la care Kievul speră să aducă cât mai multe ţări pentru a convinge Moscova să facă pace.

„Pregătim summitul global pentru pace, primul astfel de summit care poate începe o mişcare reală către o pace dreaptă. Împreună cu partea elveţiană, astăzi am convenit asupra ultimelor retuşuri şi lucrăm cât mai mult posibil pentru a ne asigura că la summit vor participa cât mai mulţi lideri şi ţări. Acest lucru este fundamental. Lumea poate opri orice agresor.

Dacă acţionează în unitate şi în conformitate cu regulile majorităţii, nicio agresiune nu va rezista unei presiuni cu adevărat globale. Şi trebuie să lucrăm cu toţii împreună pentru a forţa Rusia să facă pace. În săptămânile următoare, se va lucra mult în mod nepublic cu partenerii pentru ca summitul să fie cu adevărat semnificativ”, a explicat Zelenski.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend