Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rusia: Exporturile de gaze din fostul bloc sovietic au scăzut cu 45,5% în 2022

Publicat

in

Exporturile de gaze ale Gazprom în afara fostului bloc sovietic au scăzut cu 45,5% în 2022, potrivit rezultatelor anunțate luni, după un an marcat de o scădere bruscă a livrărilor către Europa în urma sancțiunilor occidentale împotriva ofensivei din Ucraina, potrivit AFP.

Livrari gaze rusestiFoto: Peter Kovalev / TASS / Profimedia

Într-o declarație, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că grupul a exportat 100,9 miliarde de metri cubi de gaze în 2022 către țări din „străinătatea îndepărtată”, termen care nu include fostele republici sovietice.

Până în 2021, Gazprom a exportat 185,1 miliarde de metri cubi în aceleași țări.

După ce Occidentul a impus sancțiuni economice Rusiei ca răspuns la intervenția sa militară în Ucraina, Moscova și-a redus drastic exporturile de hidrocarburi către UE.

La începutul lunii decembrie, Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au convenit, de asemenea, să limiteze prețul de export al petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, în speranța de a priva Moscova de venituri importante.

Ca răspuns, Rusia a anunțat că va interzice vânzarea petrolului său către țările străine care utilizează plafonul petrolier începând cu 1 februarie.

Pentru a compensa pierderile, Moscova încearcă să își mărească livrările de gaze către economia chineză, care are o mare intensitate energetică, și a accelerat acest demers.

La sfârșitul lunii decembrie, Vladimir Putin a lansat exploatarea unui vast zăcământ din Siberia, care ar trebui să permită creșterea exporturilor către China.

De asemenea, Rusia intenționează să construiască conducta Power of Siberia 2începând din 2024 pentru a aproviziona Beijingul prin Mongolia.

Luni, directorul general al Gazprom a precizat că „perspectivele de creștere a consumului de gaze în lume sunt legate în principal de Asia și, în primul rând, de China”. Miller a declarat că în 2022 livrările către Beijing au depășit cantitățile contractate „la cererea Chinei”.

Pe lângă conducta Power of Siberia 1, Gazprom intenționează să crească livrările din Orientul Îndepărtat și prin intermediul viitoarei conducte Power of Siberia 2.

Potrivit lui Alexei Miller, aceste trei rute de export ar trebui să facă posibilă „livrarea a aproximativ 100 de miliarde de metri cubi” de gaz rusesc către China.

Ce se știe până acum despre proiectul „Power of Siberia 2”

Premierul mongol Oyun-Erdene Luvsannamsrai a anunțat la jumătatea lunii iulie, într-un interviu pentru Financial Times, că Mongolia se așteaptă ca Rusia să înceapă în următorii doi ani lucrările la gazoductul „Puterea Siberiei 2” ce urmează să treacă prin teritoriul său.

„Studiul de fezabilitate a acestui proiect a fost deja finalizat și credem că lucrările de construcție vor începe în 2024”, a anunțat Luvsannamsrai.

Pregătirile pentru construcția gazoductului „Power of Siberia 2” au fost anunțate încă din 2014.

După mai multe opțiuni respinse, a fost luată decizia de a trage conducta prin Mongolia, deoarece acest lucru permite reducerea lungimii conductei și, prin urmare, reducerea costului construcției.

Gazoductul „Puterea Siberiei 2” va avea o lungime estimată la aproximativ 2.600 de kilometri, ruta sa finală prin Mongolia fiind încă în dezbatere.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

SpaceX construieşte rapid în Texas, dar nu îşi plăteşte facturile la fel de repede

Publicat

in

SpaceX construieşte facilităţi de lansare, clădiri de birouri şi chiar un centru comercial în Texasul rural, în timp ce afacerea spaţială a miliardarului Elon Musk îşi extinde rapid afacerile cu rachete şi sateliţi în acest stat. Dar o analiză a datelor referitoare la proprietăţi din Texas arată că SpaceX şi contractorii săi pot fi mult mai lenţi în a plăti constructorii şi furnizorii decât în a începe lucrările de construire.

Facturile neplătite nemulţumirile contractorilor, a descoperit Reuters, au determinat multe companii din industria construcţiilor să depună plângeri împotriva proprietăţilor SpaceX, în eforturile de a obţine despăgubiri.

Rezultatul, au declarat mai multe dintre aceste companii, este o reticenţă de a lucra din nou la proiecte legate de SpaceX.

”Dacă ar fi să mă sune astăzi, le-aş spune să se ducă la naiba”, a spus Brian Rozelle, proprietarul Hydroz Energy Services LLC.

Această companie de excavare a fost angajată de SpaceX pentru a curăţa scurgerile pluviale la o instalaţie de lângă Brownsville, oraşul din sudul Texasului unde a avut loc o mare parte din dezvoltarea companiei.

Până la aproximativ două săptămâni după ce Hydroz a depus o cerere de despăgubilre, în iunie anul trecut, – la luni de zile după ce a efectuat lucrarea – SpaceX nu îşi plătise factura de 19.214 de dolari.

”Nu suntem o companie de o sută de milioane de dolari. A fost greu pentru no”, a spus Rozelle.

SpaceX nu a răspuns solicitărilor din partea Reuters de a comenta asupra garanţiilor şi plângerilor subcontractanţilor şi furnizorilor.

Ce arată datele Texas

Datele din Texas arată că Hydroz este una dintre cele peste două duzini de companii care au depus cel puţin 72 de plângeri, din 2019, împotriva facilităţilor dezvoltate de SpaceX şi contractorii săi.

Combinate, a constatat Reuters, plângerile au soloicitat plăţi în valoare totală de peste 2,5 milioane de dolari.

Reuters nu a putut determina pentru fiecare plângere dacă facturile restante erau datorate de către SpaceX sau de unul dintre contractorii săi care a comandat lucrări sau materiale în numele său.

În orice caz, aceste solicitări sunt un mecanism legal prin care creditorii pot garanta creanţe împotriva SpaceX pentru lucrările efectuate la proprietăţile sale: în conformitate cu legea din Texas, proprietarii de terenuri pot fi făcuţi responsabili pentru orice facturi neplătite legate de construcţia proprietăţilor imobiliare.

Chiar şi cu astfel de prevederi legale, experţii din industria imobiliară şi a construcţiilor spun că colectarea poate fi dificilă, în special pentru companiile mici, fără resursele sau cunoştinţele legale pentru a forţa companiile mai mari să plătească.

Uneori, întreprinderile mici pot, de asemenea, să suporte întârzieri în speranţa că în cele din urmă vor primi mai multe contracte de la o întreprindere mai mare.

”SpaceX este marele bătăuş de pe terenul de joacă”

”SpaceX este marele bătăuş de pe terenul de joacă”, a spus Carlos Cascos, un contabil şi fost secretar de stat din Texas. Anterior, în calitate de oficial al comitatului Brownsville, Cascos, un republican, a votat pentru aprobarea proiectelor SpaceX.

”Ei scapă cu chestiile astea pentru că oamenii vor să facă afaceri cu ei”.

Musk, unul dintre cei mai bogaţi oameni şi cei mai cunoscuţi antreprenori din lume, a fost acuzat că nu a plătit creditorii înainte.

După achiziţionarea în 2022 a platformei de socializare Twitter, acum cunoscută sub numele de X, s-a confruntat cu un val de procese din partea contractorilor care pretindeau facturi neplătite. Multe au fost plătite de atunci.

Un purtător de cuvânt X nu a răspuns la o solicitare de comentariu.

Pentru SpaceX, cele aproximativ 2,5 milioane de dolari de garanţii sunt mici în comparaţie cu dimensiunea afacerii sale.

De la înfiinţarea sa în urmă cu peste două decenii, compania a câştigat în mod constant contracte de la clienţi, inclusiv agenţii spaţiale, de apărare şi de informaţii din SUA. Acum este una dintre cele mai valoroase întreprinderi private din Statele Unite, evaluată de unii analişti financiari la peste 180 de miliarde de dolari.

Până în 2022, conform Administraţiei Naţionale pentru Aeronautică şi Spaţiu, agenţia a plătit lui SpaceX cel puţin 11,8 miliarde de dolari pentru diverse proiecte şi servicii.

În 2021, SpaceX a semnat un contract clasificat de 1,8 miliarde de dolari cu o agenţie de informaţii din SUA pentru a dezvolta o reţea de sateliţi spion.

Citeste mai mult

NATIONAL

Discuții în Bundestagul Germaniei: Să apărăm Ucraina direct de pe teritoriul României

Publicat

in

Mai mulți parlamentari germani, și ai puterii și din opoziție, susțin ideea ca aliații să apere spațiul aerian din vestul Ucrainei chiar de pe teritoriul NATO, din România și din Polonia, a scris pe 11 mai Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

FZ afirmă că unii experți precum Nico Lange de la Conferința de Securitate de la Munchen ori locotenent-generalul Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, au propus doborârea rachetelor rusești de dincolo de graniță, din regiunile învecinate cu ea ale Poloniei și României.

Și responsabili polonezi au pomenit posibilitatea, dar nu a fost anunțată vreo decizia concretă.

Ucraina, apărată de pe teritoriul României și Poloniei

„Apărarea spațiului aerian al Ucrainei din Polonia și România nu ar trebui să fie exclusă, pe termen lung”, a declarat Anton Hofreiter de la Partidul Verde, aflat la guvernare.

Un parlamentar a lămurit totuși că chestiunea „nu e în discuție” pe moment, întrucât aliații se concentrează pe expedierea de ajutoare militare suplimentare spre Kiev.

Berlinul a dovedit deja că poate prelua inițiativa în privința apărării antiaeriene a Ucrainei, lansând o inițiativă aliată pentru procurarea de astfel de sisteme și promițându-i Kievului să-i trimită un al treilea sistem Patriot din arsenalul propriu.

Agnieszka Brugger, colegă cu Hofreiter la Partidul Verde, a apreciat și ea că ar fi corect să fie „detașate sisteme antiaeriene la granițele țărilor vecine, astfel încât să poată fi protejate și părțile vestice ale Ucrainei”.

Să doborâm dronele rusești direct din România

Roderich Kiesewetter de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a declarat că țările occidentale ar putea doborî drone rusești lansate spre Ucraina.

„Acest lucru ar putea ușura povara pentru apărarea antiaeriană ucraineană și i-ar permite să protejeze frontul”, a declarat Kiesewetter, comparând situația cu cea în care SUA și alți occidentali au protejat spațiul aerian al Israelului fără a ajunge să fie implicați în război.

Marcus Faber din Partidul Liber Democrat (FDP), la guvernare, a fost și el de acord că, în principiu, „spațiul aerian de deasupra regiunilor de graniță ale Ucrainei” ar putea fi „protejat de apărarea antiaeriană de pe teritoriul NATO”.

Faber a observat însă că deja e penurie deopotrivă de sisteme și de rachete interceptoare, fiind nevoie să fie asigurată aprovizionarea cu muniție pe termen lung.

„În aceste condiții, cred că e posibil”, a precizat Faber.

Orice implicare a forțelor occidentale în războiul ruso-ucrainean rămâne extrem de controversată.

Atunci când președintele francez Emmanuel Macron a declarat că detașarea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui exclusă, mai mulți conducători, între care și cancelarul german Olaf Scholz, au respins tranșant ideea.

Sursa: KyivIndepedendent, în traducerea Revista Presei Rador Radio România

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend