Agresori necunoscuți au încercat să dea foc unei sinagogi din Varșovia, fără a răni pe nimeni, au anunțat autoritățile poloneze, provocând doar pagube minore clădirii, a constatat un fotograf AFP.

Sinagoga din Polonia, vandalizataFoto: Czarek Sokolowski / Associated Press / Profimedia Images

„Cineva a încercat să dea foc sinagogii Nożyk cu un cocktail Molotov”, a declarat dimineața Radoslaw Sikorski pe rețeaua de socializare X, citându-l pe rabinul șef al Poloniei.

„Slavă Domnului că nimeni nu a fost rănit”, a adăugat el.

Rabinul-șef Michael Schudrich nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Președintele polonez a acuzat imediat un „atac rușinos”.

„Condamn atacul rușinos asupra sinagogii Nożyk din Varșovia. Antisemitismul nu are loc în Polonia! Nu există loc în Polonia pentru ură!”, a scris Andrzej Duda pe X.

Întrebată de AFP, poliția capitalei s-a limitat să spună că „ofițeri (se aflau) la fața locului”, înainte de a asigura că poliția „ia întotdeauna în serios acest tip de incidente” și că va face totul „pentru a se asigura că persoana responsabilă este pedepsită”.

Nimeni nu a revendicat atacul asupra singurei sinagogi importante din Varșovia care a supraviețuit distrugerilor celui de-al Doilea Război Mondial.

O pată neagră pe un pervaz, care pare să fi fost provocată de flăcări, era vizibilă pe fațada sinagogii din stradă, a relatat un fotograf AFP.

În mesajul său, ministrul polonez de externe a pus sub semnul întrebării identitatea celor „care încearcă să perturbe aniversarea noastră de aderare la UE”, care a avut loc exact acum 20 de ani, la 1 mai 2004.

„Poate că sunt aceiași oameni care au mâzgălit Stelele lui David la Paris în octombrie anul trecut”, a adăugat el.

Aproximativ șaizeci de stele albastre ale lui David mâzgălite pe perete au fost descoperite la 31 octombrie în capitala pariziană și în suburbiile sale, provocând o mare vâlvă și ridicând numeroase întrebări în contextul conflictului dintre Israel și palestinienii din Hamas.

Un cuplu de moldoveni, arestat după ce a inscripționat o stea a lui David, a declarat că a acționat „la ordinul unei terțe părți și în schimbul unei plăți, așa cum reiese dintr-o conversație în limba rusă pe telefonul lor”, a declarat procurorul general al Parisului, Laure Beccuau.

Potrivit unor surse apropiate cazului, presupusul instigator al acestor acțiuni ar fi fost Anatoliï Prizenko, un om de afaceri moldovean pro-rus.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins acuzațiile ca fiind „stupide” și „nedemne”.

Partidul AUR a fost în profunde tensiuni în ultima perioadă, ca urmare a faptului că listele de candidați au fost făcute la București, fără consultarea organizațiilor, cel mai recent caz fiind cel de la Buzău.

Aceste liste de candidați, însă, sunt semnate de către persoane care nu se află efectiv în conducerea organizațiilor, ci au fost numite direct de către George Simion cu încălcarea statutului propriului partid.

Astfel, în actul de numire al acestor persoane se menționează că persoana e împuternicită “să exercite atribuțiile specifice președintelui partidului în județul” respectiv, “sub titulatura de președinte interimar al filialei județene”, pentru toate operațiunile electorale privind alegerile locale.

Legea 115/2015 prevede la art. 47 alin. (1) că “propunerile de candidați se fac în scris, în două exemplare originale și două copii, de către partidele politice […], sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora și pe baza listei susțînătorilor”.

În primul rând, statutul partidului AUR nu are menționat nicăieri că există funcția de “președinte interimar”, conducerea organizațiilor/filialelor fiind făcută de către președinții acestora.

În al doilea rând, conform art. 47 alin. (1) lit. g) din Statutul AUR, toate listele de candidați, în cazul de față, trebuie semnate de preşedintele filialei județene și de către secretarul acesteia.

Astfel, printre atribuțiile președintelui filialei județene AUR, conform art. 47 alin. (1) lit. g) din Statut, este și acela de a “semna împreună cu secretarul filialei, documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile locale, la nivelul acelui județ”.

Or, în contextul în care listele au fost semnate de o persoană care nu avea calitatea de președinte, deci nu era “conducerea” partidului, așa cum prevede Legea 115/2015, și nu au fost cosemnate de secretarul organizației, așa cum prevede statutul, acestea sunt în mod evident lovite de nulitate.

Este greu de înțeles de ce George Simion a dorit să țină toată puterea într-o mână, dar nu a gestionat-o cum trebuie. Deja există contestații în țară împotriva candidaturilor AUR, din cauza siglei de pe listele de semnături.

Vom vedea ce vor decide judecătorii.