Activitatea în saloanele de înfrumusețare a scăzut în primul trimestru din an cu peste 18%, potrivit datelor INS. Româncele au rărit vizitele la cosmetică sau coafor ori apelează la servicii la negru. ȘIar scăderile se văd și în alte servicii. De pildă, spălarea și curățarea hainelor au scăzut cu aproape 8% fata de aceeași perioada anul trecut.

Pentru că nu vor să renunțe complet la serviciile de înfrumusețare, multe femei au găsit soluții mai accesibile. Se vopsesc singure sau cu ajutorul unei prietene, iar pentru manichiură merg la specialiști acasă, nu la salon.

„Pentru unghii, dacă ar fi să merg, ar fi încă 200 plus, nu îmi permit să merg în fiecare lună. Până în 100 de euro clar se economisește acasă.”, spune o femeie.

Citește și: Cât costă să mergi în concediu la Nisipurile de Aur în 2026. Un român a fost surprins de prețurile mari de anul acesta: ”Cu siguranță nu mai putem vorbi despre o destinație ieftină”

Și într-o spălătorie self-service din Cluj, numărul clienților a scăzut vizibil în ultima perioadă.

„Am constatat o scădere de aproximativ 10-15 % din încasările noastre și din fluxul de clienți față de anul trecut. Clienții noștri mai mult încearcă să spele acasă”, spune Cristian Pânzariu, reprezentantul unei spălătorii, citat de stirileprotv.ro.

Citește și: Vești bune pentru români. INS anunță creșterea consumului în primul trimestru al anului

Economiștii spun că scăderea din statisticile oficiale nu înseamnă neapărat că românii renunță la aceste servicii, ci că o parte dintre ele migrează spre economia la negru. Multe servicii de înfrumusețare se fac la domiciliu sau chiar în saloane, dar fără ca toate încasările să fie fiscalizate.

„Înseamnă că nu mai vrem să avem această relație fiscală cu statul, plecăm de la premisa că și eu ca și consumator am de câștigat pentru că primesc un preț mai mic. Iar cel care îmi oferă serviciul are de câștigat tocmai pentru că nu mai plătește acele taxe și impozite.”, explică economistul Flavius Rovinaru

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la şedinţa desfășurată la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică şi Observare (BREO) „CALATIS” din Constanţa vor participa reprezentanţi ai principalelor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării naţionale.

„În cadrul reuniunii vor fi analizate circumstanţele incidentului, implicaţiile acestuia asupra securităţii naţionale şi regionale, precum şi măsurile necesare pentru întărirea capacităţilor de supraveghere, prevenire şi răspuns la ameninţările din zona Mării Negre, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Vezi și EXCLUSIV Drona ucraineană explodată în Portul Constanța, incident cu risc major. Care ar fi fost, de fapt, ținta, contraamiral român: „Cine a preluat controlul sigur a vrut să o ducă la Oil Terminal”

La finalul ședinței, preşedintele Nicuşor Dan va susţine o declaraţie de presă.

Între timp, au apărut imagini cu pagubele create de drona maritimă ucraineană care a explodat vineri în Portul Constanța.

captura foto Antena 3 CNN

Patru drone ucrainene scăpate de sub supravegherea armatei ucrainene, cel mai probabil ca urmare a unor bruiaje, au explodat ieri în Marea Neagră: două dintre ele în partea ucraineană, a treia în Portul Constanţa şi ultima, la aproape o oră după explozia primei, în afara zonei portuare, sub supravegherea Gărzii de Coastă.

Nicușor Dan a spus vineri că nu știe ora exactă la care Ucraina a pierdut controlul asupra dronelor și nici momentul în care statul român a fost notificat. Șeful statului a susținut că niciun risc nu a existat, pentru că notificarea ucraineană a venit înainte ca drona să se autodetoneze în Portul Constanța.

Pe tema supravegherii frontierei maritime, președintele a admis că subiectul îi este „nou” și a anunțat că va avea sâmbătă o întâlnire cu instituțiile responsabile pentru a înțelege „contextul, echipamentele și eventualele lipsuri”.

„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou, dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile, pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele și eventualele lipsuri pe care le avem.Pe partea aviatică, să-i spun de drone aeriene, aici, după cum știți, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real. Deci, acolo a fost ușor să avem acea cerere, încă din februarie, de echipamente de la NATO. Deci, acolo a fost o altă situație”, a explicat președintele.

Referitor la eventualele capabilități care vor fi solicitate de România după acest nou incident, Nicușor Dan a precizat că detaliile vor fi comunicate după întâlnirea cu instituțiile responsabile: „Cum v-am spus, o să avem o întâlnire mâine cu instituțiile responsabile și, în urma acestei întâlniri, o să putem să comunicăm public părțile care sunt publice din necesarul nostru”, a adăugat șeful statului.

Ucraina și România au versiuni diferite despre cât de promptă a fost notificarea în cazul dronei ucrainene care a explodat în Portul Constanța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a transmis că Marina Ucrainei a informat „în timp util” partea română cu privire la faptul că o dronă maritimă fusese scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești.

Declarațiile Kievului contrazic însă cronologia prezentată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, drona fusese observată în portul civil încă de la ora 6:00 dimineața, iar notificarea din partea autorităților ucrainene a venit abia în jurul orei 10:00 – cu doar 10-15 minute înainte de explozie.

„Forțele Navale mi-au confirmat că au fost informați în jurul orei 10:00. Contează că de la ora 6:00 și ceva, de când a fost văzută drona în portul civil, până la momentul în care am fost anunțați din partea ucrainenilor, a trecut un interval destul de mare în care n-am știut că este cunoscută situația acelei drone”, a explicat Miruță.

Drona ucraineană s-a autodetonat vineri dimineață, în jurul orei 10:30, în Dana 78 din Portul Constanța, fără să facă victime. Ucraina a recunoscut că drona îi aparține și a afirmat că a fost bruiată de sistemele electronice rusești.

În total, Kievul a pierdut controlul asupra a patru drone – doar una a ajuns la țărm, celelalte s-au autodistrus în largul Mării Negre.Incidentul a declanșat evacuări de amploare pe litoral, stațiunile Mamaia și Vama Veche fiind golite, iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate în Costinești, Eforie și Tuzla.

Citește și Traseul parcurs de drona maritimă. A zburat 7 kilometri prin port înainte să explodeze, s-a deschis dosar penal

Dieta dr. Mihaela Bilic este construită pe principiul meselor regulate, al porțiilor controlate și al unei hidratări corespunzătoare, fiind concepută pentru a favoriza o scădere treptată în greutate.

Acest regim alimentar elimină până la trei kilograme în două săptămâni. Pentru rezultate pe termen lung, dieta este recomandată aproximativ trei luni. Un element cheie al programului îl reprezintă consumul de lichide.

Vezi și Fructul pe care românii îl consumă zilnic vara ne îngrașă mai mult decât zahărul. Avertismentul făcut de Mihaela Bilic: ”E jale!”

Hidratarea este considerată un factor esențial în procesul de slăbire, iar planul presupune consumul zilnic a șase pahare mari de apă. Această cantitate ajută organismul să funcționeze corect și contribuie la controlul senzației de foame dintre mese.

Dieta Mihaelei Bilic este structurată pe trei mese principale pe zi, completate de două gustări ușoare, alcătuite din fructe sau legume proaspete, menite să ofere energie și să reducă tentația consumului de alimente bogate în calorii.

În prima zi a săptămânii – mic dejun simplu și consistent. Meniul presupune o cafea, o felie de pâine și o omletă pregătită dintr-un ou, la care se adaugă o felie de șuncă. Combinația de alimente oferă un aport echilibrat de proteine și carbohidrați, asigurând energia necesară pentru prima parte a zilei.

Masa de prânz constă într-o porție de aproximativ 200 de grame de carne de vită preparată la grătar și garnitură (50 de grame de paste fierte, asezonate cu o lingură de ulei de măsline). Meniul oferă sațietate fără un aport caloric excesiv.

Cina trebuie să fie mai ușoară și include 100 de grame de somon afumat, servit cu o salată de legume crude. Combinația de alimente pune accent pe proteine și grăsimi sănătoase, evitân ingredientele bogate în calorii precum maioneza sau alte sosuri grele.

A doua zi trebuie să aibă un mic dejun compus dintr-o cafea, un ou fiert, o porție de iaurt natural de aproximativ 150 de mililitri și o felie de pâine. Aceste ingrediente furnizează proteine și nutrienți esențiali, menținând senzația de sațietate pentru mai multe ore.

Prânzul constă în carne slabă de pui pregătită pe grătar, alături de câteva linguri de fasole verde fiartă. Pentru un plus de gust adaugă o cantitate redusă de unt, fără a crește semnificativ aportul caloric al mesei.

Seara, meniul trebuie să conțină surse importante de fier și proteine, cum ar fi aproximativ 200 de grame de ficăței de pui preparați la grătar, serviți împreună cu câteva linguri de orez fiert și o salată de varză proaspătă. Preparatul este un echilibru între proteine, carbohidrați și fibre.

Citește și Cum scapi de mahmureală. Metoda folosită de Generaţia Z şi confirmată de oamenii de știință

Ucraina a desfășurat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac de amploare asupra mai multor regiuni din Rusia, vizând inclusiv zone din apropierea orașului Sankt Petersburg. Potrivit presei internaționale, operațiunea a avut loc în contextul desfășurării Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, eveniment supranumit uneori „Davosul lui Vladimir Putin”.

Autoritățile ruse susțin că au interceptat 86 de drone în regiunea din jurul Sankt Petersburgului, în timp ce alte surse indică un număr mult mai mare de aparate doborâte la nivel național.

Citeşte şi: Vouchere de vacanță de 800 de lei pentru bugetari. Cine poate beneficia în 2026

Explozii și incendii raportate în mai multe zone

Localnici au semnalat prezența unor coloane de fum în apropierea orașului Kronstadt, unde se află un important șantier naval rus. Imagini distribuite pe rețelele sociale arată presupuse drone survolând zona înainte de producerea exploziilor. De asemenea, au fost raportate incendii și în alte puncte din regiunea Leningrad, inclusiv în apropierea unei instalații din Lebyazhye, însă țintele exacte nu au fost confirmate oficial.

Citeşte şi: Cum scapi de mahmureală. Metoda folosită de Generaţia Z şi confirmată de oamenii de știință

Ținte industriale și infrastructură strategică

Atacul vine la doar câteva zile după ce Ucraina ar fi lovit un terminal petrolier din aceeași regiune. În ultimele luni, infrastructura energetică și industrială din interiorul Rusiei a devenit o țintă frecventă a atacurilor cu drone De asemenea, au fost raportate incidente și în zone aflate sub control rus, inclusiv în apropierea portului Mariupol, unde martorii au semnalat degajări importante de fum.

Citeşte şi: Cum va fi iarna 2026-2027. Cele trei fenomene meteo care va schimba radical vremea în Europa

Reacția autorităților ruse

Ministerul rus al Apărării a susținut că 376 de drone au fost doborâte în mai multe regiuni ale țării. Au fost raportate explozii deasupra Uzlovaiei în regiunea Tula și a Sevastopolului în Crimeea ocupată. Operațiuni de apărare aeriană au fost observate și în apropierea orașului Soci. Serghei Sobyanin, primarul capitalei ruse, a susținut că cel puțin 12 drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de Moscova.

Armata ucraineană nu a confirmat oficial operațiunea.

Citeşte şi: Alimente ieftine, dar valoroase nutrițional. Lista recomandată de celebra nutriţionistă Nadia Eperjessy

Atacul are loc pe fondul intensificării tensiunilor diplomatice dintre Kiev și Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că respinge inițiativele de reluare a negocierilor de pace, în timp ce Vladimir Putin a declarat că nu vede motive pentru o întâlnire directă cu liderul de la Kiev.

„Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur şi simplu nu vrea să pună capăt războiului”, a spus Volodimir Zelenski.

Tensiunea a atins cote maxime în ediția din 5 iunie 2026 a emisiunii „Survivor România”, când concurenții rămași în competiție au luptat pentru unul dintre cele mai râvnite obiective ale sezonului: calificarea în marea finală. După aproape cinci luni petrecute în condițiile dure din Republica Dominicană, fiecare probă a devenit decisivă pentru cei care visau să pună mâna pe trofeu.

La începutul ediției, cei opt concurenți rămași în concurs au aflat că urmează una dintre cele mai importante confruntări ale sezonului. Organizatorii au pregătit un traseu complex, conceput pentru a testa rezistența fizică, concentrarea și capacitatea de adaptare a participanților.

Vezi și Cine sunt cei doi finaliști de la Survivor România. Dezvăluirile făcute de Viperele Vesele: „Publicul va vota live câștigătorul trofeului”

Miza a fost uriașă. Două eliminări urmau să reducă drastic numărul concurenților înainte de finala programată pentru 7 iunie, iar presiunea s-a resimțit la fiecare pas. Concurenții au fost nevoiți să depășească obstacole dificile, să își dozeze efortul și să rămână concentrați până la ultima secundă, știind că o clasare pe ultimele poziții le putea încheia aventura.

Cristian Boureanu, primul eliminat al serii

La finalul probei, clasamentul a decis primul nume care părăsește competiția chiar înainte de ultimul act al sezonului. Cristian Boureanu a fost eliminat și a ratat astfel șansa de a lupta pentru titlul de câștigător Survivor România 2026.

Eliminarea a venit cu doar două zile înainte de marea finală. Boureanu a rezistat nu mai puțin de 21 de săptămâni în Republica Dominicană, traversând numeroase probe dificile, confruntări și momente tensionate.

Chiar dacă nu a ajuns în finală, Cristian Boureanu nu pleacă cu mâna goală. Acesta ar fi beneficiat de un onorariu de 2.500 de euro pentru fiecare etapă parcursă în cadrul competiției. Având în vedere că a rămas în concurs timp de 21 de săptămâni, suma totală pe care o încasează se ridică la 52.500 de euro.

Calculul este simplu: 2.500 de euro pentru fiecare dintre cele 21 de stagii petrecute în competiție, ceea ce înseamnă un câștig total impresionant de 52.500 de euro pentru aventura sa la Survivor România 2026.

Marea finală are loc duminică, 7 iunie

După eliminarea lui Cristian Boureanu, competiția intră în linie dreaptă. Marea finală Survivor România 2026 va fi pe 7 iunie și va fi transmisă în direct din Republica Dominicană.

Citește și Olga Barcari a dezvăluit de ce nu s-a împrietenit cu fetele din tribul ei de la Survivor: „Nu mi-au oferit atât de multă dragoste”

Vouchere de vacanță 2026. Instituțiile publice din România pot începe acordarea voucherelor de vacanță, cadrul legal fiind deja în vigoare. Măsura vizează angajații din sectorul public, în condițiile stabilite de legislația actuală și în funcție de bugetele aprobate de fiecare instituție, scrie Capital.

Cine poate primi voucherele de vacanță

Măsura se adresează personalului din instituțiile publice, inclusiv angajaților din administrația centrală și locală, cadrelor didactice, personalului medical și altor categorii de salariați din sectorul bugetar. Acordarea voucherelor depinde de disponibilitatea fondurilor aprobate la nivelul fiecărei instituții și de respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare.

Citeşte şi: Cum va fi iarna 2026-2027. Cele trei fenomene meteo care va schimba radical vremea în Europa

Potrivit Ministerului Economiei, beneficiarii pot utiliza integral suma de 800 de lei pentru servicii turistice desfășurate pe teritoriul României, fără a fi obligați să contribuie financiar din surse proprii.

„În anul 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei și voucherele pot fi folosite integral pentru serviciile turistice în România, fără a fi necesară o contribuție financiară suplimentară din partea beneficiarului.

Instituțiile publice care au prevăzute în buget sumele necesare pot începe acordarea voucherelor în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Ordonanța de urgență nr. 8/2009, cu modificările și completările ulterioare, reglementează acordarea voucherelor de vacanță, iar normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009, stabilesc modul prin care acestea pot fi utilizate și valorificate.

Nu este necesară, astfel, adoptarea unor acte normative suplimentare de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”, informează Ministerul Economiei.

Ce servicii pot fi achitate

Voucherele de vacanță pot fi folosite pentru achiziționarea de pachete turistice care includ obligatoriu servicii de cazare. În funcție de oferta aleasă, acestea pot cuprinde și servicii suplimentare precum alimentație publică, transport, tratament balnear, activități de agrement. Scopul programului este stimularea turismului intern și sprijinirea industriei ospitalității prin încurajarea vacanțelor petrecute în România.

„Pot beneficia de aceste vouchere, printre alții, angajații din administrația publică locală și centrală, cadrele didactice, personalul medical, dar și alte categorii de personal din sectorul public, în funcție de decizia fiecărei instituții și de bugetele aprobate. Pachetele de servicii turistice achiziționate prin această metodă de plată includ, în mod obligatoriu, servicii de cazare și pot fi completate, după caz, cu servicii de alimentație publică, transport, tratament balnear sau agrement”, a precizat Ministerul Economiei.

Citeşte şi: Amenzi-record propuse de Consiliul Concurenței pentru 10 bănci din România investigate în dosarul ROBOR

Acordarea voucherelor de vacanță este reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2009 și normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2009. Autoritățile precizează că instituțiile publice nu trebuie să aștepte adoptarea unor noi acte normative pentru a putea acorda acest beneficiu.

Ce se întâmplă în sectorul privat

Pentru angajații din mediul privat, regulile rămân neschimbate. Companiile pot acorda vouchere de vacanță în funcție de bugetele proprii și cu respectarea plafonului legal anual. Valoarea maximă care poate fi acordată unui salariat este echivalentă cu șase salarii minime brute pe economie, conform prevederilor fiscale aflate în vigoare.

„În sectorul privat, regulile rămân neschimbate. Angajatorii pot acorda vouchere de vacanță în limita sumelor prevăzute în bugetele proprii, cu respectarea plafonului legal anual aplicabil fiecărui salariat, respectiv echivalentul a șase salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată”, a conchis Ministerul Economiei.