Echipele de campanie ale președintelui american Joe Biden și contracandidatului său republican Donald Trump au anunțat miercuri că au ajuns la un acord privind organizarea de dezbateri televizate între cei doi înaintea alegerilor prezidențiale în noiembrie, însă ele vor fi făcute cu ocolirea organizației care a asigurat imparțialitatea lor timp de 36 de ani, relatează Business Insider.

Dezbaterile din 2020 dintre Trump si Biden au fost transmise si in cinematografe in aer liberFoto: Jeff Chiu / AP / Profimedia

„Astăzi a spus că vrea să aibă o dezbatere cu mine. În acest caz, fă-mi o favoare, amice. O voi face chiar și de două ori”, a declarat miercuri președintele democrat în vârstă de 81 de ani într-un mesaj video.

Adversarul său republican, în vârstă de 77 de ani, care cerea de mult timp un duel televizat, a preluat imediat mănușa: „Spune-mi când, voi fi acolo. Lupta a început!”

Comisia pentru Dezbateri Prezidențiale, o organizație nonprofit și nepartizană care a organizat toate dezbaterile între candidații americani la președinție începând cu 1988, a confirmat însă pentru Business Insider că echipele lui Biden și Trump intenționează să organizeze dezbaterile de anul acesta fără aportul său.

Prima dintre ele urmează să aibă loc pe 27 iunie la Atlanta, capitala statului Georgia, urmând să marcheze o premieră: va fi dezbaterea electorală organizată cel mai devreme în istoria alegerilor americane, raportat la data la care vor fi chemați cetățenii cu drept de vot la urne.

Dezbatere fără public la prima dezbatere dintre Biden și Trump

Dezbaterea din Atlanta va fi una neobișnuită și din alte motive. Printre altele, va fi prima dezbatere prezidențială americană organizată fără un public în sală. Inclusiv în timpul campaniei electorale din 2020, în mijlocul pandemiei de COVID-19, au existat persoane care au asistat la dezbateri în persoană, chiar dacă numărul lor a fost limitat din cauza regulilor sanitare.

CNN afirmă că formatul fără public este preferat de echipa lui Biden. Chris Wallace, cunoscutul prezentator TV care a trecut la CNN în 2022 după ce a lucrat timp de aproape două decenii la rivalii de la Fox News, a justificat măsura prin faptul că dezbaterea va fi astfel mai „curată”.

„Nimeni nu va fi atent sau manipula publicul. Acum, da, uneori a intervenit publicul și tu ca moderator trebuie să încerci să îi liniștești”, a declarat Wallace, cu referire la experiența sa de a modera două dezbateri prezidențiale. „Cred că este mai bine fără public. Cred asta de ceva timp”, a adăugat el.

În 2020 Trump și Biden s-au confruntat în două dezbateri electorale. Prima dintre ele a fost organizată la Cleveland, în statul Ohio. A doua, ce urma să aibă loc în orașul Miami din Florida pe 15 octombrie, a fost anulată după ce Trump, pe atunci președintele american în exercițiu, a contractat COVID-19 și a refuzat să participe la dezbatere de la distanță.

O a treia dezbatere a avut loc însă la Nashville, Tennessee, doar o săptămână mai târziu.

Dezbaterile prezidențiale americane vor fi difuzate în exclusivitate de doar două televiziuni

O altă modificare majoră în cadrul campaniei de anul acesta ține de faptul că se pare că dezbaterea de la Atlanta va fi difuzată în exclusivitate de CNN, și nu de toate televiziunile majore din Statele Unite, cum este tradiția.

Echipele de campanie ale celor doi candidați au convenit de asemenea ca o a doua dezbatere ce va avea loc pe 10 septembrie să fie difuzată de televiziunea ABC News. Echipele de campanie au vehiculat și posibilitatea organizării a două dezbateri suplimentare, însă deocamdată nu le-au confirmat oficial.

Business Insider că decizia celor două echipe de campanie de a ocoli cu totul Comisia pentru Dezbateri Prezidențiale în organizarea confruntărilor marchează o cădere din grații spectaculoasă pentru această organizație în condițiile în care criticile la adresa sa de-a lungul anilor au fost rare.

Însă în 2022 Convenția Națională Republicană s-a retras din organizație, pretinzând că este „părtinitoare”.

Echipa lui Biden, în schimb, afirmă într-o scrisoare că aceasta „construiește spectacole uriașe cu public mare și mari cheltuieli”, precum și faptul că „susținători gălăgioși și donatori, care consumă din timpul prețios al dezbaterii cu spectacole gălăgioase de aprobare și urale”.

Comisia și-a reiterat disponibilitatea de a organiza dezbaterile, afirmând că este imediat pregătită să preia ștafeta în cazul în care echipele lui Biden și Trump vor reveni asupra deciziei.

​Premierul Marcel Ciolacu a susținut joi înaintea ședinței de Guvern că majorarea salariilor muzeografilor, dar și a altor 2-3 categorii „uitate” se va face prin ordonanță de urgență săptămâna viitoare. „Dacă vor face grevă, sâmbătă noaptea mă găsiți la Antipa, dar eu sunt ferm convins că vor avea maturitate și vor aștepta până săptămâna viitoare”, a declarat premierul.

Noaptea Muzeelor Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Premierul a atins acest subiect și în ședința de Guvern, precizând că propunerile Ministerului Culturii privind creșterea salariilor vor fi discutate.

• „Discutăm azi și propunerile Ministerului Culturii privind rezolvarea problemelor de salarizare din muzeele țării, dar și pentru alte categorii unde sunt discrepanțe salariale. Ministrul Finanțelor trebuie să ne confirme aplicarea acestor soluții și putem pregăti actul legislativ pentru a-l aproba săptămâna viitoare.
• Sunt convins că, în aceste condiții, Noaptea Muzeelor se va desfășura normal, cu întreaga listă a muzeelor deschisă publicului”, a declarat premierul Ciolacu.

Patru mari muzee din București nu-și deschid ușile de Noaptea Muzeelor 2024. Angajații instituțiilor de cultură protestează în Piața Victoriei

Patru muzee importante din București au anunțat că de Noaptea Muzeelor 2024, care urmează să aibă loc sâmbătă, 18 mai, se vor alătura protestului inițiat de sindicatul „CulturMedia”, prin care angajații cer mărirea salariilor cu 20%. La nivel național, s-au alăturat protestului aproximativ 80% dintre instituțiile de cultură care participau în mod obișnuit la Noaptea Muzeelor (din 26 de județe și din București).

Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București sunt principalele instituții de cultură din Capitală care au anunțat că nu vor lua parte în acest an la Noaptea Muzeelor.

Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Popa, a declarat pentru HotNews.ro că ar fi ideal dacă publicul s-ar alătura instituțiilor de cultură care protestează.

„Dacă ar fi la modul ideal, ar fi grozav dacă măcar o parte din public ar fi alături de noi în încercarea aceasta de a convinge Guvernul că muzeele merită să fie tratate cu respect și salariații din muzee merită să fie plătiți onorabil, pentru că, la urma urmei, aceștia fac ca muzeele să fie deschise publicului. Cel puțin în cazul Muzeului Antipa, suntem deschiși aproape în permanență. E nevoie să fie recunoscute și recompensate aceste eforturi”, a spus Luis Popa.

„Salariați cu mai puțin de 3.000 de lei pe lună”

Angajații din muzee care protestează sunt nemulțumiți de salarii, iar directorul de la „Antipa” subliniază că, în momentul de față, în instituția pe care o conduce sunt persoane cu studii superioare care câștigă mai puțin de 3.000 de lei pe lună.

„Nu este firesc. Este cu atât mai puțin firesc cu cât, de la începutul anului, salariații din muzeele din universități sunt plătiți mai onorabil și atunci sigur că nemulțumirea colegilor mei este maximă. Iar eu sunt alături de ei și pentru că pentru mine, ca director, este foarte complicat să gestionez o astfel de situație, să păstrez colectivul intact. Am colegi care în ultima vreme au plecat în alte domenii de activitate, tocmai din cauza salarizării. Deci, cu toții, salariați, directori, public, avem interesul să convingem Guvernul să deblocheze acea ordonanță pe care Ministerul Culturii a inițiat-o și care ar trebui să corecteze un pic această situație financiară”, a spus Luis Popa.

„Acest moment este unicul din an în care muzeele au vizibilitate maximă”

El a menționat și faptul că, deși există un sprijin al Ministerului Culturii, care a inițiat o ordonanță prin care ar crește salariile angajaților, din partea „Guvernului nu știu ce anume s-a întâmplat, ce anume s-a blocat”.

„Deocamdată e doar o acțiune prin care muzeele încearcă să atragă atenția Guvernului asupra unei situații reale și foarte neplăcute salariale. Înțeleg că se lucrează, sper să se găsească la un moment dat o soluție. Acest moment este unicul din an în care muzeele au vizibilitate maximă și mi se pare logic să se încerce exploatarea acestui moment pentru a se atrage atenția asupra problemei”, a mai spus directorul.

Luis Popa a mai precizat că anul trecut, de Noaptea Muzeelor, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a avut aproximativ 10.000 de vizitatori.

Managerul Muzeului Municipiului București: „Această țară este disfuncțională”

Întrebat ce mesaj are pentru public în contextul protestului organizat de Noaptea Muzeelor, managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, a spus că publicul știe deja în ce tip de țară trăiește.

„Publicul trăiește într-o țară în care se numește România și cea mai mare parte a acestui public știe că această țară este disfuncțională. În ce sens, din punctul meu de vedere? În sensul că profesiile, oricare ar fi ele, nu au orizonturi de așteptare pentru a se putea dezvolta armonios. Când ai 30 de ani vrei să ajungi la un prag, la 40 de ani vrei niște ținte atinse, care sunt legate și de intimitate, de familie, dar și de lucruri care vrei să se întâmple în viața ta la un moment dat”, a declarat, pentru HotNews.ro, Adrian Majuru.

El a punctat că unii angajați din muzee își caută locuri de muncă în alte domenii sau aleg chiar să plece din țară. Cât despre vreo reacție din partea Guvernului sau a Ministerului Culturii privind acțiunea de protest, managerul a răspuns: „Cunoaștești dumneavoastră vreo castă profesională care să fi primit vreodată vreo reacție în timp real din partea vreunui decident?”.

Muzeul Municipiului București a avut întotdeauna peste 30.000 de vizitatori în cadrul evenimentelor organizate de Noaptea Muzeelor, a spus Adrian Majuru.

„Undeva între 30.000 și 40.000 de intrări în aproximativ 5-6 ore cât se derulează Noaptea Muzeelor. Întotdeauna au fost peste 30.000 de vizitatori, niciodată sub 30.000”, a declarat managerul.

Județele în care vor fi închise marile muzee de Noaptea Muzeelor 2024

Președintele sindicatului „Culturmedia”, George Balaci, a transmis către HotNews.ro că în următoarele județe marile muzee sau obiectivele culturale vor fi închise, „cu mici excepții, poate case memoriale sau ceva mic (n. red.: vor avea program sâmbătă):

• Maramureș,
• Sălaj,
• Bistrița Năsăud,
• Suceava,
• Botoșani,
• Iași,
• Cluj,
• Alba,
• Timiș,
• Vaslui,
• Mehedinți,
• Gorj,
• Dolj,
• Teleorman,
• Brașov,
• Argeș,
• Dâmbovița,
• Prahova,
• Ilfov,
• București,
• Buzău,
• Ialomița,
• Călărași,
• Brăila,
• Galați,
• Tulcea,
• Constanța

Printre muzeele din țară care nu participă la Noaptea Muzeelor 2024 se numără: Muzeul Național de Artă Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Maramureșean din Sighet, Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, Muzeul Județean Buzău, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.

Ce muzee vor rămâne deschise de Noaptea Muzeelor 2024

Președintele sindicatului „Culturmedia”, George Balaci, a spus, pentru HotNews.ro, că aproximativ 80% dintre instituțiile de cultură din țară care organizau de regulă activități de Noaptea Muzeelor s-au alăturat protestului.

Cei care organizează Noaptea Muzeelor au anunțat că programul „va fi într-o continuă modificare/actualizare până în ziua evenimentului”.

„În cazul în care nu veți regăsi muzeele dorite de dumneavoastră în programul oficial al acestei ediții înseamnă că acestea se alătură protestelor declanșate de către Sindicatul CulturMedia care luptă pentru creșterea cu 20% a salariilor angajaților din sectorul muzeal. Vor exista județe și localități fără evenimente propuse pentru ediția 20 a Nopții Muzeelor”, au transmis organizatorii.

Lista cu muzeele care vor fi deschide de Noaptea Muzeelor poate fi consultată AICI, cu mențiunea că pot exista modificări de la o oră la alta.

„Noapte în muzeele din România”

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-Media „CulturMedia” – CNS Cartel Alfa a anunțat că protestul de sâmbătă, 18 mai, intitulat „Noapte în muzeele din România”, va fi organizat după următorul program:

• Ora 16:00 – întâlnire în fața Bibliotecii Naționale, Bulevardul Unirii 22
• Orele 16:00 – 19:00 – Pichetare Ministerul Culturii
• Orele 19:00 – 23:00 – protest în Piața Victoriei / Guvern.

Federația spune că „lucrătorii din domeniul protecției patrimoniului cultural” vor „comemora”:

• „20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituțiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național;
• 20 de ani de subfinanțare cronică a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național; 20 de ani de tratament discriminatoriu între instituțiile de spectacol și muzee și biblioteci;
• 20 de ani de umilințe și ignorare a profesiilor legate de protejarea patrimoniului cultural național;
• 20 de ani de politici culturale și salariale inadecvate;
• 20 de ani de mizerie la care sunt condamnați lucrătorii din domeniu, în ciuda complexității pregătirii profesionale și a dificultății profesiilor specifice domeniului;
• 20 de ani de condamnare la extincție prematură a specialiștilor din domeniu, ce ies din sistem cu pensii de mizerie;
• 20 de ani de depopulare și deprofesionalizare dramatică a domeniului, având în vedere lipsa de perspective și “politizarea” modalității prin care se realizează adesea recrutarea de personal, în numele și în slujba unei descentralizări ce a aservit total instituțiile de cultură baronilor locali;
• 20 de ani de presiune birocratică inutilă și de natură să blocheze posibilitățile de performanță a instituțiilor culturale; 20 de ani de ignorare discriminatorie a nevoilor domeniului cultural și a profesioniștilor ce slujesc domeniul, redus, în viziunea majorității decidenților doar la instituțiile de spectacol;
• 20 de ani de promovare în spațiul public a unor nonvalori culturale;
• 20 de ani de devalizare și degradare continuă a patrimoniului cultural prin neputința de a se adopta un Cod al Patrimoniului și o Lege a Managementului în Instituțiile de Cultură, cu specificații clare pentru domeniul patrimoniului cultural;
• 20 de ani de legiferare fără consultarea profesioniștilor din domeniu, fără identificarea problemelor de jos în sus și fără cunoașterea nevoilor reale ale întregului domeniu;
• 20 de ani de confiscare a rezultatelor muncii specialiștilor din domeniu doar în scop propagandistic, confiscare urmată de o absolută amnezie când se discută problemele reale ale domeniului;
• 20 de ani de lipsă a unor planuri reale de situație de urgență, mai ales în actualul context, pentru protecția patrimoniului cultural;
• 20 de ani de inexistență a unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre;
• 20 de ani de NESUSTENABILITATE!
• 20 de ani de DEGRADARE!
• 20 de ani de UITARE!”

Coordonatorul relaţiilor internaţionale şi proiecte culturale al Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR) Dragoș Neamu, a declarat că prin acest protest angajații cer creșterea cu 20% a salariilor.

„Veţi observa că multe muzee din ţară nu apar pe programul Nopţii Muzeelor 2024, reprezentanţii acestora putând fi găsiţi şi susţinuţi în Piaţa Victoriei (…). Este vorba despre un protest pe care eu, personal, îl consider legitim şi îl susţin, pentru că miza este creşterea cu 20% a salariilor din sectorul muzeal, pentru orice poziţie profesională, pentru echilibrarea marilor inechităţi şi discriminări care există în interiorul sectorului cultural între, de exemplu, muzee şi teatre”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

În anul 2023, ediţia cu numărul XIX a Nopţii Muzeelor a fost organizată împreună cu instituţii culturale din Republica Moldova şi a fost prezentă în peste 360 de muzee şi spaţii din 90 de localităţi din România şi alte nouă de peste Prut. Acestea au acoperit geografic 38 de judeţe şi cinci raioane ale ţării vecine. În Bucureşti, Noaptea Muzeelor s-a prezentat publicului în 65 de obiective culturale dintre cele mai diverse – de la 34 de muzee, la festivaluri de design şi de la case ale creaţiei şi ale experimentelor, până la palate şi galerii de artă, notează Agerpres.