Mai multe firme din România se confruntă cu o situație nouă de la 1 ianuarie 2024. Nu li se acordă un certificat absolut necesar în activitate de la Casa Națională de Pensii Publice, care asigură deplasarea salariaților pe teritoriul altui stat UE. Activitatea Casei Naționale de Pensii Publice a fost digitalizată cu bani europeni, dar aplicația informatică respinge pe bandă rulantă cererile firmelor, ba mai mult, în unele cazuri trimite ANAF pe piste false.

Contribuabilii, loviti de sistemul Casei Nationale de Pensii PubliceFoto: Rene Jansa | Dreamstime.com

Rezumat: O firmă care prestează servicii către clienți din UE trebuie să obțină certificatul A1 pentru ca angajații să fie asigurați acolo. Acel formular se obține de la Casa Națională de Pensii Publice. Dacă până anul trecut se obținea fizic, mergând la ghișeu, acum trebuie solicitat online. Problema este legată de faptul că noul sistem respinge “pe bandă rulantă” solicitările, deoarece aplicația pare a trage concluzii greșite pe baza informațiilor furnizate de experți. Ba mai mult, ANAF merge în control la contribuabili pe baza informațiilor eronate furnizate de Casa de Pensii, dar când ajunge acolo, Fiscul constată faptul că nu este nimic în neregulă.

Există legislație internațională care spune așa: Dacă vrei să păstrezi statutul de asigurat al unui salariat care se deplasează în alt Stat membru UE, trebuie să obții pentru acel salariat formularul A1.

“De unde obținem formularul A1? De la Casa Națională de Pensii Publice. Până la 1 ianuarie 2024 mergeai frumos la ghișeu, duceai documentele, explicai, obțineai formularul A1”, s-a precizat în cadrul unui seminar organizat de Camera Consultanților Fiscali.

Ce-a făcut roboțelul Casei de Pensii

Casa de Pensii s-a digitalizat un pic mai mult, spune un expert. „Declarația se completează pe site și există un „roboțel” care împerechează informațiile și ne spune dacă merităm sau nu formularul A1. Au început să apară probleme”, povestește el.

Unde?

„Primele probleme care au apărut la toate firmele din România care își desfășoară activitatea în România, au sediu social în țară și mulți salariați, dar prestează doar servicii intracomunitare”, explică specialistul.

Ce știm noi din punct de vedere a TVA despre prestarea de servicii intracomunitare?

Răspuns: Pentru această categorie, din punct de vedere al TVA, locul prestării serviciilor este în afara României.

Pentru obținerea formularului A1, printre întrebările la care trebuie să răspunzi pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice sunt următoarele:

1. Enumerați 3 clienți din România.

Răspuns: Nu avem!

2. Enumerați cifra de afaceri realizată în România.

Răspuns: 40 milioane euro, echivalent în lei.

„Primim răspuns că nu putem primi certificatul A1 pentru că nu s-a făcut dovada derulării de activități substanțiale pe teritoriul României (vezi FOTO mai jos). De ce? Cei de la Casa Națională de Pensii Publice au verificat alte baze de date ANAF și acolo au văzut cifra mea de afaceri și că locul prestării e în alt stat, așa cum rezultă din informațiile prezentate în Declarația 300 – Decont de TVA”, povestește expertul în fiscalitate.

Ce s-a întâmplat după ce li s-a refuzat certificatul: amuzant la început, dar nu și ulterior

Pe lângă acest refuz, spune expertul în fiscalitate, „ni s-a spus că suntem și puțin firmă paravan” (vezi FOTO).

„La început ne-am amuzat, dar distracția s-a terminat când ne-au bătut inspectorii la ușă: control fiscal de la ANAF, la sesizarea Casei Naționale de Pensii Publice”, povestește el.

Inspectorii au stat o săptămână fără să găsească ceva în neregulă. Au pierdut timpul, deși puteau verifica în acest timp firme care chiar nu vor să se conformeze fiscal.

„Ar trebui ca toată lumea să înțeleagă locul prestării serviciilor în alt Stat din punct de vedere al TVA și diferența existentă față de prestarea efectivă a acestora ca rezultat al activității desfășurate de firmă. Nu înseamnă că nu am avut 200 de salariați în România care să lucreze efectiv în România pentru care locul prestării serviciilor din punct de vedere contabil este în România”, au spun experții.

Contribuabilii nu vor decât să respecte legea, corect interpretată și aplicată. După ce a fost expusă această deficiență în interpretarea legislației, și alti experți în fiscalitate au confirmat că au întâmpinat și ei probleme asemănătoare legate de acest certificat A1.

„Informația pe care o furnizăm noi, contabilii și fiscaliștii, este folosită și de alte organe ale Statului care au început să aibă acces la toate bazele de date. Noi furnizăm informațiile, dar este absolut necesară cunoașterea conținutului acestor informații de către toate organele Statului”, susțin reprezentanții CCF.

HotNews.ro a cerut detalii de la Casa Națională de Pensii Publice cu privire la aspectele semnalate, dar până la publicarea acestui material nu a primit răspuns.

Aplicația la care facem referire (roboțelul) este RODPA1 și a fost realizată cu bani europeni prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).

Sursă foto: Dreamstime.com