Gruparea Bolojan – USR dă România pe mâna străinilor. Contextul este unul tot mai favorabil lui Ilie Bolojan care, în urma deciziei CCR, va profita de plecarea lui Dominic Fritz de la Primăria Timișoarei pentru a pune mâna pe USR. Cu timpul, chiar dacă acum Comitetul Politic al USR l-a reconfirmat în unanimitate în funcția de președinte, Dominic Fritz va pleca, probabil, și de la șefia USR. După model Lasconi, că așa-i în tenis. Totuși, Dominic Fritz nu va pleca niciodată din România deoarece, spune fostul premier Victor Ponta, el a venit la noi cu un ordin de misiune.

Tabăra Bolojan a pierdut toate procesele cu rebelii din PNL. Ultimele contestații ale conducerii liberalilor, respinse de Curtea de Apel București

Fritz e trimis din afară ca și ceilalți useriști ca să jefuiască România, să distrugă instituțiile de aici, sa oprească România dintr-o dezvoltare normală și ei nu au voie să plece. Ei nu sunt de capul lor aici în România. Miruta a dat miliardele firmelor germane, Oana Gheorghiu trebuie să dea firmele din energie străinilor, Fritz are și el sarcinile lui, oamenii sunt cu sarcini aici, de aia am zis, sunt niște virusi in sensul de software, sunt trimiși în România cu niște sarcini foarte clare care sunt împotriva intereselor României. Chiar si jelania asta de acum e exact propaganda comunista și înainte nazista. Ei explică că negrul e alb si albul e negru. Domle, stați să ne înțelegem, victimă sunt eu ca am fost scos din funcția de prim ministru si Justiția m-a achitat.Victimă nu e Fritz care si azi când vorbim e tot in functie deși Justiția din România l-a condamnat. Victima nu e cel condamnat, victima e cel nevinovat, declarat nevinovat de justitie”, soune Victor Ponta într-un interviu la România TV.

Un pion important al grupării Bolojan – USR este Radu Miruță care acum călărește două ministere cheie, Apărarea și Transporturile, deși chiar și unul singur ar fi o pălărie prea mare pentru el. Ca ministru al Economiei și, mai apoi, ca ministru al Apărării, Miruță a avut de executat ordinul ca miliardele din programul SAFE să ajungă musai și fără nicio licitație la firmele germane de armament. S-au crucit și nemții de la Rheinmetall și au deschis șampania când au văzut că au primit cel mai gras contract din istoria lor, de 6,8 miliarde de euro dintr-un total de 8 miliarde destinate înzestrării armatei române. Înainte de asta, Bolojan și Miruță s-au deplasat amândoi în Germania pentru a pune la cale afacerea.

”A fost Ilie Bolojan desemnat special pentru a ”rezolva” scandalosul program SAFE care îndatorează România în beneficiul unor giganți europeni?” se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, de la Inpolitics.

”Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea. Patru săptămâni din noiembrie 2025 explică tot ce refuză Guvernul să explice de două luni”, scrie și Floriana Jucan într-o anchetă Q Magazine. ”3 noiembrie: premierul Ilie Bolojan și Armin Papperger, CEO Rheinmetall, participă împreună la semnarea primului parteneriat. 6 noiembrie: proiectul ordonanței SAFE este înregistrat. 12 noiembrie: Guvernul anunță public „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall. 17 noiembrie: CSAT avizează proiectul ordonanței. 20 noiembrie 2025 – OUG 62 este adoptată și stabilește că de programul SAFE se ocupă cancelaria lui Bolojan nu Ministerul Apărării. 24 noiembrie: CSAT aprobă planul de 16,68 miliarde de euro, împrumutați de statul român prin Comisia Europeană, pe o perioadă de 45 de ani. 28 noiembrie: cererea pleacă la Bruxelles. ”De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE? Argumente pentru DNA, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Parchetul European.” se întreabă jurnalista.

Ilie Bolojan a anunțat noii șefi de filiale PNL din București. Oana Gheorghiu a preluat conducerea PNL Sector 4, Dragoș Pîslaru și-a asumat conducerea PNL Sector 3

Mare parte din contractele SAFE au fost intermediate de către Coldea ( nemțești și franțuzești ) Coldea va continua să încerce să domine România și să o vândă ” in integrum” așa cum l-a învățat Soroșista lui.. Monica Macovei ! dezvăluia, pe Facebook, și fostul deputat Sebastian Ghiță.

Că Radu Miruță, acest Dorel din fruntea Armatei și Transporturilor, nu iese din cuvântul lui Ilie Bolojan o dovedește și faptul că, pe 5 mai 2026, în ziua în care a căzut Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, el a semnat un ordin de ministru al Transporturilor prin care a transferat cinci proiecte de autostrăzi și drumuri expres de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR, condusă de PNL-istul Cristian Pistol, omul lui Hubert Thuma de la Ilfov, la o instituție nou creată intitulată Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), cu numai 75 de angajați, dar controlată de USR. Curtea de Apel București a suspendat Ordinul de Ministru emis de USR-istul Radu Miruță. Recent judecătorii de la CAB au emis și motivarea sentinței care arată că am asistat la un abuz în serviciu pentru care DNA ar trebui să se autosesizeze.

Pozând în ”salvatoarea țărișoarei”, Oana Gheorghiu este un alt pion important al grupării Bolojan – USR ce are ca obiectiv principal înstrăinarea companiilor profitabile. Dotată cu un aparat de lucru de invidiat și o liotă de consilieri, vicepremierul, Oana Gheorghiu, a muncit pe brânci la un raport cu companiile de stat care ar trebui scoase la mezat pentru că produc pierderi. Numai că minciuna are picioarele scurte, iar hoția nu departe ajunge. Cu o capitalizare de peste 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, Hidroelectrica, evaluată de Bursa de Valori Bucureșri la 65,85 miliarde lei, la care statul deține un pachet de 80% din acțiuni, a devenit oficial perla coroanei economiei românești și o adevărată mașinărie de făcut bani. Abia acum, privind această cifră uriașă, putem înțelege cu adevărat graba suspectă a Oanei Gheorghiu de a vinde acțiunile Hidroelectrica și de ce ne aburea ea că trebuie să vindem o parte din acțiunile companiei ca să o salvăm de băieții deștepți, trimiși de partid.

”Când cineva spune că „ne vindem ţara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbeşte, fie e pur şi simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni ţara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieţii deştepţi trimişi de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor şi României, nu companiile partidului”. Scria, bățoasă, Gheorghiu, pe Facebook, în aprilie, anul acesta.

Băieții deștepți erau, de fapt, amicii lor. Hidroelectrica nu avea nevoie de nicio salvare, dar ei voiau s-o ”salveze” cu forța, printr-o vânzare accelerată a unui pachet de acțiuni.

De ce să vinzi o companie care producea miliarde pentru statul român când toată lumea spunea că valoarea sa va ajunge la un maximum istoric? Răspunsul e simplu: ca să privatizezi profitul pentru prietenii prietenilor de la Bruxelles, Paris sau Berlin. Planul din spatele ușilor închise era plasarea acestor pachete de acțiuni către anumiți cumpărători selectați cu mare atenție și aleși pe sprânceana lui Bolojan, cel care dirija din umbră aceste mișcări strategice pentru îmbogățirea altora.

Victor Ciutacu contraatacă în dosarul daunelor pentru Oana Gheorghiu și ”Dăruiește viață”. ”Mă judec. Până în pânzele albe, unde oi mai găsi jurisdicție pe Planeta Pământ”. Noi dezvăluiri aproape incredibile de la proces. Jurnalistul ”rezist” Ovidiu Vanghele, dușman al realizatorului de emisiuni de la România TV, admis drept martor al reclamantelor!

Digitalizarea României este un alt tun dat de gruparea Bolojan – USR. Ceea ce se întâmplă astăzi cu ANCPI și alte instituții atacate de hackeri este rezultatul haosului provocat de vicepremierul, Oana Gheorghiu, și ministrul Economiei, Ambrozie Irineu Darău, în domeniul digitalizării. Cei doi, împreună cu actualul șef al ADR, Aurel Cătălin Giulescu, sunt vizați de un dosar penal deschis la DNA, pentru abuz în serviciu, deoarece au anulat abuziv licitația, aflată atunci în derulare, pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, PNI, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de ministrul Economiei, de la acea vreme, Radu Miruță. Și asta cu consecința prejudicierii grave a interesului public și cu riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 165 de milioane de lei. Dragoș Vlad, fostul șef al ADR, acuză că asupra sa au fost făcute presiuni repetate pentru a încălca prevederile legale din domeniul achizițiilor publice și a favoriza grupul german Schwaz. Mai exact, ministrul Darău i-a cerut lui Dragoș Vlad date din caietul de sarcini al licitației, scopul ascuns fiind modificarea acestora astfel încât licitația să fie câștigată de cine trebuie. Pentru că nu a cedat presiunilor de a băga în combinație rețeaua Gheorghiu – Schwarz, Dragoș Vlad a fost demis, iar licitația a fost anulată abuziv. Platforma ar fi trebuit să interconecteze bazele de date ale instituțiilor publice astfel încât să se reducă birocrația și drumurile oamenilor la diverse ghișee.

O altă afacere cu nemții de la Schwarz, moșită de Oana Gheorghiu, este portofelul digital, Ro Wallet, o aplicaţie mobilă care va stoca documentele electronice personale precum cartea de identitate, permisul de conducere, cardul de sănătate și diplomele universitare. Criticată pentru favorizarea intereselor germane în România, ea a încercat să calmeze spiritele pe Facebook.

România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei. Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic. Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.
SURSA; FACEBOOK

Codul sursă gratuit înseamnă că doar aplicația de bază este fără bani, ceea ce reprezintă doar vârful aisbergului, adică în jur de 10-20% din efortul financiar total. Adevăratele costuri și provocări vin abia pe urmă: integrarea, dezvoltarea de facilitati ulterioare si mai ales infrastructura de servere si gazduirea in cloudul guvernamental. În loc să finanțăm și să creștem firmele de IT din România Guvernul a ales o cale prin care riscăm să devenim dependenți pe viață și pe bani grei de programatorii din străinătate. Modelul german preluat de noi este un prototip și nu a trecut prin testul suprem, adică utilizarea zilnică de către milioane de cetățeni reali, cu problemele aferente de servere, blocaje sau atacuri cibernetice de masă. Așadar, guvernul dă la o parte firmele locale de IT cu experiență în domeniu, și alege să devenim „cobaiul” unui sistem extern netestat. Cum s-a ajuns aici? Bolojan a scos din ecuație fix instituția care trebuia să se ocupe cu portofelul digital, adică Autoritatea pentru Digitalizarea României. Practic, ceea ce au încercat să facă Oana Clara Gheorghiu și Ambrozie Irineu Darău, cu PNI, adică să le-o dea nemților, printr-o licitație aranjată, dar au fost opriți de seful digitalizării de la acea vreme, Dragoș Vlad, s-a reușit acum cu ajutorul lui Bolojan. Printr-un simplu act normativ și fără să mai treacă prin procedura de licitație publică, Bolojan îi dă mână liberă Oanei Gheorghiu și lui Ambrozie Darău să vândă datele românilor grupurilor lor de interese. Asta deși mai multe alte firme mari și-au arătat interesul de a implementa portofelul nostru digital.

Grafitul, esențial pentru producerea bateriilor de tip litiu-ion cu care merg mașinile electrice, este o altă resursă strategică în valoare de peste două miliarde de euro pe care gruparea Bolojan – USR a pus ochii. Iar jupânul afacerii este ministrul userist al Economiei, Ambrozie Irineu Darău.

Ministerul Economiei are ca mandat împreună cu compania Salrom care îl gestionează să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem nu doar cele de grafit și toate celelalte minerale rare care au o valoare strategică certă în anii următori să fie valorificate în așa fel încât să avem atât o implicare a României în aceste proiecte strategice, dar și locuri de muncă și valoare adăugată în România. 1,04

Brusc, Ilie Bolojan s-a răzgândit și nu mai închide mina de grafit de la Baia de Fier din județul Gorj în care Salrom a investit deja 600 de milioane de euro. E ordin de la Bruxelles, sau o fi găsit, între timp, Oana Gheorghiu vreun partener german dornic să ajute România ca să iasă din criză? Salrom, evaluată de AMEPIP la 616,5 milioane de lei, este pregătită de măritiș încă din iulie 2021, când guvernul PNL-USR era condus de premierul penal, Florin Cîțu, iar la Ministerul Economiei, șef era useristul Claudiu Năsui. Useriștii ar vinde Salrom și mâine numai că îi încurcă inundarea Salinei Praid care a blocat auditul rezervelor de sare. ”Există o decizie AGA pentru listare din iulie 2021 – intermediarul a fost deja selectat. Voința politică există din 2021, dar nu s-a concretizat. Dacă auditul este finalizat în trimestrul 2 din 2026, listarea poate fi pregătită pentru trimestrul 1 din 2027”. scrie Gheorghiu în raportul său privind companiile cu capital de stat eligibile pentru listare la Bursa de Valori București, fără să scrie, însă, măcar un cuvânt despre zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Potrivit informațiilor furnizate de Gândul, statul român, care mai deține doar 51% din Salrom, restul de 49% aparținând Fondului Proprietatea, vrea să listeze Salrom la bursă la o valoare inițială de doar 120 de milioane de euro. Acum înțelegeți de ce Bolojan, Gheorghiu, Miruță și Darău nu se dau duși din Palatul Victoria așa după cum a hotărât cu o maroritate covârșitoare Parlamentul României? Pentru că interesul lor este să vândă amicilor toate resursele României și toate companiile de stat profitabile.

Culmea este că gruparea Bolojan – USR ar vrea să dea străinilor chiar și banii din Pilonul II de pensii private. La propunerea lui Bolojan, mai mulți parlamentari au inițiat un controversat proiect de lege care ar permite investirea banilor din Pilonul II în acțiuni și obligațiuni emise de firmele de armament și securitate. În joc sunt economiile a 8,5 de milioane de români activi, însumând 228 de miliarde de lei, adică 43,5 miliarde de euro, care reprezintă 11% din PIB-ul României. Problema mare este că, pe Bursa de Valori București nefiind listate decât patru mici firme românești de armament, banii ar merge tot către giganții de armament din străinătate. ASF și Departamentul Securității Naționale au informat deja Parlamentul și cer avizarea proiectului de către CSAT. Așadar, rând pe rând, resursele României sunt scoase din țară. Până și Dunărea seacă deoarece, vorba habarnistei de la Mediu, Diana Buzoianu, apa vine, dar pleacă rapid din țară.

Merdenelele calde, scoase direct din cuptor, sunt printre acele produse de patiserie care amintesc de gustul copilăriei. Foi subțiri și crocante la exterior, umplutură generoasă de brânză și un miros care se răspândește în toată casa, aceasta este combinația pentru care merdenelele dispar, de multe ori, înainte să apuce să se răcească.

JamilaCuisine propune o rețetă de merdenele cu unt și brânză telemea care pot fi pregătite acasă din ingrediente simple. Aluatul nu conține drojdie și nu trebuie lăsat la dospit, iar textura foietajului este obținută prin împăturirea succesivă a aluatului cu unt.

VIDEO Nicuşor Dan a mâncat merdenele în Amzei! Nea Mihai, prima reacţie după scandalul merdenelelor: „Nu ne dorim războaie, rivalități sau polemici”. Zeci de oameni au stat la coadă la Patiseria Amzei

Ingrediente pentru merdenele

Pentru aluat sunt necesare: 600 g făină, 200 g unt, 350 ml apă, 10 ml oțet,5 g sare.

Pentru umplutură: 300 g brânză telemea, 300 g brânză dulce de vaci.

Combinarea celor două tipuri de brânză oferă o umplutură echilibrată, care nu este nici prea sărată, nici prea apoasă.

Cum se prepară aluatul

Pentru început se pregătește un aluat din făină, apă, sare și puțin oțet. Oțetul ajută la întinderea aluatului, care trebuie lucrat astfel încât să poată fi subțiat foarte bine.

Aluatul nu conține drojdie și nu are nevoie de dospire. Este suficient să fie lăsat să se odihnească înainte de următoarea etapă.

După ce aluatul s-a odihnit, se împarte în bucăți egale. Pentru o tavă de aproximativ 12 merdenele, aluatul poate fi împărțit în 12 bucăți. Fiecare bucată se transformă într-o bilă și se întinde cât mai subțire.

Foile se ung cu unt, apoi se împăturesc. Această etapă este cea care ajută merdenelele să capete numeroase straturi și să se umfle în timpul coacerii.

La Mița Biciclista, pierderi de 4 milioane de lei în 2025, în timp ce Patiseria Amzei a înregistrat cel mai ridicat profit din ultimii 10 ani

După împăturire, bucățile de aluat se lasă din nou să se odihnească, apoi sunt întinse pentru a primi umplutura.

Pentru compoziție se amestecă brânza telemea cu brânza dulce de vaci. Nu este nevoie de alte ingrediente, dacă cele două tipuri de brânză au consistența potrivită.

Un alt mod de a obține o umplutură mai consistentă este folosirea grișului fiert în apă, metodă utilizată în unele rețete tradiționale atunci când cantitatea de brânză era mai mică.

Umplutura se așază pe aluatul întins, apoi merdenelele sunt împăturite și pregătite pentru cuptor.

Merdenelele se introduc în cuptorul bine încins și se coc până când aluatul se umflă și capătă o culoare rumenă uniformă.

Timpul de coacere este de aproximativ 20-30 de minute, în funcție de cuptor.

Cele mai bune sunt servite cât sunt încă fierbinți sau foarte calde. Pot fi consumate simple sau alături de un pahar de lapte bătut.

Rețeta are și o componentă nostalgică pentru JamilaCuisine, care își amintește de merdenelele cumpărate în perioada liceului, din patiseriile din zona Pieței Romane și a Pieței Amzei din București.

„Acum parcă nu mai găsim merdenelele copilăriei mele”, povestește aceasta, explicând că preferă să le pregătească acasă pentru a putea controla atât ingredientele, cât și cantitatea.

Din această rețetă, publicată pe jamilacuisine.ro, rezultă aproximativ 12 merdenele, suficiente pentru o familie sau pentru a fi împărțite cu cei dragi.

Rețeta de merdenele a lui Nicolai Tand. Cum prepară celebrul bucătar aluatul

O simplă merdenea a ajuns să împartă Bucureștiul în două tabere, după ce o postare publicată de „La Mița Biciclista” a stârnit numeroase reacții în mediul online. În loc să susțină mesajul transmis în clip, sute de bucureșteni s-au mobilizat și au mers să cumpere merdenele de la mica patiserie din Piața Amzei.

Valul de reacții a fost atât de mare încât „La Mița Biciclista” și Edmond Niculușcă și-au cerut ulterior scuze. În discuția care a devenit rapid virală au intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, dar și Ambasada Danemarcei la București.

În acest context, readucem în atenție rețeta de merdenele pregătită de bucătarul Nicolai Tand în ediția din 26 septembrie 2023 a emisiunii „Super Neatza cu Răzvan și Dani”.

Ingredientele pentru aluatul de merdenele

Pentru prepararea aluatului, Nicolai Tand a folosit ingrediente simple:

• aproximativ 500 g de făină;
• 400 g de apă minerală;
• o linguriță de sare;
• ulei, pentru întinderea foilor

Pentru umplutură sunt necesare:

• 300 g brânză telemea;
• 1 ou

Unul dintre secretele rețetei este folosirea apei minerale. Aceasta ajută la obținerea unui aluat care poate fi întins în foi mai subțiri.

Cum se prepară aluatul

Mai întâi, se amestecă ingredientele uscate, respectiv făina și sarea. Se adaugă apoi apa minerală, iar aluatul se frământă până când capătă consistența potrivită. Aluatul nu trebuie să fie foarte tare. Potrivit modului de preparare prezentat de Nicolai Tand, acesta trebuie să rămână ușor lipicios. După ce este pregătit, aluatul se lasă la odihnit într-un loc cald.

Institutul de Lingvistică intervine în războiul merdenelelor! ”Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română”

După ce aluatul s-a odihnit, acesta se împarte în bucăți mici, care se modelează sub forma unor biluțe. Fiecare biluță se întinde puțin cu făcălețul, apoi se unge cu ulei. Acest pas este important pentru obținerea foilor subțiri și pentru textura specifică merdenelelor.

Întinderea și împăturirea foilor transformă un aluat simplu într-un preparat cu mai multe straturi, iar în interior se adaugă umplutura de telemea și ou.

Cum se prepară umplutura pentru merdenele

Umplutura este una simplă și are la bază brânza telemea și un ou. Cele 300 de grame de telemea se combină cu oul, apoi compoziția se pune în aluatul pregătit anterior. Merdenelele sunt apoi modelate și pregătite pentru etapa finală.

Cât timp se coc merdenelele și la ce temperatură

Înainte de a fi introduse în cuptor, merdenelele se ung cu ou pe deasupra. După acest pas, ele se mai lasă la odihnit timp de aproximativ 20 de minute. Abia apoi sunt introduse în cuptorul preîncălzit.

Merdenelele se coc timp de aproximativ 30 de minute, la o temperatură de 180 de grade Celsius.

Astfel, dintr-un aluat preparat din făină, apă minerală și sare, completat de umplutura de telemea cu ou, poate fi obținut acasă unul dintre produsele tradiționale care se află acum în centrul unei dispute devenite virale în Capitală.

Vila respectivă se află în stațiunea 2 Mai și a rămas în grija fiicei adoptive a Stelei Popescu – Doina Maximilian.

Mulți dintre turiștii care știu cine a fost proprietara vilei se opresc în dreptul acesteia, pentru a o admira și pentru a-și aminti, cu acest prilej, de cea considerată cea mai valoroasă actriță de comedie din istoria filmului și teatrului românesc.

Din stradă, se vede balconul în care Stela Popescu obișnuia să-și bea cafeaua și să admire marea, departe de zgomotoasa Capitală unde își avea domiciliul oficial. Și astăzi, pe balcon se află un scaun cu o pernă moale, ce amintește de anii în care actrița își regăsea acolo liniștea.

Localnicii spun că vila este bine întreținută, curtea este curată, iar grădina îngrijită. Locuința a fost renovată cel puțin la exterior, iar trecătorii pot observa că locul în care vedeta își petrecea verile este păstrat cu grijă, scrie unica.ro.

Citește și Conacul lui Rareș Bogdan de jumătate de milion de euro luat de la amica Elenei Udrea. Cum arată vila somptuoasă din Voluntari

Doina Maximilian povestea, într-un interviu pentru fanatik.ro, cum arătau lunile de vară pentru Stela Popescu și ce loc ocupa casa din 2 Mai în viața acesteia: ”Lunile de vară le petrecea în casa ei din 2 Mai alături de câte-o prietenă. Acolo, din topul plăcerilor făcea parte organizarea meselor de prânz pentru vecini, pentru câte-o familie din provincie care se nimerea să fie pe litoral, ca revanșă pentru găzduire în timpul deplasărilor ei prin țară. De asemenea, nu se sătura să stea pe terasa casei de la 2 Mai, aflată pe faleză, să privească marea și să depene amintiri despre vremurile când trăia Puișor, cum îi spunea ea soțului ei”.

Stela Popescu a încetat din viață în 2017, la vârsta de 81 de ani. A fost superstarul feminin al teatrului de revistă, care a încântat publicul în cuplu cu Ștefan Bănică, iar apoi cu Alexandru Arșinel. Actrița a fost și una dintre cele mai importante actrițe din istoria Teatrului de Comedie din București, având totodată numeroase roluri memorabile în filme printre care ”Astă seară dansăm în familie”, ”Nea Mărin miliardar” și ”Grăbește-te încet”.

Citește și Cum arată piscina uriaşă din vila pe care o are Mirela Vaida la Snagov. Imagini fabuloase cu bazinul pe care a dat 30.000 de euro, după ce Cosmin Seleşi i-a vândut un pont FOTO şi VIDEO

Clipul a fost postat pe canalele de social media ale fraților Tate în iunie.

În imagini, Andrew și Tristan Tate se urcă într-un tanc de luptă sovietic T-80BV, folosesc mai multe tipuri de arme, inclusiv un aruncător de flăcări, și aruncă grenade dintr-un șanț. Un bărbat care îi însoțește pe parcursul activității le spune că ar putea primi o ”medalie specială” din partea ”ministrului apărării al Rusiei”.

Plângerea legată de acest clip a fost depusă de deputatul britanic Alicia Kearns, care a cerut investigarea activității fraților Tate.

”Putin are noile sale marionete de propagandă: frații Tate. Andrew și Tristan Tate s-au filmat în timp ce răspândeau propagandă pro-Kremlin, folosind arme rusești.

Legea privind securitatea națională a conservatorilor prevede în mod clar că orice persoană care răspândește propagandă în favoarea unui stat străin ostil are obligația legală de a se înregistra. Trebuie să spună adevărul: cum au ajuns într-o bază militară rusă – au primit vreo îndrumare sau asistență din partea statului rus? Dacă răspunsul este da și nu s-au înregistrat, au încălcat legea. I-am denunțat la poliție pentru a se efectua o anchetă”, a spus Kearns, pe X.

[embedded content]

Cum se apără frații Tate

Un reprezentant al fraților Tate a respins acuzațiile. Într-o declarație pentru LBC, acesta a afirmat că vizita în Rusia a fost ”privată și personală” și că Andrew și Tristan Tate nu au primit „nicio plată, compensație, asistență financiară sau îndrumare din partea statului rus” și nu au transmis mesaje în numele guvernului rus.

Reprezentantul fraților a comparat activitatea desfășurată în Rusia cu mersul la un poligon de tir.

”A merge la un poligon de tir este la fel de tipic american ca și plăcinta cu mere. Americanilor le place să tragă cu arma și să arunce lucruri în aer. Al doilea amendament ne conferă acest drept.

Este absurd să asimilezi o zi petrecută la poligon cu antrenamentul militar. E ca și cum ai spune că o zi petrecută la terenul de antrenament te face jucător profesionist de golf. Milioane de americani trag cu arma în fiecare an din motive sportive, pentru a-și perfecționa abilitățile și pur și simplu pentru plăcerea de a o face, adică din aceleași motive pentru care joacă golf în weekend. O conduită legală nu devine o infracțiune doar pentru că guvernul o consideră înfricoșătoare”, a declarat reprezentantul fraților Tate, pentru cotidianul britanic The Independent, scrie digi24.

Citește și Frații Tate rămân în arest în SUA. DIICOT a transmis autorităților americane informații din dosarele celor doi

Alicia Kearns spune că sunt motive pentru a se verifica dacă frații Tate aveau obligația de a se înregistra în cadrul Foreign Influence Registration Scheme (FIRS), program instituit în baza Legii privind securitatea națională. FIRS obligă anumite persoane să se înregistreze atunci când desfășoară activități în Marea Britanie în numele unor puteri străine.

Frații Tate au făcut anterior declarații considerate favorabile Rusiei. Andrew Tate a discutat despre războiul din Ucraina într-un interviu acordat lui Tucker Carlson în 2023.

”Ceea ce le voi spune celor care urmăresc acest material de acasă este că, dacă sunteți suficient de naivi încât să credeți că în războaie există oameni buni și oameni răi, că totul se reduce la simpla opoziție dintre bine și rău, că oamenii răi sunt nebuni, iar cei buni doresc libertate, atunci trebuie să vă documentați puțin mai mult cu privire la ceea ce se întâmplă cu adevărat”, a spus Andrew Tate.

El l-a lăudat, de asemenea, pe Vladimir Putin pentru modul în care liderul rus a gestionat pandemia de COVID-19.

Tristan Tate a postat anterior pe X, ca reacție la declarațiile lui Dmitri Medvedev din 2024 privind o posibilă reacție a Rusiei față de NATO: „Ne bazăm pe Rusia să salveze lumea”. El a avertizat, de asemenea, Rusia să nu permită administrației americane să o ”provoace”.

Andrew și Tristan Tate au fost arestați la Miami pe 18 iulie, fiind acuzați de viol, agresiune și complicitate la trafic de persoane în scopul exploatării sexuale. Cei doi contestă extrădarea în Marea Britanie și sunt în continuare în custodia autorităților federale americane.

Citește și Frații Tate reclamă condițiile dure din închisoarea în care se află în Miami: „Nu am reușit să dorm și era prea întuneric pentru a putea citi, așa că am numărat cărămizile de pe perete”

Scandal-monstru la Teatrul de Operetă ”Ion Dacian” (TNOMID) din București. Mai multe balerine au reclamat incidente de hărțuire sexuală care ar fi avut loc în mai 2024.

În acest caz, au fost audiați victime și martori, însă procedura disciplinară nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al celui învinuit, la acea vreme director general adjunct. Respectivul și-a dat demisia, iar reprezentanții Comsiei au sesizat organele de cercetare penală. Ulterior, ministrul Culturii l-a ”premiat” pe cel acuzat, numindu-l director interimar al Teatrului Național de Operă și Balet din Constanța, scrie mediafax.

Conform raportului comisiei disciplinare, unul dintre principalele incidente reclamate s-ar fi produs în mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul ”Meșterul Manole”. Astfel, în seara de 18 mai, ex-directorul general adjunct (C.A.) ar fi băut exagerat de mult și ar fi propus în holul hotelului ”un poker pe dezbrăcate”. Balerinele l-au refuzat și au plecat. Ulterior, fostul adjunct ar fi intrat în camerele mai multor angajate și ar fi făcut, din nou, propuneri cu conotație sexuală. De asemenea, ar fi avut un comportament fizic agresiv față de una dintre balerine peste care a intrat în cameră și, potrivit documentelor, dacă nu ar fi fost ajutată să scape de celelalte fete, cel mai probabil ar fi fost abuzată. Patru persoane vătămate audiate ulterior au descris, în declarații separate, că fostul director s-ar fi aflat în stare de ebrietate în acea seară.

Un alt episod din acest caz datează din iunie 2024, din perioada reprezentațiilor spectacolului ”Prințesa Circului”. Conform mai multor declarații, adjunctul de atunci al teatrului ar fi lovit cu un bici balerine și un balerin peste fese sau coapse, în ciuda refuzului acestora.

În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii TNOMID o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire în teatru și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, nominaliza mai multe persoane, inclusiv pe C.A.

Conducerea teatrului a constituit în decembrie o comisie de cercetare disciplinară, care a audiat separat cele patru semnatare ale sesizării și, ulterior, persoanele care au reclamat incidentele de la Sebeș. Declarațiile victimelor directe au confirmat și detaliat, potrivit raportului, faptele reclamate în timpul deplasării.

Alexandru Pătrașcu, director general adjunct al TNOMID și președintele comisiei de cercetare disciplinară, spune acum că a condus audierile în condiții de imparțialitate, întrucât fusese angajat de numai câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați.

”Am condus audierile comisiei în condiții aproape ideale de imparțialitate: fusesem angajat abia de câteva zile, nu cunoșteam personal pe nimeni dintre cei implicați. De altfel nici până în ziua de azi nu l-am întâlnit pe domnul acuzat”, spune Pătrașcu.

Acesta descrie starea în care, potrivit propriilor observații, se aflau angajatele care au reclamat hărțuirea.

”În acele zile nu mă puteam abține să nu observ comportamentul fetelor care au denunțat hărțuirea sexuală: mergeau ca niște umbre, scurgându-se pe lângă pereți, incapabile să privească în ochi pe cineva”, spune directorul adjunct.

”Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz”

Pătrașcu susține că victimele nu ar fi cerut comisiei pedepse exemplare, ci încetarea comportamentelor reclamate.

”De altfel, toate victimele hărțuirii mi-au spus același lucru: că nu vor pedepse exemplare pentru cei care le hărțuiau ci vor doar ca aceste abuzuri să înceteze”, afirmă acesta.

Directorul adjunct Pătrașcu relatează și discuția avută cu una dintre balerine, despre care spune că prezenta simptome pe care le-a asociat unei traume provocate de abuz.

”Una dintre balerine prezenta simptomele tipice ale unei traume cauzate de abuz. Țin minte că am întrebat-o cum se simte, privind în urmă episodul și mi-a răspuns că s-a simțit vinovată atunci când a fost abuzată, s-a simțit vinovată când a făcut sesizarea, chiar dacă în jurul ei s-a constituit o solidaritate și a altor victime și că se simte vinovată și acum când vorbea cu mine”, afirmă Pătrașcu.

Citește și Şi tu ai bifat „Nu sunt robot”? DNSC avertizează asupra unei noi fraude online. Românii riscă să le fie furate parolele și datele bancare

În ceea ce privește finalizarea cercetării disciplinare, Pătrașcu susține că plecarea fostului director adjunct din instituție a făcut ca, din punct de vedere factual, să nu mai existe o sancțiune profesională mai severă care putea fi aplicată.

”Legislația referitoare la hărțuirea sexuală condamnă ferm astfel de comportamente și îndeamnă la vigilență maximă a conducerii, la prevenție, dar când vine vorba despre consecințe totul devine ambiguu, sancțiunea maximă fiind aceea că se poate ajunge chiar și până la desfacerea contractului de muncă. Din acest punct de vedere, demisia domnului respectiv, chiar și prin acordul părților, așa cum a solicitat, era echivalentă, factual, cu rezultatul maximum posibil”, spune Pătrașcu.

Procedura disciplinară nu a fost însă dusă la capăt. La 10 ianuarie 2025, cel acuzat de hărțuite a fost convocat în fața comisiei pentru a-și prezenta apărarea, însă trei zile mai târziu și-a încetat contractul de muncă prin acordul părților. Comisia a consemnat că existau indicii că plecarea ar fi reprezentat o „măsură de protecție” deliberată. Raportul final, întocmit la 20 ianuarie, a stabilit că sesizarea nu mai putea face obiectul unei proceduri disciplinare deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a teatrului.

Pătrașcu spune că, în urma cercetării, recomandarea sa către conducerea teatrului a vizat prevenirea unor situații similare prin asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către angajați.

”Recomandarea făcută directorului general a fost aceea de a fi conștientizat Codul Etic al instituției prin semnarea nominală a lui de către fiecare angajat. Am fost uluit când, la o primă iterație, au existat persoane care au refuzat să semneze de luarea la cunoștință a Codului Etic”, afirmă acesta.

În martie 2025, Teatrul de Operetă a transmis Ministerului Culturii sesizarea oficială, împreună cu raportul comisiei, folosind explicit sintagma ”hărțuire sexuală”. Sesizarea a fost înregistrată la Ministerul Culturii la 10 martie 2025. În paralel, teatrul a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

”Am fost revoltat când ministrul Culturii a bagatelizat hărțuirea sexuală”

Pătrașcu critică și modul în care Ministerul Culturii ar fi gestionat ulterior situația. ”Nu mă miră că Ministerul Culturii a ascuns sub preș povestea, e un reflex instituțional tipic. Dar chiar dacă nu mă miră, nu înseamnă că e acceptabil”, spune directorul adjunct.

El susține, de asemenea, că a fost revoltat de modul în care ministrul Culturii ar fi abordat subiectul hărțuirii în cadrul unei întâlniri cu angajații teatrului.

”Mai mult, am fost revoltat când ministrul Culturii a bagatelizat hărțuirea sexuală din teatru la întâlnirea cu angajații instituției, anul acesta: zâmbete cu subînțeles, aluzii de tip „las’ că știm noi”, numindu-l, în același timp, pe cel acuzat în Consiliul Administrativ al Operetei. Atunci să nu ne mai mirăm că un număr important de balerini au plecat din instituție aproape imediat”, afirmă Pătrașcu.

Cazul de hărțuire a ajuns și la Parchet. În octombrie 2025 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru tentativă la agresiune sexuală, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual și agresiune sexuală. Cele patru persoane vătămate au fost audiate de procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în noiembrie 2025.

Procurorul a dispus însă, la 16 aprilie 2026, clasarea cauzei pentru toate cele trei capete de acuzare. Ordonanța reține, în același timp, existența unui „comportament necuviincios, inacceptabil, imoral și contrar tuturor standardelor de etică și deontologie”.

Dosarul a revenit în atenția publică în iunie 2026, când MEDIAFAX a relatat pentru prima dată despre existența dosarului de hărțuire de la TNOMID, la peste un an de la sesizarea oficială a Ministerului Culturii. Potrivit cronologiei, dezvăluirea a avut loc la scurt timp după numirea celui acuzat în funcția de manager interimar al unui alt Teatru Național.

Ministerul Culturii a calificat ulterior hărțuirea drept „inacceptabilă” și a cerut conducerii TNOMID să ia măsurile prevăzute de lege. Comunicatul ministerului a precizat că sesizarea din 2025 fusese adresată fostului ministru Natalia Intotero și că solicitarea privind o cercetare administrativă depășea competențele instituției. Comunicatul nu a anunțat reconsiderarea sau suspendarea numirii celui învinuit într-o altă funcție.

Ulterior, la 12 iunie 2026, Ministerul Culturii l-a numit pe C.A. în Consiliul de Administrație al TNOMID.

Astfel, documentele indică o succesiune de sesizări interne, cercetări disciplinare, sesizări către autorități și o anchetă penală care s-a încheiat prin clasare. În paralel, raportul comisiei disciplinare și declarațiile angajatelor au consemnat acuzații privind comportamente considerate incompatibile cu standardele profesionale, în timp ce soluția procurorilor nu a stabilit răspunderea penală pentru faptele cercetate.

Ministrul interimar al Culturii și fostul adjunct aflat în centrul scandalului nu au prezentat deocamdată un punct de vedere în acest caz, mai scrie sursa citată.

(foto cu caracter simbolic; sursa – Facebook)

Citește și Apelul unui bunic după ce bursele orfanilor ar putea fi tăiate: „Ei cresc fără mamă, fără tată, au murit părinții. E foarte greu să-i cresc”

Rareș Bogdan deține o avere considerabilă, formată în mare parte înainte de intrarea sa în politică, pe vremea când activa în mass-media. Conform declarațiilor oficiale depuse în mandatul său de europarlamentar, bunurile sale includ proprietăți imobiliare de lux, o colecție impresionantă de bijuterii și obiecte de artă, dar și conturi bancare consistente

Europarlamentarul Rareș Bogdan și-a făcut un „cadou” de senzație în 2018: o vilă și un teren în Voluntari, în valoare de 500 de mii de euro.

Acestea au fost achiziționate de la familia Narcisei Georgescu (fostă Mirică), apropiata Elenei Udrea, plecată în SUA și trimisă în judecată de DNA pentru fapte de corupție în legătură cu retrocedări frauduloase și escrocherii imobiliare. La vremea respectivă, jurnalista Sorina Matei a prezentat anumite documente pe blogul personal, care arată că Rareș Bogdan a fost în contact timp de un an și patru luni cu familia Narcisei Georgescu, respectiv cu sora și cumnatul acesteia, pentru a cumpăra vila și terenul de 2.349 de metri pătrați, pentru care a plătit o jumătate de milion de euro.

Casa lui David Popovici are piscina semiolimpică la scară. Declarațiile făcute de sportiv la întoarcerea în România

El a transmis că a ajuns să-și cumpere vilă și teren de la sora și cumnatul Narcisei Georgescu din întâmplare și că nu știe si nici nu-l interesează cine sunt, de fapt, oamenii care i-au vândut totul.

Europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat că și-a cumpărat găini pe care le crește la casa din București. El merge împreună cu copiii săi să adune ouăle. De asemenea, europarlamentarul a povestit că dacă este plecat din țară, își sună copiii să meargă să strângă ouăle.

„Mi-am cumpărat găini. La București am 22 de găini. Eu cu Jacqueline avem niște găini roșii care fac 10- 12 ouă. Cât sunt eu mergem să adunăm ouăle. Dacă sunt la Bruxelles, la Strasbourg, plecat, sun și Jacqueline merge când vine de la grădiniță, cu Mihai, să ia ouăle din cuibar”, a povestit Rareș Bogdan.

Narcisa Georgescu și Elena Udrea sunt legate de o prietenie de peste 20 de ani. Femeia a plecat în Statele Unite ale Americii, desfășurând acolo afaceri imobiliare cu Bogdan Georgescu, partenerul său de viață.

Tot în Florida, alături de cei doi au stat Angelica Cacenco, sora ei, și Aurelian Cacenco, cumnatul Narcisei Georgescu, implicați în zona de business din România. Jurnalista Sorina Matei a subliniat faptul că Narcisa Georgescu acționează prin interpuși în țara noastră.

Familia a fost implicată în mai bine de 29 de societăți din România, în peste 13 societăți offshore din Panama, Florida și din Insulele Virgine Britanice, având conturi în bănci din Elveția și din SUA.

În 2014, familia Narcisei Georgescu a început ridicarea unei vile cu demisol, parter și un etaj, construită la sol pe 312 mp pe proprietatea din Voluntari. Proiectul a fost finalizat în iunie 2016.

Pe 19 aprilie 2018, Rareș Bogdan a intrat în acțiune alături de soția lui, achiziționând proprietatea de 2.349 de mp. Iată ce a declarat acesta, printre altele, la acea vreme:

„(n.r. De unde aveți vila?) De la o doamnă pe care să mă împuști dacă-mi amintesc cum o cheamă, dar pot să o întreb pe soția mea. O tipă care a plecat în America, s-a mutat în America. Am luat-o că e aproape de școala fiului meu, dar mai am încă de lucru la ea”.

Potrivit declarației de avere a lui Rareş Bogdan, creditul ipotecar – angajat de soţia sa la Banca Transilvania pentru proprietatea de 303.000 de euro – este de 276.042 de euro şi este făcut pe o perioadă de 10 ani. Vila din Voluntari a costat însă 500.000 de dolari.

Întrebat de Sorina Matei despre acest aspect, Rareș Bogdan a încercat să explice de ce tranzacția nu apare în declarația de avere. Liberalul Rareş Bogdan mai deţine un teren intravilan de 9.100 mp în Alba Iulia şi un apartament de 100 mp în Cluj-Napoca.

Întrebat despre această achiziție, Rareș Bogdan a recunoscut că a plătit, în prima parte a anului 2018, 500.000 de euro pentru vilă și a luat legătura „întâmplător” cu proprietarii casei despre care spune că a achiziționat-o deoarece era aproape de școala fiului său.

Documentele prezentate de Sorina Matei arată că fostul moderator, actual cap de listă al PNL pentru alegerile europarlamentare, a fost în contact timp de un an și patru luni cu familia Narcisei Georgescu, respectiv cu sora şi cumnatul acesteia care se află în Statele Unite, pentru a cumpăra vila și terenul de 2.349 de metri pătrați.

Imagini cu apartamentul lui Cătălin Botezatu din Dubai. Se află la etajul 54 și a costat peste 350.000 de euro

Pe 19 aprilie 2018, Rareș Bogdan și soția sa cumpără proprietatea de 2.349 de metri pătrați. Tot atunci, Rareș Bogdan și soția sa pun ipotecă pe proprietatea în valoare de 1.410.000 lei (303.225 de euro).

Liberalul Rareș Bogdan a explicat cum a ajuns că cumpere vila și terenul de la sora și cumnatul Narcisei Georgescu, dar a precizat că nici nu-l interesează cine sunt oamenii de la care a cumpărat proprietatea.

„De la o doamnă pe care să mă împuşti dacă-mi amintesc cum o cheamă, dar pot să o întreb pe nevastă-mea. O tipă care a plecat în America, s-a mutat în America. Stai că-ţi spun. E verişoara lui Vişinescu (n.r. oenolog, asociată a surorii Narcisei Georgescu în firmele Domeniile Săhăteni SRL, Domeniile Săhăteni Distribution SRL, Fontana Di Vini SRL) . Că eu cu ea am făcut actele. Tipa care are ăla de vinuri. Aurora Vişinescu. Stai o secundă că întreb pe nevastămea cum o cheamă. Cu un nume mai ciudat…Numai puţin, numai un pic…stai că sun acum…Am luat-o că e aproape de şcoala fiului meu dar mai am încă de lucru la ea…E cu «C»”, a declarat Rareș Bogdan, în interviul acordat Sorinei Matei.

Câţi bani are în conturi familia Bogdan. Soţia europarlamentarului, apartament primit prin donaţie la Cluj

În urmă cu doi ani, liberalul a vândut tablouri ce însumează puţin peste 19.000 de euro către Bursa Artmark. În privinţa conturilor, Rareş Bogdan cu soţia deţin active financiare importante în lşei şi euro. De asemenea, familia Bogdan mai deţine acțiuni la Banca Transilvani. Soţia sa, Florina Bogdan, a încasat 144.000 de lei, ca jurist. Tot ea a mai obţinut 6.300 de euro, venituri din închirierea unui apartament în Cluj.În plus, soţia liberalului a mai primit 50.000 de euro, în urma unui contract de donaţie făcut cu socrii ei. Veniturile însumate ale soţiei lui Rareş Bogdan se situează în jurul sumei de 405.000 lei. Soţia liberalului a mai primit, prin donaţie, un apartament de 100 metri pătraţi, situat în Cluj.