Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Drone, atacuri maritime, nave comerciale scufundate și infrastructuri critice aflate sub presiune. Evenimentele din ultimele săptămâni au demonstrat că securitatea maritimă a intrat într-o nouă eră, în care amenințările pot apărea rapid și pot afecta nu doar obiective militare, ci și comerțul internațional și libertatea de navigație. În acest context, protejarea rutelor maritime devine o provocare strategică cu implicații economice și de securitate la nivel global.

Pentru a discuta aceste teme, contraamiralul (r.) Demetrios N. Tsailas, fost comandant NATO și analist de strategie navală, revine în fața cititorilor STIRIPESURSE.RO pentru o discuție despre drone și viitorul securității maritime.

Adrian Leonard Mociulschi: Dacă până nu demult astfel de atacuri păreau scenarii de film, astăzi vedem nave comerciale lovite și rute maritime puse în pericol.

Ce ne spun aceste incidente despre lumea în care am intrat?

Contraamiral Tsailas: Incidentele recente demonstrează că simpla prezență a forțelor navale convenționale nu mai este suficientă pentru a garanta securitatea maritimă. Dronele aeriene și navale pot amenința navele comerciale, pot afecta rutele maritime strategice și pot genera costuri semnificative pentru cei care trebuie să le contracareze.

Prima lecție este că timpul de reacție devine esențial. Radarele, sateliții, senzorii, informațiile de intelligence și raportările navelor comerciale trebuie să ofere împreună o imagine cât mai exactă a situației maritime, astfel încât activitățile suspecte să fie detectate din timp. Datele AIS (n.n.: sistem automat de identificare și urmărire a navelor) pot completa acest tablou, însă nu pot fi considerate întotdeauna pe deplin fiabile.

A doua lecție este că nu este suficient să poți intercepta o amenințare; trebuie să fii pregătit să-i faci și față. Navele comerciale au nevoie de reguli clare de raportare, de echipaje bine instruite și de proceduri eficiente pentru situații de urgență. În același timp, forțele navale, gărzile de coastă, autoritățile portuare și companiile de transport maritim trebuie să acționeze coordonat.

În ultimă instanță, succesul nu se măsoară doar prin numărul amenințărilor neutralizate, ci prin capacitatea de a proteja navigatorii, de a menține fluxul normal al transportului maritim și de a evita escaladarea tensiunilor. Libertatea de navigație depinde de garantarea unor rute maritime sigure, astfel încât navele comerciale să își poată desfășura activitatea fără a fi expuse unor riscuri inacceptabile.

Adrian Leonard Mociulschi: Vedem drone din ce în ce mai performante și atacuri care par desprinse din filmele SF.

Când priviți spre viitor, ce tehnologii credeți că vor ține cu adevărat navele, porturile și rutele maritime în siguranță?

Contraamiral Tsailas: Dacă privim evoluția amenințărilor maritime din ultimii ani, devine evident că nu există o soluție universală. Protejarea navelor comerciale și a infrastructurii maritime presupune combinarea mai multor instrumente și tehnologii, de la supraveghere și identificarea timpurie a riscurilor până la război electronic și intervenție defensivă, în funcție de natura amenințării.

Apărarea modernă începe cu avertizarea timpurie și cunoașterea situației operative. Inteligența Artificială poate analiza rapid volume imense de informații, poate identifica tipare și poate ajuta operatorii să stabilească prioritățile. Cu toate acestea, decizia finală trebuie să rămână în mâinile oamenilor. În situații complexe, în care informațiile sunt incomplete sau riscul unei erori este ridicat, experiența și discernământul uman nu pot fi înlocuite.

Nu toate amenințările pot fi combătute în același mod. Uneori sunt necesare sisteme de bruiaj electronic, alteori drone interceptoare sau mijloace defensive clasice. Pe termen lung, tehnologii emergente precum armele laser ar putea deveni o componentă importantă în apărarea maritimă. În același timp, navele trebuie să fie capabile să opereze și în condiții dificile, atunci când comunicațiile sunt perturbate sau informațiile disponibile sunt limitate.

Costurile contează. Uneori poate fi necesar să folosești o rachetă de mare valoare pentru a distruge o dronă ieftină, însă această abordare nu poate deveni regula. Scopul este găsirea unui echilibru între eficiență și costuri, astfel încât să fie protejate viețile omenești, navele și fluxurile comerciale. Acest lucru presupune combinarea inteligentă a capabilităților militare, a unor proceduri bine puse la punct și a cooperării internaționale.

Adrian Leonard Mociulschi: Într-adevăr, toată lumea vorbește astăzi despre drone.

Mai au elicopterele și avioanele navale un viitor sau vor ajunge să fie înlocuite de sisteme fără pilot sau, și mai rău, la fier vechi?

Contraamiral Tsailas: Dacă privim către următorii ani, aviația navală va rămâne una dintre componentele esențiale ale securității maritime. Pe măsură ce sistemele fără pilot devin tot mai numeroase și mai performante, rolul său va fi să extindă capacitatea de supraveghere, să ofere o imagine cât mai precisă a situației din teren și să permită intervenții rapide atunci când apar noi amenințări.

Avioanele de luptă excelează prin viteză și prin capacitatea de a acoperi zone extinse într-un timp scurt. Elicopterele ambarcate au însă propriile atuuri: pot investiga contacte suspecte, pot monitoriza traficul maritim, pot transmite rapid informații către centrele de comandă și pot susține operațiuni coordonate pe mare. Performanțele lor depind de senzorii disponibili, de echipamentele utilizate, de condițiile de operare și de tipul amenințării întâlnite.

În viitor, succesul va depinde tot mai mult de colaborarea dintre oameni și sistemele fără pilot. Dronele pot asigura supravegherea unor zone extinse pentru perioade lungi de timp, iar elicopterele pot interveni rapid acolo unde este nevoie. Împreună cu navele, senzorii de coastă și centrele de comandă, ele contribuie la construirea unei imagini de ansamblu mult mai precise asupra amenințărilor și activităților din mediul maritim.

În cazul unor state precum Grecia, unde economia și securitatea sunt strâns legate de mare, cooperarea devine esențială. Protejarea transportului maritim, a porturilor, a infrastructurii energetice offshore și a rutelor comerciale necesită un efort comun din partea Marinei, Gărzii de Coastă, autorităților maritime și companiilor care operează pe mare.

Prin urmare, viitorul aviației navale nu înseamnă doar doborârea dronelor. Este vorba despre construirea unui sistem maritim inteligent și interconectat, în care oamenii, tehnologia și cooperarea instituțională lucrează împreună pentru a proteja infrastructura critică, libertatea de navigație și stabilitatea mediului de securitate.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Amiral, până la urmă nu vorbim doar despre nave și drone. Dacă se blochează porturile și mărfurile nu mai ajung unde trebuie, toată lumea are de pierdut.

Cât de vulnerabil este astăzi acest lanț care ține comerțul mondial în mișcare?

Contraamiral Tsailas: Discuția nu ar trebui să se limiteze la drone și la modalitățile de interceptare a acestora. Adevărata provocare este capacitatea întregului ecosistem maritim de a rămâne funcțional atunci când apare o criză.

Porturile, zonele de ancoraj, infrastructura energetică offshore, terminalele maritime și rețelele de comunicații maritime pot fi expuse unor combinații de amenințări aeriene, navale, cibernetice și electronice. Pentru a produce efecte semnificative, un atac nu trebuie neapărat să scufunde o navă comercială. Blocarea activității unui port, întârzierea transporturilor, creșterea costurilor de asigurare sau diminuarea încrederii în transportul maritim pot genera consecințe economice importante.

Întrebarea esențială este cum pot forțele navale, gărzile de coastă, autoritățile portuare și companiile de transport maritim să acționeze coordonat pentru a anticipa riscurile, a gestiona crizele și a limita efectele unui incident asupra comerțului și transportului maritim.

În lumea de astăzi, succesul nu înseamnă doar interceptarea unei amenințări. La fel de importantă este capacitatea de a menține porturile deschise, lanțurile de aprovizionare funcționale și încrederea în transportul maritim. Protejarea infrastructurii critice și asigurarea continuității comerțului au devenit obiective la fel de importante ca neutralizarea amenințărilor în sine.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Amiral, ajunși la finalul acestei discuții, care este cea mai importantă lecție pe care ar trebui să o învățăm din transformările pe care dronele și noile tehnologii le aduc în domeniul securității maritime?

Contraamiral Tsailas: Cea mai importantă lecție este că tehnologia, oricât de avansată ar deveni, nu elimină nevoia de responsabilitate și judecată umană. Dimpotrivă, pe măsură ce sistemele devin mai complexe, importanța deciziilor luate de oameni crește.

Sistemele fără pilot aduc un nou nivel de incertitudine în domeniul securității maritime. În multe situații, nu este clar cine operează o dronă, care este scopul acesteia sau dacă reprezintă o amenințare reală. Interferențele electronice și informațiile incomplete pot complica și mai mult evaluarea situației. În apropierea unei nave comerciale, astfel de momente pot pune factorii de decizie în fața unor alegeri dificile, care trebuie făcute rapid și cu informații limitate.

Acest lucru ridică întrebări esențiale privind regulile de angajare, protecția transportului maritim civil, verificarea amenințărilor și păstrarea controlului și responsabilității umane în utilizarea forței. Pentru a evita interpretările greșite și reacțiile disproporționate, este esențială cooperarea dintre forțele navale, gărzile de coastă, statele sub al căror pavilion navighează navele și operatorii comerciali.

Miza principală este găsirea unui echilibru între vigilență și prudență. Capacitatea de a identifica rapid o amenințare reală și de a reacționa eficient nu trebuie să conducă la escaladări generate de informații incomplete sau interpretări eronate.

Superioritatea tehnologică este importantă, însă nu poate oferi singură toate răspunsurile. Judecata profesională, procedurile clare, comunicarea eficientă și responsabilitatea umană rămân elemente esențiale pentru menținerea securității maritime și prevenirea unor confruntări nedorite.

În cele din urmă, aceste provocări depășesc sfera strict militară a combaterii dronelor. Ele privesc capacitatea comunității maritime internaționale de a proteja siguranța navigației, continuitatea comerțului și încrederea într-un sistem de transport maritim confruntat cu riscuri din ce în ce mai complexe.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Amiral, vă mulțumim pentru acest dialog și pentru contribuția dumneavoastră la înțelegerea provocărilor pe care noile tehnologii le aduc în domeniul securității maritime. A fost o onoare să vă avem alături de cititorii noștri.

În loc de concluzii

Interviul cu contraamiralul (r.) Demetrios Tsailas arată că securitatea maritimă a intrat într-o nouă etapă, în care dronele, Inteligența Artificială și sistemele fără pilot schimbă rapid modul de protejare a navelor, infrastructurilor critice și rutelor comerciale. Dincolo de algoritmi și sisteme autonome, viitorul securității maritime va depinde în continuare de oameni: de capacitatea lor de a evalua corect riscurile, de a coopera și de a lua decizii responsabile într-un mediu tot mai complex și mai imprevizibil.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, spune că partidele trebuie să se restructureze şi să vină cu oameni noi, de calitate, punctând că deja clasa politică s-a confruntat cu un vot antisistem „serios”, care a fost de avertizare.

„Cred că trebuie să învăţăm din lecţiile 2022-2025. În momentul în care duci multe partide într-o coaliţie ca să faci stabilitate, ceea ce nu e rău să faci stabilitate, dacă acele partide, din tot felul de raţiuni, îşi anulează unul altui acţiunile, unii trag într-o direcţie, alţii în alta, nu faci decât să nu livrezi, să nu faci ceea ce trebuie şi nu faci decât să consolidezi votul antisistem. Şi am avut un vot antisistem serios, dar el a fost doar de avertizare”, a afirmat Bolojan, vineri, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România” care are loc la Sinaia, conform AGERPRES.

Bolojan: Unele zone politice îşi vor asuma restructurări „doar cu spatele la zid”

Potrivit acestuia, unele zone politice îşi vor asuma restructurări şi renunţarea la nişte privilegii „doar cu spatele la zid”.

„Eu cred că avem obligaţia faţă de ţara asta să dăm o şansă oamenilor care lucrează în România, care gândesc în România, oamenilor care înţeleg că totuşi direcţia spre Vest este direcţia noastră, deci pentru care punctele cardinale sunt clare, care nu au dubii pe tema asta, trebuie să le dăm, ştiţi, o alternativă serioasă. Dar dacă oamenii văd cinci partide care şi ele se ceartă între ele pe diferite abordări, două, trei, câte sunt, n-am făcut nimic şi atunci părerea mea este că trebuie construită o alternativă şi dacă se va reuşi asta, şi eu cred că se poate face, şi dacă partidele se restructurează, vin cu oameni noi, vin cu oameni de calitate, n-au altă posibilitate pentru că ştiţi, dacă nu ţinem pasul cu vremurile, ne schimbă vremurile pe noi, dumneavoastră şi cetăţenii. Şi asta cred că merită să facem, nu pentru un proiect politic, merită să facem pentru ţara asta. Pentru că, sigur, ar fi de evitat să ajungem într-o formă diferită, într-o guvernare de tip Tsipras unde au ajuns grecii acum câţiva ani de zile. (…) Ar fi bine să nu ajungem acolo. De asta trebuie să facem, cred eu, un proiect serios”, a conchis Ilie Bolojan.

Bolojan, despre scăderea încrederii în instituţii: „Cel mai mare rău” a fost crearea unor aşteptări care nu pot fi onorate

De asemenea, fostul premier spune că încrederea cetăţenilor în instituţii a scăzut din cauza aşteptărilor care au fost create fără a fi onorate.

„Încrederea în instituţii a scăzut peste tot, pentru că astăzi reţelele online au democratizat criticile, atacurile, poziţionările, de foarte multe ori lipsa de responsabilitate. (…) Şi atunci gândiţi-vă, pe un fond de neîncredere totală în lumea politică, care este propagat prin nişte vehicule media, organizat sau dezorganizat, oamenii cred toate lucrurile rele despre cei din politică. E natural să se întâmple asta. Dar cred că cel mai mare rău pe care l-am făcut noi vizavi de scăderea încrederii în instituţii este crearea de aşteptări care nu pot fi onorate. Este cel mai periculos lucru. De foarte mulţi ani am creat, nu eu, dar lumea politică în general, aşteptări care nu pot fi onorate. Şi în condiţiile astea s-a generat nemulţumirea în cascadă. (…) Deci, o cauză importantă ţine de comunicarea noastră şi eu am încercat, inclusiv în acest scurt mandat pe care l-am avut, dar şi înainte, să le spun oamenilor adevărul, chiar dacă sună prost. Să intre uneori pe contrasens. (…) Dacă nu vom încerca să comunicăm corect cu oamenii, ca să schimbăm mentalităţi, realitatea vine peste noi”, a adăugat sursa citată.

Laurențiu Reghecampf a susținut conferința de presă înaintea derby-ul etapei a 13-a din Superliga. Antrenorul recunoaște că giuleștenii sunt favoriți și anunță că echipa sa va arăta așa cum dorește el abia din această iarnă. FCSB – Rapid se joacă sâmbătă, de la ora 21:00, pe Arena Națională.

„Pentru mine nu e o presiune, rezultatul e deschis”

„Un meci de tradiție, un meci după care și membrii familiei se iau la ceartă. Sunt sentimente, emoții, pentru mine e un meci important, întotdeauna încerc să-l pregătesc bine.

M-aș bucura ca jucătorii noștri să fie pregătiți fizic și mental mâine, e o plăcere să joci un asemenea meci. Pentru mine nu e o presiune, rezultatul e deschis. Ambele echipe pot câștiga, poate fi și egal. Spectatorii vor avea parte de un meci frumos.

E un meci important, întâlnim echipa de pe locul 2 din campionat, vine după un parcurs pozitiv, a câștigat multe meciuri. Are un antrenor forte bun, tânăr, care se aseamănă cu ce înseamnă Rapidul, o echipă agresivă, care joacă bine.

Ne cunoaștem foarte bine, eu mă bucur pentru antrenorii cunoscuți mie care au rezultate. E un prilej de bucurie, care e mai bun să câștige meciul”, a declarat Reghecampf, la conferința de presă.

Laurențiu Reghecampf: „Rapid e favorită”

„Pentru mine e o plăcere, nu un stres, îmi doresc să câștig aceste meciuri, să fiu parte la pregătirea unui astfel de meci.

Rapid e favorită, ăsta e adevărul. Nu comentez ceea ce discută analiștii din România. Ascult, mă uit, dar nu comentez. Rezultatele le dau dreptate, cei de la Rapid sunt pe locul 2, au rezultate mai bune decât noi.

Specialiștii sau oamenii din fotbal vorbesc despre favorite după rezultate, iar Rapid are rezultate foarte bune. Dar, un asemenea meci are o încărcătură foarte mare.

Sunt sigur că jucătorii mei înțeleg ce înseamnă acest meci, sunt multe emoții. Vom avea un stadion întreg alături de noi, sperăm să facem o bucurie fanilor”, a mai declarat Reghecampf.

Antrenorul spune că din iarnă FCSB va arăta așa cum își dorește el.

„Noi ne dorim să câștigăm, asta e ținta, pentru asta muncim. Pentru noi e o cursă în care fiecare partidă înseamnă foarte mult. Rezultatul e cel mai important. Jocul nu e cel pe care îl dorim, dar, pas cu pas, vom ajunge unde ne dorim.

Nu are cum să ajungă echipa la nivelul pe care îl dorim într-o perioadă așa scurtă. Nici nu am avut așa mult timp să lucrăm săptămâna aceasta. Am jucat luni seară, a fost un meci cu încărcătură.

Echipa va arăta așa cum ne dorim noi probabil după ianuarie. «I-am omorât» cu pregătirea în fiecare zi”, a mai declarat Reghecampf.

Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a soluționat vineri, 23 octombrie, contestația procurorilor DIICOT împotriva plasării sale în arest la domiciliu. Chiar și așa, fostul candidat la alegerile prezidențiale spune că nu-și pierde încrederea în justiția română.

Precizările lui Georgescu

„1. Astăzi, Curtea de Apel București a admis, în majoritate și cu opinie minoritară în favoarea noastră, contestația formulată de Parchet împotriva hotărârii Tribunalului București, cea prin care fusese admisă cererea noastră de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. În consecință, domnul Călin Georgescu rămâne în continuare în Arestul Central, sub măsura arestării preventive.

2. Luni, 26 octombrie 2026, la ora 11:00, urmează să fie examinată la Tribunalul București propunerea Parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive pentru încă 30 de zile. Decizia va putea fi contestată de oricare dintre părți.

Chiar și în momentele cele mai grele, nu ne pierdem încrederea în acei magistrați care rămân drepți, își ascultă conștiința și pun legea mai presus de orice”, a scris Călin Georgescu, pe pagina sa de Facebook.

Context

Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a admis vineri, 23 octombrie, contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București de înlocuire a măsurii cu arestul la domiciliu.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne astfel în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi participat la o fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro.

Decizia Curții de Apel București desființează hotărârea din 13 octombrie a Tribunalului București, prin care fusese dispusă înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu, relatează Mediafax.

Hotărârea a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au avut opinii diferite asupra contestației formulate de procurorii DIICOT.

A fost necesară cooptarea unui al treilea magistrat, astfel încât soluția să poată fi pronunțată cu majoritate de voturi.

Este pentru a doua oară când situația juridică a fostului candidat la prezidențiale ajunge să fie tranșată de un complet de divergență.

Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a lui Georgescu, după ce Tribunalul București respinsese inițial solicitarea procurorilor și dispusese controlul judiciar.

Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu, de la Tribunalul București, a admis cererea fostului candidat de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Magistratul a invocat circumstanțele personale ale inculpatului, între care lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și faptul că acesta respectase anterior obligațiile impuse prin controlul judiciar.

Procurorii DIICOT au contestat însă hotărârea, susținând necesitatea menținerii măsurii arestării preventive.

Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT care vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani drept garanție pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase.

În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate.

Creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ au deschis un dosar penal pe numele unui poliţist, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

Suspectul lucrează în cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Neamţ.

„S-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un suspect, agent de poliţie în cadrul IPJ Neamţ, pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de luare de mită”, se precizează într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, remis Agerpres.

În cadrul aceluiaşi dosar mai sunt cercetate penal patru persoane pentru dare de mită.

Potrivit unor surse din cadrul anchetei, dosarul penal a fost disjuns dintr-un alt dosar penal în care fostul şef al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Amatori Neamţ a fost trimis în judecată pentru luare de mită, după ce a încercat să muşamalizeze un caz de braconaj.

PSD anunță că nu va susține trecerea la impozitarea locuințelor la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027, și susține că va opri aplicarea măsurii pregătite în timpul Guvernului Bolojan. Social-democrații afirmă că noul sistem ar fi putut duce, în anumite situații, la impozite de până la 27 de ori mai mari decât cele plătite în prezent.

Poziția face parte, potrivit PSD, din schimbarea de direcție promisă odată cu preluarea guvernării, partidul anunțând că primele decizii susținute de miniștrii săi vor urmări oprirea politicilor de austeritate inițiate de Executivul precedent.

PSD: Nu vom susține impozitarea locuințelor la valoarea de piață

PSD susține că nu va accepta creșterea impozitelor pe locuințe prin raportarea acestora la valoarea de piață și invocă impactul pe care măsura l-ar putea avea asupra populației.

În același timp, social-democrații afirmă că vor combate și promisiunile pe care le consideră populiste, făcute pe fondul nemulțumirilor populației.

„PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc”, transmite partidul.

PSD dă vina pe guvernarea PNL-USR din 2021

Social-democrații amintesc că angajamentul privind impozitarea locuințelor la valoarea de piață a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență în 2021.

PSD atribuie măsura guvernării PNL-USR de la acel moment și susține că PNRR a fost transmis Comisiei Europene fără o consultare prealabilă a Parlamentului.

Ce se întâmplă cu angajamentele din PNRR

PSD precizează că România trebuie să își respecte angajamentele asumate în relația cu Uniunea Europeană, de care este legată accesarea fondurilor europene.

Partidul susține însă că modalitatea de implementare a acestor angajamente trebuie să țină cont de protejarea persoanelor vulnerabile și a clasei de mijloc.

„Reformele nu au sens dacă îi împovărează pe românii cu venituri mici și medii”, este mesajul transmis de PSD.