Loredana Groza se implică, și ea, în războiul merdenelelor. Vedeta spune că mânâncă de 30 de ani de la Patiseria Amzei, ceea ce o plasează, fără echivoc, de partea merdenelelor.

Cântăreața a postat, pe rețelele de socializare, în care mai subliniază că patronul patiseriei, nea Mihai, merită ”pe deplin avalanșa de simpatie și respect”.

Loredana Groza se declară nerăbdătoare să ajungă din nou în Amzei ”la o merdenea”, în drum spre repetiții.

”Nu am mai trecut de ceva timp prin Amzei… dar am stat acolo în anii ‘90
Din 86 mănânc merdenele la nea Mihai!
Am zis dintotdeauna că face cele mai bune merdenele din lume!
Și uite că acum toată lumea a aflat.
Să reziști atâta timp și să rămâi top asta înseamnă dăruire, implicare, dragoste.
Anul asta nea Mihai și a luat concediu pentru prima dată, în rest doar muncă.
Meriți pe deplin avalanșa de simpatie și respect!
Ce e real rămâne valabil, indiferent de gurile rele.
Nea Mihai, abia aștept să trec prin Amzei în drum spre repetițiile pentru Sala Palatului, la o merdenea.
Asta da Libertate!
Cei mai tari, se știe, au crescut cu margarină”, a scris, pe Facebook, cântăreața.

Loredana Groza a postat, în același context, o fotografie de la un concert, pe care a editat-o astfel încât apare ținând în mână o merdenea.

Citește și VIDEO Nicuşor Dan a mâncat merdenele în Amzei! Nea Mihai, prima reacţie după scandalul merdenelelor: „Nu ne dorim războaie, rivalități sau polemici”. Zeci de oameni au stat la coadă la Patiseria Amzei

Și președintele Nicușor Dan a intervenit în războiul merdenelelor, stârnit după ce Edmond Niculușcă, imaginea localului La Mița Biciclista, a criticat clienții tradiționalei Patiserii Amzei. În timp ce internetul s-a revoltat masiv împotriva postării considerate arogante a lui Niculușcă, șeful statului s-a delimitat diplomatic, menționând că adoptă o poziție neutră. Cu toate acestea, el i-a vizitat pe proprietarii micii patiserii și a mâncat merdenele, gest care a sporit simpatia publică pentru afacerea de cartier.

Sute de bucureșteni au stat la coadă, sâmbătă, pentru a cumpăra merdenele de la Patiseria Amzei, de poftă și din solidaritatea cu mica afacere ce datează de câteva zeci de ani.

Patronul patiseriei, cunoscut drept nea Mihai, a mulțumit pentru susținere. Într-un mesaj transmis pe rețelele sociale, acesta a spus că patiseria înseamnă, pentru el, ”familie, muncă, oameni și o comunitate”.

Războiul merdenelelor a pornit după ce influencerul Edmond Niculușcă, imaginea localului La Mița Biciclista, a postat un clip ironic despre cei care mănâncă de la patiseria lui nea Mihai, de ”la colțul blocului”.

”Toți cunoaștem tipul ăsta de om. E super convins că cea mai bună patiserie din lume e la Nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză. (…)

Apără cu onoare cea mai bună patiserie din București. Și nu-l judec. Cu margarină am crescut cu toții. Dar până nu guști untul, margarina rămâne adevărul absolut”, a spus el.

Reprezentanții localului La Mița Biciclista și-au cerut scuze public pentru clipul cu pricina. ”Vă mulțumim tuturor celor care, în ultimele ore, ne-ați semnalat derapajul. V-am citit, v-am auzit și înțelegem, cu întârziere, că aveți dreptate. Ne cerem scuze celor pe care i-am jignit. În mod special, regretăm că nu am onorat două valori importante: buna vecinătate, bunul gust. Comunicarea Mița Biciclista a urmărit constant și o componentă de informare despre ce înțelegem noi prin preparate și servire de calitate înaltă”, au transmis Edmond Niculușcă și Alberto Groșescu.

Localul La Mița Biciclista este vecin cu patiseria lui nea Mihai, în piața Amzei.

Citește și Institutul de Lingvistică intervine în războiul merdenelelor! ”Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română”

După ce Mesia Călin Georgescu a cucerit TikTok-ul şi a fost foarte aproape să devină preşedintele României, pare că roice este posibil. Ozan, așa cum se prezintă pe TikTok, susține că este „maestru spiritual”. El le promite urmăritorilor săi că le vinde icoane care îi protejează pe oameni de rău, așa-numitul „Toiag al Îngerilor”.

Fenomenul mișcărilor ezoterice din spațiul virtual îmbracă noi forme în România, unde un bărbat care se autointitulează „maestru spiritual” reușește să adune o comunitate de aproape 70.000 de urmăritori pe rețeaua TikTok prin promovarea unor obiecte considerate de el înzestrate cu puteri protectoare. Înconjurat de o figurație specifică, dominată de icoane ortodoxe, creatorul de conținut le vorbește internauților despre concepte precum reîncarnarea sau vindecarea sufletească, oferindu-le spre vânzare articole prezentate drept talismane împotriva energiilor negative, printre care așa-numitul „Toiag al Îngerilor” și icoane special concepute pentru alungarea răului, potrivit România TV.

EXCLUSIV Irina Loghin, victima inteligenței artificiale: „Nu se poate pune mâna pe acești șarlatani? Am făcut plângere”

„În ceea ce privește icoanele, «Toiagul Îngerilor» și afirmațiile despre protecție, acestea fac parte din practica mea spirituală și simbolică. Atunci când folosesc expresii precum «îndepărtarea răului», «protecție» sau «energii», mă refer la sensul spiritual și religios pe care aceste obiecte îl au în practica mea, nu la o garanție medicală sau științifică”, a declarat el, pentru Digi 24.

În timp ce o parte dintre urmăritori îl cred, alții cred că este vorba de șarlatanie.  „Are o privire în stil Rasputin, foarte profundă, care pare că ajunge la sufletul tău”, este una dintre reacții.

În aşteptarea sentinţelor, Călin Georgescu îşi continuă pelerinajul prin pieţe: „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta”

Biserica Ortodoxă Română transmite că nu încurajează manifestările care contravin învățăturii de credință creștină și spiritualității ortodoxe. Reprezentanții Patriarhiei au transmis că instituția nu încurajează și nu susține manifestările care contravin învățăturii de credință creștină și spiritualității ortodoxe autentice, încadrând astfel de practici în zona speculațiilor comerciale fără legătură cu dogma bisericească.

Când indicatorul de combustibil de pe bord a ajuns pe roșu, este esențial să știi câți kilometri mai poți merge.

Distanța pe care o mai poate parcurge o mașină după ce intră pe ”rezervă” diferă în funcție de model, capacitatea rezervorului, consum și stilul de condus. În unele cazuri, poate fi vorba chiar de zeci de kilometri, însă specialiștii spun că rularea constantă cu foarte puțin combustibil nu este recomandată. Prin urmare, ar trebuie să realimentezi.

În momentul în care se aprinde martorul de combustibil, în rezervor mai există încă o cantitate de carburant. Asta deoarece producătorii au conceput păstrarea unei anumite rezerve, tocmai pentru ca șoferul să poată ajunge la o stație de alimentare.

Cât mai poți merge când indicatorul de combustibil pe roșu

În funcție de mașină, rezerva poate varia semnificativ. La unele modele de mașină poate fi de circa cinci-opt litri, în timp ce la altele poate fi mai mare sau mai mică de aceste valori.

De pildă, dacă o mașină consumă, în medie, șapte litri de carburant la suta de kilometri și în rezervor mai sunt aproximativ șase litri, ar mai putea parcurge, teoretic, în jur de 85 de kilometri. În practică însă, distanța poate fi mai mică.

Autonomia mașinii după ce indicatorul de combustibil a ajuns pe roșu depinde de mai mulți factori. Consumul mașinii este unul dintre cei mai importanți. Un automobil care consumă 5 litri/100 km va putea parcurge, în aceleași condiții, o distanță mai mare decât unul care consumă 10 litri/100 km.

Citește și Accident grav la Braşov, o ambulanţă cu pacient a fost lovită în plin. Accident cu cinci maşini la Bacău. microbuz ieşit în decor la Cluj

Este importantă, de asemenea, zona unde se circulă. În oraș, opririle și pornirile frecvente pot crește consumul, în timp ce pe autostradă viteza ridicată poate avea același efect. Urcările, traficul aglomerat, folosirea aerului condiționat și temperatura exterioară pot influența, de asemenea, autonomia mașinii.

Dacă martorul de combustibil s-a aprins, nu înseamnă că motorul se va opri imediat. Totuși, nu este recomandat ca șoferii să aștepte până când rezervorul este aproape complet gol.

Dacă rămâi fără combustibil în mers, motorul se poate opri, iar mașina poate rămâne imobilizată într-un loc periculos, mai ales pe autostradă sau pe un drum intens circulat.

Pe de altă parte, rularea frecventă cu nivelul foarte scăzut de carburant poate favoriza aspirarea sedimentelor depuse în partea inferioară a rezervorului către sistemul de alimentare. La anumite automobile, acest lucru poate contribui la probleme ale sistemului de alimentare.

Cel mai simplu mod în care poți afla cât mai poți merge cu indicatorul de combustibil pe roșu este să verifici autonomia afișată de computerul de bord, dacă mașina dispune de această funcție. Valoarea respectivă este însă doar o estimare și se poate modifica rapid dacă se schimbă stilul de condus sau condițiile de trafic.

Un șofer poate face și un calcul simplu: cantitatea estimată de carburant rămasă se împarte la consumul mediu și se înmulțește cu 100.

De pildî, la un consum de 6 litri/100 km și o rezervă estimată de cinci litri, autonomia teoretică este de aproximativ 83 de kilometri.

Este însă recomandat să existe o marjă de siguranță, deoarece cantitatea exactă de carburant rămasă nu poate fi stabilită cu precizie doar după poziția acului de la bord, scrie mediafax.

Citește și Un bărbat a circulat cu tricicleta, pe contrasens, pe autostrada A1 / 19 apeluri la numărul de urgenţă 112, în 40 de minute

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, în comentarii publicate sâmbătă, că „regimul de la Kievul a deschis cutia Pandorei” prin atacurile sale asupra unor obiective economice ruseşti, şi că Rusia va riposta lovind ‘cele mai sensibile sectoare economice’ ale Ucrainei, transmite Reuters.

Ucraina a intensificat în această vară o campanie de atacuri cu drone care vizează infrastructura economică rusă, în special rafinăriile de petrol şi depozitele comercianţilor online, urmărind să distrugă infrastructura despre care spune că este esenţială pentru efortul de război al Rusiei.

Rusia a răspuns cu atacuri împotriva infrastructurii economice ucrainene, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

„Regimul de la Kiev a căutat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aştepte la un răspuns care să vizeze cele mai sensibile sectoare economice”, a declarat Putin într-un comentariu către un jurnalist de la televiziunea de stat rusă.

Războiul din Ucraina se intensifică. Noi bombardamente în capitala Kiev, după lovitura de la Krivoi Rog. Apelul lui Zelenski

Preşedintele rus a mai spus că atacurile, care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei, nu vor provoca penurii globale de alimente, deoarece Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, chiar dacă Kievul a vizat infrastructura rusească de export de cereale.

„Ne confruntăm, într-adevăr, cu provocări în ce priveşte transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista nicio penurie pe piaţa globală”, a declarat Putin.

El şi-a reafirmat, de asemenea, poziţia conform căreia Moscova este deschisă discuţiilor de pace, însă numai pe baza ‘realităţilor de pe teren’, nu a ceea ce el a numit propuneri ‘exotice’ făcute de Ucraina prin intermediari.

Gruparea Bolojan – USR dă România pe mâna străinilor. Contextul este unul tot mai favorabil lui Ilie Bolojan care, în urma deciziei CCR, va profita de plecarea lui Dominic Fritz de la Primăria Timișoarei pentru a pune mâna pe USR. Cu timpul, chiar dacă acum Comitetul Politic al USR l-a reconfirmat în unanimitate în funcția de președinte, Dominic Fritz va pleca, probabil, și de la șefia USR. După model Lasconi, că așa-i în tenis. Totuși, Dominic Fritz nu va pleca niciodată din România deoarece, spune fostul premier Victor Ponta, el a venit la noi cu un ordin de misiune.

Tabăra Bolojan a pierdut toate procesele cu rebelii din PNL. Ultimele contestații ale conducerii liberalilor, respinse de Curtea de Apel București

Fritz e trimis din afară ca și ceilalți useriști ca să jefuiască România, să distrugă instituțiile de aici, sa oprească România dintr-o dezvoltare normală și ei nu au voie să plece. Ei nu sunt de capul lor aici în România. Miruta a dat miliardele firmelor germane, Oana Gheorghiu trebuie să dea firmele din energie străinilor, Fritz are și el sarcinile lui, oamenii sunt cu sarcini aici, de aia am zis, sunt niște virusi in sensul de software, sunt trimiși în România cu niște sarcini foarte clare care sunt împotriva intereselor României. Chiar si jelania asta de acum e exact propaganda comunista și înainte nazista. Ei explică că negrul e alb si albul e negru. Domle, stați să ne înțelegem, victimă sunt eu ca am fost scos din funcția de prim ministru si Justiția m-a achitat.Victimă nu e Fritz care si azi când vorbim e tot in functie deși Justiția din România l-a condamnat. Victima nu e cel condamnat, victima e cel nevinovat, declarat nevinovat de justitie”, soune Victor Ponta într-un interviu la România TV.

Un pion important al grupării Bolojan – USR este Radu Miruță care acum călărește două ministere cheie, Apărarea și Transporturile, deși chiar și unul singur ar fi o pălărie prea mare pentru el. Ca ministru al Economiei și, mai apoi, ca ministru al Apărării, Miruță a avut de executat ordinul ca miliardele din programul SAFE să ajungă musai și fără nicio licitație la firmele germane de armament. S-au crucit și nemții de la Rheinmetall și au deschis șampania când au văzut că au primit cel mai gras contract din istoria lor, de 6,8 miliarde de euro dintr-un total de 8 miliarde destinate înzestrării armatei române. Înainte de asta, Bolojan și Miruță s-au deplasat amândoi în Germania pentru a pune la cale afacerea.

”A fost Ilie Bolojan desemnat special pentru a ”rezolva” scandalosul program SAFE care îndatorează România în beneficiul unor giganți europeni?” se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, de la Inpolitics.

”Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea. Patru săptămâni din noiembrie 2025 explică tot ce refuză Guvernul să explice de două luni”, scrie și Floriana Jucan într-o anchetă Q Magazine. ”3 noiembrie: premierul Ilie Bolojan și Armin Papperger, CEO Rheinmetall, participă împreună la semnarea primului parteneriat. 6 noiembrie: proiectul ordonanței SAFE este înregistrat. 12 noiembrie: Guvernul anunță public „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall. 17 noiembrie: CSAT avizează proiectul ordonanței. 20 noiembrie 2025 – OUG 62 este adoptată și stabilește că de programul SAFE se ocupă cancelaria lui Bolojan nu Ministerul Apărării. 24 noiembrie: CSAT aprobă planul de 16,68 miliarde de euro, împrumutați de statul român prin Comisia Europeană, pe o perioadă de 45 de ani. 28 noiembrie: cererea pleacă la Bruxelles. ”De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE? Argumente pentru DNA, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Parchetul European.” se întreabă jurnalista.

Ilie Bolojan a anunțat noii șefi de filiale PNL din București. Oana Gheorghiu a preluat conducerea PNL Sector 4, Dragoș Pîslaru și-a asumat conducerea PNL Sector 3

Mare parte din contractele SAFE au fost intermediate de către Coldea ( nemțești și franțuzești ) Coldea va continua să încerce să domine România și să o vândă ” in integrum” așa cum l-a învățat Soroșista lui.. Monica Macovei ! dezvăluia, pe Facebook, și fostul deputat Sebastian Ghiță.

Că Radu Miruță, acest Dorel din fruntea Armatei și Transporturilor, nu iese din cuvântul lui Ilie Bolojan o dovedește și faptul că, pe 5 mai 2026, în ziua în care a căzut Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, el a semnat un ordin de ministru al Transporturilor prin care a transferat cinci proiecte de autostrăzi și drumuri expres de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR, condusă de PNL-istul Cristian Pistol, omul lui Hubert Thuma de la Ilfov, la o instituție nou creată intitulată Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), cu numai 75 de angajați, dar controlată de USR. Curtea de Apel București a suspendat Ordinul de Ministru emis de USR-istul Radu Miruță. Recent judecătorii de la CAB au emis și motivarea sentinței care arată că am asistat la un abuz în serviciu pentru care DNA ar trebui să se autosesizeze.

Pozând în ”salvatoarea țărișoarei”, Oana Gheorghiu este un alt pion important al grupării Bolojan – USR ce are ca obiectiv principal înstrăinarea companiilor profitabile. Dotată cu un aparat de lucru de invidiat și o liotă de consilieri, vicepremierul, Oana Gheorghiu, a muncit pe brânci la un raport cu companiile de stat care ar trebui scoase la mezat pentru că produc pierderi. Numai că minciuna are picioarele scurte, iar hoția nu departe ajunge. Cu o capitalizare de peste 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, Hidroelectrica, evaluată de Bursa de Valori Bucureșri la 65,85 miliarde lei, la care statul deține un pachet de 80% din acțiuni, a devenit oficial perla coroanei economiei românești și o adevărată mașinărie de făcut bani. Abia acum, privind această cifră uriașă, putem înțelege cu adevărat graba suspectă a Oanei Gheorghiu de a vinde acțiunile Hidroelectrica și de ce ne aburea ea că trebuie să vindem o parte din acțiunile companiei ca să o salvăm de băieții deștepți, trimiși de partid.

”Când cineva spune că „ne vindem ţara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbeşte, fie e pur şi simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni ţara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieţii deştepţi trimişi de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor şi României, nu companiile partidului”. Scria, bățoasă, Gheorghiu, pe Facebook, în aprilie, anul acesta.

Băieții deștepți erau, de fapt, amicii lor. Hidroelectrica nu avea nevoie de nicio salvare, dar ei voiau s-o ”salveze” cu forța, printr-o vânzare accelerată a unui pachet de acțiuni.

De ce să vinzi o companie care producea miliarde pentru statul român când toată lumea spunea că valoarea sa va ajunge la un maximum istoric? Răspunsul e simplu: ca să privatizezi profitul pentru prietenii prietenilor de la Bruxelles, Paris sau Berlin. Planul din spatele ușilor închise era plasarea acestor pachete de acțiuni către anumiți cumpărători selectați cu mare atenție și aleși pe sprânceana lui Bolojan, cel care dirija din umbră aceste mișcări strategice pentru îmbogățirea altora.

Victor Ciutacu contraatacă în dosarul daunelor pentru Oana Gheorghiu și ”Dăruiește viață”. ”Mă judec. Până în pânzele albe, unde oi mai găsi jurisdicție pe Planeta Pământ”. Noi dezvăluiri aproape incredibile de la proces. Jurnalistul ”rezist” Ovidiu Vanghele, dușman al realizatorului de emisiuni de la România TV, admis drept martor al reclamantelor!

Digitalizarea României este un alt tun dat de gruparea Bolojan – USR. Ceea ce se întâmplă astăzi cu ANCPI și alte instituții atacate de hackeri este rezultatul haosului provocat de vicepremierul, Oana Gheorghiu, și ministrul Economiei, Ambrozie Irineu Darău, în domeniul digitalizării. Cei doi, împreună cu actualul șef al ADR, Aurel Cătălin Giulescu, sunt vizați de un dosar penal deschis la DNA, pentru abuz în serviciu, deoarece au anulat abuziv licitația, aflată atunci în derulare, pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, PNI, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de ministrul Economiei, de la acea vreme, Radu Miruță. Și asta cu consecința prejudicierii grave a interesului public și cu riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 165 de milioane de lei. Dragoș Vlad, fostul șef al ADR, acuză că asupra sa au fost făcute presiuni repetate pentru a încălca prevederile legale din domeniul achizițiilor publice și a favoriza grupul german Schwaz. Mai exact, ministrul Darău i-a cerut lui Dragoș Vlad date din caietul de sarcini al licitației, scopul ascuns fiind modificarea acestora astfel încât licitația să fie câștigată de cine trebuie. Pentru că nu a cedat presiunilor de a băga în combinație rețeaua Gheorghiu – Schwarz, Dragoș Vlad a fost demis, iar licitația a fost anulată abuziv. Platforma ar fi trebuit să interconecteze bazele de date ale instituțiilor publice astfel încât să se reducă birocrația și drumurile oamenilor la diverse ghișee.

O altă afacere cu nemții de la Schwarz, moșită de Oana Gheorghiu, este portofelul digital, Ro Wallet, o aplicaţie mobilă care va stoca documentele electronice personale precum cartea de identitate, permisul de conducere, cardul de sănătate și diplomele universitare. Criticată pentru favorizarea intereselor germane în România, ea a încercat să calmeze spiritele pe Facebook.

România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei. Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic. Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.
SURSA; FACEBOOK

Codul sursă gratuit înseamnă că doar aplicația de bază este fără bani, ceea ce reprezintă doar vârful aisbergului, adică în jur de 10-20% din efortul financiar total. Adevăratele costuri și provocări vin abia pe urmă: integrarea, dezvoltarea de facilitati ulterioare si mai ales infrastructura de servere si gazduirea in cloudul guvernamental. În loc să finanțăm și să creștem firmele de IT din România Guvernul a ales o cale prin care riscăm să devenim dependenți pe viață și pe bani grei de programatorii din străinătate. Modelul german preluat de noi este un prototip și nu a trecut prin testul suprem, adică utilizarea zilnică de către milioane de cetățeni reali, cu problemele aferente de servere, blocaje sau atacuri cibernetice de masă. Așadar, guvernul dă la o parte firmele locale de IT cu experiență în domeniu, și alege să devenim „cobaiul” unui sistem extern netestat. Cum s-a ajuns aici? Bolojan a scos din ecuație fix instituția care trebuia să se ocupe cu portofelul digital, adică Autoritatea pentru Digitalizarea României. Practic, ceea ce au încercat să facă Oana Clara Gheorghiu și Ambrozie Irineu Darău, cu PNI, adică să le-o dea nemților, printr-o licitație aranjată, dar au fost opriți de seful digitalizării de la acea vreme, Dragoș Vlad, s-a reușit acum cu ajutorul lui Bolojan. Printr-un simplu act normativ și fără să mai treacă prin procedura de licitație publică, Bolojan îi dă mână liberă Oanei Gheorghiu și lui Ambrozie Darău să vândă datele românilor grupurilor lor de interese. Asta deși mai multe alte firme mari și-au arătat interesul de a implementa portofelul nostru digital.

Grafitul, esențial pentru producerea bateriilor de tip litiu-ion cu care merg mașinile electrice, este o altă resursă strategică în valoare de peste două miliarde de euro pe care gruparea Bolojan – USR a pus ochii. Iar jupânul afacerii este ministrul userist al Economiei, Ambrozie Irineu Darău.

Ministerul Economiei are ca mandat împreună cu compania Salrom care îl gestionează să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem nu doar cele de grafit și toate celelalte minerale rare care au o valoare strategică certă în anii următori să fie valorificate în așa fel încât să avem atât o implicare a României în aceste proiecte strategice, dar și locuri de muncă și valoare adăugată în România. 1,04

Brusc, Ilie Bolojan s-a răzgândit și nu mai închide mina de grafit de la Baia de Fier din județul Gorj în care Salrom a investit deja 600 de milioane de euro. E ordin de la Bruxelles, sau o fi găsit, între timp, Oana Gheorghiu vreun partener german dornic să ajute România ca să iasă din criză? Salrom, evaluată de AMEPIP la 616,5 milioane de lei, este pregătită de măritiș încă din iulie 2021, când guvernul PNL-USR era condus de premierul penal, Florin Cîțu, iar la Ministerul Economiei, șef era useristul Claudiu Năsui. Useriștii ar vinde Salrom și mâine numai că îi încurcă inundarea Salinei Praid care a blocat auditul rezervelor de sare. ”Există o decizie AGA pentru listare din iulie 2021 – intermediarul a fost deja selectat. Voința politică există din 2021, dar nu s-a concretizat. Dacă auditul este finalizat în trimestrul 2 din 2026, listarea poate fi pregătită pentru trimestrul 1 din 2027”. scrie Gheorghiu în raportul său privind companiile cu capital de stat eligibile pentru listare la Bursa de Valori București, fără să scrie, însă, măcar un cuvânt despre zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Potrivit informațiilor furnizate de Gândul, statul român, care mai deține doar 51% din Salrom, restul de 49% aparținând Fondului Proprietatea, vrea să listeze Salrom la bursă la o valoare inițială de doar 120 de milioane de euro. Acum înțelegeți de ce Bolojan, Gheorghiu, Miruță și Darău nu se dau duși din Palatul Victoria așa după cum a hotărât cu o maroritate covârșitoare Parlamentul României? Pentru că interesul lor este să vândă amicilor toate resursele României și toate companiile de stat profitabile.

Culmea este că gruparea Bolojan – USR ar vrea să dea străinilor chiar și banii din Pilonul II de pensii private. La propunerea lui Bolojan, mai mulți parlamentari au inițiat un controversat proiect de lege care ar permite investirea banilor din Pilonul II în acțiuni și obligațiuni emise de firmele de armament și securitate. În joc sunt economiile a 8,5 de milioane de români activi, însumând 228 de miliarde de lei, adică 43,5 miliarde de euro, care reprezintă 11% din PIB-ul României. Problema mare este că, pe Bursa de Valori București nefiind listate decât patru mici firme românești de armament, banii ar merge tot către giganții de armament din străinătate. ASF și Departamentul Securității Naționale au informat deja Parlamentul și cer avizarea proiectului de către CSAT. Așadar, rând pe rând, resursele României sunt scoase din țară. Până și Dunărea seacă deoarece, vorba habarnistei de la Mediu, Diana Buzoianu, apa vine, dar pleacă rapid din țară.

Merdenelele calde, scoase direct din cuptor, sunt printre acele produse de patiserie care amintesc de gustul copilăriei. Foi subțiri și crocante la exterior, umplutură generoasă de brânză și un miros care se răspândește în toată casa, aceasta este combinația pentru care merdenelele dispar, de multe ori, înainte să apuce să se răcească.

JamilaCuisine propune o rețetă de merdenele cu unt și brânză telemea care pot fi pregătite acasă din ingrediente simple. Aluatul nu conține drojdie și nu trebuie lăsat la dospit, iar textura foietajului este obținută prin împăturirea succesivă a aluatului cu unt.

VIDEO Nicuşor Dan a mâncat merdenele în Amzei! Nea Mihai, prima reacţie după scandalul merdenelelor: „Nu ne dorim războaie, rivalități sau polemici”. Zeci de oameni au stat la coadă la Patiseria Amzei

Ingrediente pentru merdenele

Pentru aluat sunt necesare: 600 g făină, 200 g unt, 350 ml apă, 10 ml oțet,5 g sare.

Pentru umplutură: 300 g brânză telemea, 300 g brânză dulce de vaci.

Combinarea celor două tipuri de brânză oferă o umplutură echilibrată, care nu este nici prea sărată, nici prea apoasă.

Cum se prepară aluatul

Pentru început se pregătește un aluat din făină, apă, sare și puțin oțet. Oțetul ajută la întinderea aluatului, care trebuie lucrat astfel încât să poată fi subțiat foarte bine.

Aluatul nu conține drojdie și nu are nevoie de dospire. Este suficient să fie lăsat să se odihnească înainte de următoarea etapă.

După ce aluatul s-a odihnit, se împarte în bucăți egale. Pentru o tavă de aproximativ 12 merdenele, aluatul poate fi împărțit în 12 bucăți. Fiecare bucată se transformă într-o bilă și se întinde cât mai subțire.

Foile se ung cu unt, apoi se împăturesc. Această etapă este cea care ajută merdenelele să capete numeroase straturi și să se umfle în timpul coacerii.

La Mița Biciclista, pierderi de 4 milioane de lei în 2025, în timp ce Patiseria Amzei a înregistrat cel mai ridicat profit din ultimii 10 ani

După împăturire, bucățile de aluat se lasă din nou să se odihnească, apoi sunt întinse pentru a primi umplutura.

Pentru compoziție se amestecă brânza telemea cu brânza dulce de vaci. Nu este nevoie de alte ingrediente, dacă cele două tipuri de brânză au consistența potrivită.

Un alt mod de a obține o umplutură mai consistentă este folosirea grișului fiert în apă, metodă utilizată în unele rețete tradiționale atunci când cantitatea de brânză era mai mică.

Umplutura se așază pe aluatul întins, apoi merdenelele sunt împăturite și pregătite pentru cuptor.

Merdenelele se introduc în cuptorul bine încins și se coc până când aluatul se umflă și capătă o culoare rumenă uniformă.

Timpul de coacere este de aproximativ 20-30 de minute, în funcție de cuptor.

Cele mai bune sunt servite cât sunt încă fierbinți sau foarte calde. Pot fi consumate simple sau alături de un pahar de lapte bătut.

Rețeta are și o componentă nostalgică pentru JamilaCuisine, care își amintește de merdenelele cumpărate în perioada liceului, din patiseriile din zona Pieței Romane și a Pieței Amzei din București.

„Acum parcă nu mai găsim merdenelele copilăriei mele”, povestește aceasta, explicând că preferă să le pregătească acasă pentru a putea controla atât ingredientele, cât și cantitatea.

Din această rețetă, publicată pe jamilacuisine.ro, rezultă aproximativ 12 merdenele, suficiente pentru o familie sau pentru a fi împărțite cu cei dragi.

Rețeta de merdenele a lui Nicolai Tand. Cum prepară celebrul bucătar aluatul

O simplă merdenea a ajuns să împartă Bucureștiul în două tabere, după ce o postare publicată de „La Mița Biciclista” a stârnit numeroase reacții în mediul online. În loc să susțină mesajul transmis în clip, sute de bucureșteni s-au mobilizat și au mers să cumpere merdenele de la mica patiserie din Piața Amzei.

Valul de reacții a fost atât de mare încât „La Mița Biciclista” și Edmond Niculușcă și-au cerut ulterior scuze. În discuția care a devenit rapid virală au intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, dar și Ambasada Danemarcei la București.

În acest context, readucem în atenție rețeta de merdenele pregătită de bucătarul Nicolai Tand în ediția din 26 septembrie 2023 a emisiunii „Super Neatza cu Răzvan și Dani”.

Ingredientele pentru aluatul de merdenele

Pentru prepararea aluatului, Nicolai Tand a folosit ingrediente simple:

• aproximativ 500 g de făină;
• 400 g de apă minerală;
• o linguriță de sare;
• ulei, pentru întinderea foilor

Pentru umplutură sunt necesare:

• 300 g brânză telemea;
• 1 ou

Unul dintre secretele rețetei este folosirea apei minerale. Aceasta ajută la obținerea unui aluat care poate fi întins în foi mai subțiri.

Cum se prepară aluatul

Mai întâi, se amestecă ingredientele uscate, respectiv făina și sarea. Se adaugă apoi apa minerală, iar aluatul se frământă până când capătă consistența potrivită. Aluatul nu trebuie să fie foarte tare. Potrivit modului de preparare prezentat de Nicolai Tand, acesta trebuie să rămână ușor lipicios. După ce este pregătit, aluatul se lasă la odihnit într-un loc cald.

Institutul de Lingvistică intervine în războiul merdenelelor! ”Puteți ține cu cine vreți. Dar țineți și cu limba română”

După ce aluatul s-a odihnit, acesta se împarte în bucăți mici, care se modelează sub forma unor biluțe. Fiecare biluță se întinde puțin cu făcălețul, apoi se unge cu ulei. Acest pas este important pentru obținerea foilor subțiri și pentru textura specifică merdenelelor.

Întinderea și împăturirea foilor transformă un aluat simplu într-un preparat cu mai multe straturi, iar în interior se adaugă umplutura de telemea și ou.

Cum se prepară umplutura pentru merdenele

Umplutura este una simplă și are la bază brânza telemea și un ou. Cele 300 de grame de telemea se combină cu oul, apoi compoziția se pune în aluatul pregătit anterior. Merdenelele sunt apoi modelate și pregătite pentru etapa finală.

Cât timp se coc merdenelele și la ce temperatură

Înainte de a fi introduse în cuptor, merdenelele se ung cu ou pe deasupra. După acest pas, ele se mai lasă la odihnit timp de aproximativ 20 de minute. Abia apoi sunt introduse în cuptorul preîncălzit.

Merdenelele se coc timp de aproximativ 30 de minute, la o temperatură de 180 de grade Celsius.

Astfel, dintr-un aluat preparat din făină, apă minerală și sare, completat de umplutura de telemea cu ou, poate fi obținut acasă unul dintre produsele tradiționale care se află acum în centrul unei dispute devenite virale în Capitală.