Organizatorii concursului Eurovision au declarat că „regretă” faptul că unele delegații „nu au respectat spiritul regulamentului” în Suedia.

Angelina Mango din Italia și Bambie Thug din Irlanda se numără printre concurenții care s-au plâns de o atmosferă „tensionată” și „oribilă” în culise.

Cântărețul olandez Joost Klein a fost, de asemenea, trimis acasă după ce a fost acuzat de comportament intimidant de către o femeie din echipa de producție.

Într-o declarație de luni, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), care administrează Eurovision, a recunoscut că mai mulți concurenți au depus plângeri.

„Am vorbit cu mai multe delegații în timpul evenimentului cu privire la diverse probleme care ne-au fost aduse la cunoștință”, a spus aceasta.

„Organismele de conducere ale EBU vor revizui, împreună cu șefii delegațiilor, evenimentele din jurul ESC din Malmö pentru a merge mai departe într-un mod pozitiv și pentru a se asigura că valorile evenimentului sunt respectate de toată lumea.”

Acesta a adăugat că, cazurile individuale vor fi discutate la o dată ulterioară.

Proteste împotriva Israelului

Concursul a fost umbrit de proteste privind participarea Israelului, din cauza costului umanitar al războiului său împotriva Hamas.

Mii de oameni au protestat pe străzile din Malmö, iar reprezentantul țării, Eden Golan, a primit un amestec de huiduieli și aplauze din partea publicului.

După marea finală, Bambie Thug, care și-a exprimat în mod deschis opiniile pro-palestiniene, a acuzat, de asemenea, postul național de televiziune din Israel, KAN, că a „incitat la violență” împotriva lor în timpul transmisiunii.

În timpul primei semifinale, unul dintre comentatorii postului a remarcat că interpretul a „vorbit negativ despre Israel”.

„Dar putem vorbi despre asta mai târziu”, a adăugat comentatorul. „Pregătiți-vă blestemele”.

Comentariul ar fi putut fi o referire la un vers din cântecul lui Bambie Thug, care implică aruncarea unui blestem asupra unui fost partener, dar cântărețul a considerat că a depășit limita.

„Radiodifuzorul [Kan] nu a respectat regulile și sper ca anul viitor să nu mai poată concura din această cauză”, au declarat reporterilor după concurs.

Alți participanți au acuzat delegația israeliană că i-a filmat și a postat clipuri online fără permisiunea lor.

Golan, care în cele din urmă s-a clasat pe locul cinci în concurs, a recunoscut, de asemenea, controversa legată de apariția ei ar fi avut un impact negativ.

„Să spun că a fost ușor ar fi o minciună”, a scris ea pe Instagram. „Dar cu sprijinul și dragostea voastră mi-a dat puterea de a continua și de a face cea mai bună performanță absolută pe care știam că o pot face.”

Au cerut încetarea focului în Gaza

Mai mulți concurenți, inclusiv Olly Alexander din Marea Britanie, au semnat o declarație comună prin care au cerut încetarea focului în Gaza în perioada premergătoare concursului.

Iar Golan a părut să se confrunte cu critici din partea colegilor săi concurenți în timpul unei conferințe de presă de joi seara.

Cântăreața greacă Marina Satti a fost văzută căscând și prefăcându-se că adoarme în timp ce Golan vorbea.

Două zile mai târziu, Klein a fost descalificat din concurs din cauza unei presupuse altercații cu o femeie din echipa de producție, care a depus plângere la poliția suedeză.

Organizatorii olandezi, The Netherlands Songfestival, au declarat că Klein a „indicat în mod repetat” că nu dorește să fie filmat și că „nu a atins-o pe femeia de la camera de filmat”.

La momentul respectiv, EBU a considerat necesar să precizeze că incidentul „nu a implicat niciun alt artist sau membru al delegației”.

La rândul său, Silvester Belt, participantul Lituaniei, a declarat că regretă că a luat parte la marea finală.

„Să merg după acea țară, cu mulțimea atât de intensă, a fost unul dintre cele mai rele lucruri prin care a trebuit să trec”, a scris el pe rețelele de socializare, referindu-se la faptul că prestația sa a urmat celei din Israel.

„Chiar am făcut tot ce am putut în această situație”, a adăugat el, numind concursul o „experiență traumatizantă” și adăugând: „Am făcut tot ce am putut în această situație: „[Mi-aș fi dorit ca totul să se termine după prima semifinală”.

Iar când cântăreței israeliene i s-a spus că nu trebuie să răspundă la o întrebare dacă prezența ei „reprezintă un risc”, Joost Klein a întrerupt-o pentru a întreba: „De ce nu?”.

Elvețianul Nemo a câștigat Eurovision 2024

Cântărețul elvețian Nemo a câștigat concursul cu piesa „The Code”, care a discutat despre drumul lor spre identificarea ca fiind non-binari.

Într-o conferință de presă de după spectacol, tânărul de 24 de ani a declarat că participarea a fost „foarte intensă” și „nu doar plăcută până la capăt”.

Ei au remarcat că s-au întâmplat „multe lucruri” care au făcut să pară că concursul nu a fost „despre dragoste și unitate”, ceea ce i-a făcut „foarte triști”.

Cu toate acestea, ei au remarcat că „în același timp, a existat atât de multă dragoste aici”, adăugând că „poate Eurovision are nevoie de o mică reparație”.

Bambie Thug a mers mai departe, declarând pur și simplu: „[Expletive] EBU.”

Interpretul, care a ocupat locul șase, a spus că organizatorii nu au răspuns la multiplele plângeri din perioada premergătoare finalei.

„Încă nu am primit o declarație din partea noastră”, a spus, adăugând că EBU „ne-a permis să fim țapi ispășitori, ne-a permis să fim purtătorii de cuvânt pentru că ne-am apărat singuri”.

Radiodifuzorul național al Portugaliei, RTP, s-a plâns, de asemenea, la EBU, după ce a existat o întârziere în postarea prestației sale pe YouTube după finală.

EBU a răspuns că întârzierea s-a datorat concurentei lor, Iolanda, care și-a pictat pe unghii desene inspirate de keffiyeh – eșarfe tradiționale palestiniene folosite pentru a-și arăta sprijinul pentru țară.

Producţia industrială a scăzut cu 2,7% ca serie brută și cu 0,9% ca serie ajustată, în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele publicate marți de INS.

În luna martie 2024, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 8,1%, ca efect al creșterilor industriei prelucrătoare (+9,3%) și industriei extractive (+8,0%). Producţia şi

furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,1%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 3,9%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (+5,0%) și

producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,0%). Industria extractivă a scăzut cu 2,2%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-4,6%), industria

extractivă (-2,1%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,8%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,8%.

În primele trei luni ale anului, comparativ cu perioada 1 ianaurie-31 martie 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2,7%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-2,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,6%) și industria extractivă (-2,3%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primul trimestru, comparativ cu perioada similară din 2023, a fost mai mică cu 0,9%, ca efect al

scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,0%), industria extractivă (-2,1%) și industria prelucrătoare (-0,6%).