Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Putin spune că nu mai e nevoie de noi atacuri masive: Nu ne-am stabilit ca obiectiv distrugerea Ucrainei / Mobilizarea rușilor se încheie în două săptămâni

Publicat

in

Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că nu este nevoie de noi atacuri masive asupra Ucrainei și că Rusia nu caută să distrugă țara, relatează Reuters și AFP.

Vladimir PutinFoto: Dmitry Astakhov / AFP / Profimedia Images

“Nu ne-am stabilit ca obiectiv distrugerea Ucrainei. Nu, desigur că nu”, a spus Putin, într-o conferință de presă la sfârșitul unui summit din Kazahstan

El a spus că acum „nu mai este nevoie de atacuri masive”, deoarece majoritatea țintelor desemnate au fost lovite. „În prezent, există alte obiective. După, vom vedea”, a spus el,

Întrebat dacă regretă conflictul din Ucraina, președintele Vladimir Putin a spus „Nu”, pentru că Rusia face ceea ce este corect.

„Vreau să fiu clar. Nu este plăcut ce se întâmplă acum, dar (dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina pe 24 februarie) am fi ajuns în aceeași situație mai târziu, doar că condițiile ar fi fost mai proaste pentru noi. Așa că facem ceea ce trebuie”, a continuat președintele rus.

Mobilizarea rezerviștilor ruși se va termina în două săptămâni

Putin a declarat vineri că nu intenționează să extindă mobilizarea „parțială” pe care a anunțat-o în urmă cu trei săptămâni pentru conflictul din Ucraina, anunțând că până acum au fost recrutați 222.000 de bărbați din cei 300.000 planificați pentru recrutare, dintre care 16.000 sunt deja în „unități implicate în luptă”.

“Nimic altceva nu este planificat. Nu s-au primit propuneri de la Ministerul Apărării și nu văd nevoia în viitorul apropiat”, a spus Putin într-o conferință de presă, adăugând că prevede încheierea mobilizării „în două săptămâni”, admițând că a avut eșecuri.

El a repetat, de asemenea, poziția Kremlinului conform căreia Rusia este dispusă să poarte discuții, deși a spus că vor avea nevoie de mediere internațională dacă Ucraina este dispusă să participe.

Putin recunoaște că țările din fosta URSS sunt „îngrijorate” de conflictul din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut vineri că țările fostei URSS au fost „îngrijorate” de conflictul din Ucraina, după ce a discutat cu liderii lor la un summit al fostelor republici sovietice în Kazahstan.

„Desigur, partenerii sunt îngrijorați de evoluțiile viitoare în relațiile ruso-ucrainene. Este adevărat că nu este nimic neașteptat aici. Eu țin partenerii noștri informați, le spun punctul nostru de vedere. Dar asta nu afectează caracterul, calitatea, sau profunzimea relațiilor Rusiei cu aceste țări”, a spus el.

Luate laolaltă, comentariile lui Putin păreau să sugereze o ușoară înmuiere a tonului său, pe măsură ce războiul se apropie de sfârșitul celei de-a opta luni, după săptămâni de progrese ucrainene și înfrângeri semnificative ale Rusiei.

Dar Putin – care a spus că va fi gata să folosească armele nucleare pentru a apăra „integritatea teritorială” a Rusiei – a avertizat și despre o „catastrofă globală” în cazul unei ciocniri directe a trupelor NATO cu Rusia.

„Sper că cei care spun asta sunt suficient de deștepți pentru a nu face astfel de pași”, a spus Putin.

El vorbește după o săptămână în care Rusia a organizat cele mai mari atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe ucrainene de la începutul invaziei sale din 24 februarie – o acțiune despre care Putin a spus că reprezintă represaliile după atacul care a deteriorat podul rusesc Kerci care leagă Rusia de peninsula anexată Crimeea.

Germania greșește sprijinind NATO în Ucraina

Putin a mai spus că Germania face o „greșeală” prioritizând loialitatea față de NATO și nu interesul său național.

El a spus că Germania nu a luat încă o decizie cu privire la linia neavariată a gazoductului Nord Stream 2, prin care a spus că ar fi posibil ca Rusia să pompeze gaz în Germania. El a spus că orice astfel de decizie nu este treaba Rusiei.

China și India cer dialog cu Ucraina

„India și China vorbesc mereu despre necesitatea de a stabili dialog și de a rezolva totul în mod pașnic, le cunoaștem poziția. Aceștia sunt aliații noștri apropiați, partenerii noștri și le respectăm poziția. Dar cunoaștem și poziția Kievului – ei continuă să spună că vor negocieri și se pare că au cerut asta, iar acum au luat o decizie oficială care interzice negocierile”.

Putin nu consideră ”necesar” să aibă convorbiri cu Biden

Preşedintele rus Vladimir Putin nu este interesat să aibă convorbiri cu omologul său american Joe Biden, chiar în cadrul summitului G20 prevăzut să se desfăşoare în Indonezia în noiembrie, potrivit AFP, scrie Agerpres.

“Nu văd necesitatea, nu există o platformă de negocieri în prezent”, a spus el, în cursul unei conferinţe de presă după un summit regional la Astana, în Kazahstan.

“Trebuie să-l întrebăm dacă este pregătit să aibă astfel de negocieri cu mine sau nu”, a mai spus Putin, referindu-se la preşedintele american.

La rândul său, Joe Biden afirmase în 6 octombrie că nu exclude o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin în timpul summitului G20 la jumătatea lunii noiembrie în Bali.

“Asta rămâne de văzut”, declarase el jurnaliştilor, întrebat despre posibilitatea unui schimb direct de opinii cu preşedintele rus în timpul summitului.

Casa Albă declarase anterior că o astfel de întâlnire nu este imposibilă.

Întrebat vineri dacă s-a decis să meargă sau nu la summitul G20, Vladimir Putin a afirmat că nu a luat încă vreo decizie în acest sens, în timp ce Rusia este foarte izolată pe scena internaţională după lansarea ofensivei sale în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie.

Citește și:

Un ales rus afirmă: “Elitele vor să scape de Putin, dar nu ştiu cum să facă”

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Lovitură pentru Iohannis: Încă o țară e de așteptat să-l susțină pe Mark Rutte la șefia NATO (surse Reuters)

Publicat

in

De

Lovitură pentru Iohannis: Încă o țară e de așteptat să-l susțină pe Mark Rutte la șefia NATO (surse Reuters)

Turcia le-a transmis aliaţilor că va susţine candidatura premierului olandez Mark Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO, a declarat luni un oficial turc citat de Reuters, un pas important pentru a-i asigura acestuia funcţia politică supremă în Alianţa Nord-Atlantică, în condiţiile în care şi preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura şi avusese o discuţie cu liderul turc la 19 aprilie, relatează News.ro. Dar mai interesant este faptul că încă o țară e de așteptat să ia o decizie similară. Vorbim de Slovacia, despre care scrie Reuters. Este de aşteptat ca şi Slovacia să se alinieze poziţiei de a-l susţine pe Rutte, notează Reuters.

Citând diplomaţi NATO, agenţia de ştiri olandeză ANP informase mai devreme luni că Turcia a decis să susţină candidatura lui Rutte, dar nu oferise mai multe detalii. Agenţia de ştiri de stat turcă Anadolu a confirmat, de asemenea, susţinerea Ankarei. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi.

Turcia, alături de alte state membre NATO – Ungaria, Slovacia şi România – nu îşi exprimase public sprijinul pentru Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg. Acesta va pleca de la conducerea alianţei militare în octombrie. În schimb, SUA şi alţi membri cu greutate ai NATO, între care Franţa, Germania, Marea Britanie, şi-au declarat deja sprijinul pentru Rutte.

Posibile consecințe

Sprijinul Ankarei ar putea creşte presiunea asupra preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se retrage din competiţie, deşi Ungaria şi-a exprimat făţiş opoziţia faţă de candidatura lui Rutte, scrie Reuters. Budapesta a adus în discuţie comentariile critice făcute de Rutte la adresa guvernului său, dar unii diplomaţi spun că şi-ar putea schimba poziţia dacă Rutte îi va face o vizită premierului ungar Viktor Orban, aşa cum a procedat, săptămâna trecută, în cazul preşedintelui turc Tayyip Recep Erdogan.

Este de aşteptat ca şi Slovacia să se alinieze poziţiei de a-l susţine pe Rutte, notează Reuters.

În funcţie de rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie, succesorul lui Stoltenberg ar putea fi nevoit să lucreze cu Donald Trump, care s-a confruntat cu critici acerbe pentru că a pus sub semnul întrebării angajamentul său de a apăra aliaţii NATO, dacă va fi reales.

Rutte – cel mai longeviv lider al Olandei – şi-a anunţat plecarea din politica olandeză în iulie anul trecut, dar rămâne în funcţie în lipsa formării unui guvern după alegerile de anul trecut câştigate de extrema dreaptă. Rutte are relaţii bune cu liderii britanici, ai Uniunii Europene şi ai SUA, inclusiv cu Trump.

Context

Mulţi membri NATO doresc să încheie procesul de selecţie cât mai curând, pentru ca acesta să nu devină parte a negocierilor pentru posturile de conducere din Uniunea Europeană după alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Următorul şef al NATO se va confrunta cu provocarea de a susţine sprijinul aliaţilor pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei Rusiei şi de a evita în acelaşi timp de orice escaladare ce ar putea atrage alianţa militară direct într-un război cu Moscova.

Citeste mai mult

NATIONAL

Cetățean rus, arestat sub suspiciunea că a înjunghiat mortal doi soldați ucraineni aflați la recuperare în Germania

Publicat

in

De

Procurorii germani au anunțat luni lansarea unei anchete penale pe numele unui cetățean rus arestat sub suspiciunea că a înjunghiat mortal doi soldați ucraineni în sudul Germaniei în cursul weekendului, relatează Reuters.

Criminalisti germaniFoto: Moritz Frankenberg / DPA / Profimedia Images

Soldații ucraineni, care se recuperau după ce au fost transferați pentru tratament în Germania, au decedat duminică. Ei au fost găsiți lângă un centru comercial din Murnau am See, localitate din Bavaria. Trupurile ambilor bărbați prezentau plăgi de înjunghiere adânci.

Unul dintre ei, în vârstă de 36 de ani, a fost pronunțat mort la fața locului în timp ce al doilea, în vârstă de 23 de ani, a decedat la spital din cauza rănilor.

Poliția a anunțat la scurt timp după că un cetățean rus în vârstă de 57 de ani a fost arestat la locuința sa sub suspiciunea de crimă.

Parchetul general din Munchen, capitala Bavariei, a anunțat între timp că a preluat dosarul și că nu a putut deocamdată să excludă o motivație politică în spatele crimelor.

Guvernul ucrainean a declarat într-un comunicat că diplomații săi din Germania încearcă să clarifice informațiile legate de identitatea victimelor cu unitățile militare din care aceștia făceau parte pentru a informa familiile.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că a transmis instrucțiuni consulatului general al Ucrainei din Munchen să urmărească îndeaproape evoluția cazului și să rămână în legătură cu autoritățile germane.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a refuzat luni să ofere comentarii asupra cazului, amintind că el este subiectul unei investigații a poliției.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend