Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Recenzii Drink Insider: «Moartea vinului» / Măreţia unei ţări se măsoară prin calitatea vinului pe care-l consumă şi nu a vinului pe care-l vinde

Publicat

in

Azi, am să vă propun o carte despre vin şi o idee care o străbate, ca un fir roşu. Dar, mai întâi de toate, iată un citat, ca să vă convingeţi că merită să citiţi mai departe: „Isus Hristos a prefăcut apa în vin. Niciun zeu nu a încercat să creeze o mare civilizaţie fără a-i lega destinul de înalta gastronomie, care e încununată, întotdeauna, de marile vinuri. Adevărul profund al unui popor poate fi găsit, mai întâi, pe fundul paharului” (Raymond Dumay, «La mort du vin»).

Raymond Dumay este un autor francez prea puţin cunoscut în România. Născut în 1916, lângă Mâcon, în inima Burgundiei, Raymond Dumay este primul scriitor care a publicat un ghid al vinului («Le Guide du vin», editura Stock, 1967). A murit în 1999, dar nu înainte de a practica o suită neaşteptată de meserii: cioban, învăţător, profesor, jurnalist şi redactor-şef al publicaţiei «Gazette des lettres». Ca scriitor, a lăsat moştenire mai bine de 30 de cărţi, care tratează teme la fel de diverse ca şi traseul vieţii sale: jurnale de călătorie prin podgorii, ghiduri ale vinului şi alcoolului, tratate de gastronomie, jurnale de război şi povestiri de tot felul.

Cartea de căpătâi a lui Raymond Dumay rămâne, însă, «La mort du vin», cu o ediţie princeps la editura pariziană Stock, în 1976, reeditată în 2006, la editura La Table Ronde. Este un volum recomandat şi recomandabil oricărui pasionat de vin, dar şi tuturor celor care vor să privească universul vinului dintr-o perspectivă psihologică, mai degrabă decât dintr-una agricolă.

În aceast volum, Raymond Dumay face, printre altele, „portretul moral” al celor trei mari regiuni viticole ale Franţei (Bourgogne, Bordeaux şi Champagne), dar şi al concurentului lor cel mai neînduplecat: vinul din Statele-Unite. Aceste patru exemple converg către o singură concluzie, în opinia autorului: o ţară se defineşte prin nivelul vinului pe care-l produce. Mai mult, scriitorul face chiar şi o paralelă între superioritate militară a unei naţiuni şi calitate vinului său.

Nu în ultimul rând, Raymond Dumay susţine că măreţia unei ţări se măsoară prin calitatea vinului pe care-l consumă şi nu a vinului pe care-l vinde. Asta ar trebui să ne dea de gândit şi nouă, românilor. Degeaba ne străduim să producem şi să exportăm vinuri bune, în căutare de recunoaştere internaţională, dacă încă ne place să consumăm mult vin „de buturugă”, vândut la marginea şoselei, în peturi încinse la soare.

Într-o notă ceva mai optimistă (oare?), în finalul cărţii «La mort du vin», Raymond Dumay conchide: „privilegiul regilor este continuitatea cu orice preţ: Vinul a murit! Trăiască vinul!”.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

VIDEO Ciolacu: ‘România a reușit să nu intre în recesiune’

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, într-o conferință de presă, că România a intrat pe drumul spre „zona țărilor dezvoltate” și a reușit să evite recesiunea.

„Am preluat o inflație de 10,3%, am ajuns acum la 5,8-5,9%, este evident că suntem într-un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârșitul anului o să fie o inflație sub 5%, de fapt și BNR-ul a prognozat acest lucru. Ce este cel mai îmbucurător este creșterea economică estimată pentru anul acesta dar și pentru anul viitor. România a reușit să nu intre în recesiune, a reușit acest lucru pentru că atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, a fost o mobilizare de a da drumul la cât mai multe investiții. Este pentru prima oară în istoria României când avem plăți efective de aproape 41 de miliarde în patru luni de zile doar în zona de investiții, iar creșterea economică a fost pentru prima oară bazată pe investiții, nu pe consum. A trebuit să implementăm reformele din PNRR astfel încât atunci când se vor finaliza aceste investiții să fie și sustenabile. E drumul României care trece în zona țărilor dezvoltate”, a declarat Ciolacu.

Citeste mai mult

NATIONAL

Remuneraţia lui Messi la Inter Miami depăşeşte masa salarială a multor echipe din MLS. Cât câştigă jucătorii români din SUA

Publicat

in

Remuneraţia anuală a lui Lionel Messi din contractul său din Major League Soccer cu Inter Miami este puţin peste 20,4 milioane de dolari în primul său sezon complet, depăşind salariile tuturor celorlalte echipe din campionat, cu excepţia a trei, informează AP.

Messi s-a alăturat echipei Inter Miami în vara anului trecut şi are un salariu de bază de 12 milioane de dolari. Remuneraţie anuală ajunge însă la 20.446.667 de dolari, a anunţat joi Asociaţia Jucătorilor din MLS, în primul comunicat de salarii din 2024.

Suma include ceea ce Messi primeşte din contractul său cu MLS, care se încheie până în sezonul 2025, inclusiv orice bonus de marketing şi onorariul agentului. Nu se iau în calcul niciun acord suplimentar cu echipa sau cu filialele sale şi nici bonusurile de performanţă.

Messi, care împlineşte 37 de ani luna viitoare, a înscris 10 goluri în acest sezon, cu unul mai puţin decât jucătorii de pe primul loc în topul marcatorilor.

Miami este liderul ligii în privinţa salariilor, cu un total de 41,7 milioane de dolari, dublu faţă de toate celelalte echipe, cu excepţia formaţiilor Toronto (31,4 milioane de dolari) şi Chicago (25,1 milioane de dolari). Lotul echipei Nashville, cu 21,4 milioane de dolari, câştigă, de asemenea, mai mult decât Messi.

Printre coechipierii lui Messi se numără mijlocaşul Sergio Busquets (8.774.996 de dolari) şi atacantul Luis Suárez şi fundaşul stânga Jordi Alba (1,5 milioane de dolari fiecare).

St. Louis are cea mai mică masă salarială dintre cele 29 de echipe, cu 12 milioane de dolari, imediat sub Salt Lake şi San Jose, cu 13,6 milioane de dolari fiecare.

LA Galaxy a redus salariile de la 23,5 milioane de dolari la începutul anului trecut la 17,9 milioane de dolari, iar Atlanta de la 21,3 milioane de dolari la 16,7 milioane de dolari. Toronto a mărit salariile de la 25,7 milioane de dolari la deschiderea campionatului 2023, iar Nashville a crescut de la 14 milioane de dolari.

Lorenzo Insigne, jucătorul echipei Toronto, este al doilea ca remuneraţie în MLS, cu 15,4 milioane de dolari, urmat de Busquets, Xherdan Shaqiri, mijlocaşul lui Chicago, cu 8.153.000 de dolari, Sebastián Driussi, mijlocaşul lui Austin, cu 6.722.500 de dolari, Federico Bernardeschi, mijlocaşul lui Toronto, cu 6.295.381 de dolari, şi Emil Forsberg, mijlocaşul lui New York Red Bulls, cu 6.035.625 de dolari.

Printre nou-veniţii din MLS din acest an se numără atacantul Hugo Cuypers de la Chicago (3.528.044 de dolari) şi portarul Hugo Lloris de la LAFC (350.000 de dolari).

În MLS activează şi români.

Alexandru Măţan, de la Columbus Crew, are un salariu de bază de 450.000 de dolari. Remuneraţia sa garantată ajunge la 483.250 de dolari.

Enes Sali, de la FC Dallas, are un salariu de bază de 300.000 de dolari. Remuneraţia garantată este de 345.000 de dolari.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend